38 matches
-
un loc cu verdeață, unde nu există întristare și nici durere, adică într-un paradis fiscal, unde nu te întreabă nimeni de sănătate. te porți cu mine ca o femeie de rând, ai fi în stare să mă învinețești cu melesteul în timp ce dorm pentru că mi-a zâmbit, când mă îndreptam spre casă, o bună samariteană și eu am vrut să-i spăl picioarele cu buzele mele, doar așa m-a-nvățat sfânta scriptură, să-mi iubesc aproapele ca pe tine însăți
TU EŞTI ÎNAINTE DE TOATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tu_esti_inainte_de_toate_george_safir_1374351406.html [Corola-blog/BlogPost/365169_a_366498]
-
mănâncă cu pâine! - Cum fată, așa goală? - Taci și mănâncă, că ne aude lumea! Mama s-a uitat de jur împrejur și roșie la față de rușine, a început să taie din pizza aburindă; ținea cuțitul în mână ca pe un melesteu. - Dar nu taie, fată, cuțitul ăsta! - Mamă, încearcă cu vârful! Așa! Taie? - Ei, taie! Mai degrabă rupe! Au trecut prin parc. S-au așezat pe o bancă. Mădălina și-a aprins o țigară. - Sunt scumpe țigările astea? întrebă mama cu
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata_1_.html [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
gropile din șosele Ce te plângi atât, Petrică? Te ridici, de cazi în gropi - Nu mai iese cine pică Doar în groapa cea cu... popi. Unui pierde-vară Pierzând verile mereu, I-a venit de hac nevasta - Și-a jurat, sub melesteu, Că mai pierde...vara asta. Distinsului SERGIU CĂBULEAC (cunoscut, pe Confluențe literare, prin acidele sale pamflete în proză, rareori în versuri) Ca scriitor de proză pamfletară, S-ajungi la el, îți trebuie o scară... Dar când pamfletul și-l compune
EPIGRAME (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Epigrame_iv_gheorghe_parlea_1380448709.html [Corola-blog/BlogPost/365117_a_366446]
-
Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La făcăleț se spunea melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se numea priință, Dopul sticlei se numea stupuș, Tava de mâncare se chema tabla, Secolul era pentru noi vac, Belșugul,norocul se numea zloată, Și mama - mumă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
invită tinerii creatori ,cu vârste între 14-35 ani, să participe la Concursul Național de Poezie ´´Juventus´´ 2013. Juriul va fi prezidat de criticul Nicolae Oprea, presedintele USR Pitești, alături de acesta făcând parte scriitorul Dumitru Augustin Doman-directorul revistei ´´Argeș´´, scriitorul Cristian Melesteu, reprezentând Ministerul Tineretului și Sportului, Ion Cristescu-directorul editurii ´´Tracus Arte´´ și Cosmin Perța, director editorial ´´Tracus Arte´´. Concurenții vor trimite într-un plic mare, închis, pe adresa organizatorului, câte 5 poezii, fiecare poezie fiind dactilografiata pe câte o singură pagina
MARIN MIHAI: CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „JUVENTUS”-PITEŞTI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_concursul_nation_mihai_marin_1370372960.html [Corola-blog/BlogPost/346235_a_347564]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > STRIGĂTUL DE LUPTĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului STRIGĂTUL DE LUPTĂ La ceasul când vipia se mai ascunde pe sub pietre gonită de umbrele înserării, domnul Picu Melesteu își târa existența prin praful drumului motivat de un singur scop: să hăpăie o harașpincă înainte de a muri. Intelectual, pensionat din învățământ, gândea cu referire la acest scop, vital pentru viitorul imediat, că era cumva angoasat de neconcordanța sfidătoare dintre
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419500141.html [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
Cultura Argeș la concursul național de poezie „Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe care le scrie sunt fanteziste și luminoase, ca o bătaie
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere în sus, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ion, chipurile, în amintirea lui taică-tu. Marița își amintește că s-a simțit rușinată de pleftureala lui Ileana, mama lui Neculai, dar totuși i s-a plâns că Ghiță al ei este un nevolnic neputincios, că o bate cu melesteul sau cleștele, cu ce apucă, a vărsat și câteva lacrimi, dar mama lui Neculai, de care Marița se gândea că i-ar fi plăcut să-i fie soacră, i-a spus că să și-l scoată din cap pe fecioru-său
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de lucruri consemnate lapidar în însemnarea de arhivă: Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a tâlhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se prinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
EminescuOpVII 299} PĂRINTELE ERMOLACHE CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a talhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se deprinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest; gîndire; gogoși; grăi; grăire; greșit; gura; gură; iarbă; idei; important; impresie; inimă; interesant; iubire; îmbinare; învățare; joc; legătură; de legătură; legături; la locul lui; lecții; liber; lichid; limba; limba română; lingvistică; lucru; mai multe litere; melesteu; metaforă; minciună; minte; minune; mit; mod de exprimare; mor; morfem; mult; muzică; naștere; negru; neimportant; neînțeles; nu; obscen; om valabil; oră; pace; parte a propoziției; paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
După niște pahare, mi-a explicat fenomenul. Cu o zi înainte, sosit afumat acasă, Anișoara l-a pus pe pat cu față-n jos, i-a tras pantalonii și izmenele și a început să-l ardă peste cur cu-n melesteu! Dînsul a numărat pînă la șapte (lovituri), apoi a adormit! Dar a doua zi, la scoala, nu s-a mai putut așeza la catedră. Îl dureau bucile înfiorător! Mai avea o meteahna cînd se îmbată prea tare, seara, întorcîndu-se acasă
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
Bună seara, Polixenia! - Bună seara! răspunse sec și fără să se întoarcă, continuând să mestece în mămăligă. - Mă-i primi în casa ta? - E și a matale. Intră, ia loc, îndată ce răstorn mămăliguța. Cu mișcări controlate, aproape mecanice, Polixenia luă melesteul, scutură de marginile ceaunului, îl apucă de sârmă și de o margine, se întoarse și răsuci mămăliga pe fundul de lemn ce trona în mijlocul mesei. Printre aburi îl zări preț de câteva secunde. Îmbătrânise. Părul lui în culori schimbătoare era
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Să-ți dea Dumnezeu sănătate. M-ai scos din mare încurcătură. Costăchele tată, eu mă grăbesc să ajung acasă, că baba mă așteaptă cu mâncarea pe masă. Și nu de alta, dar dacă nu ajung la vreme, mă ia cu melesteul - a rostit printre hohote de râs moș Dumitru. Mergi sănătos și spune-i mătușii Zamfira să nu umble cu melesteul, că eu o știu femeie la locul ei - i-a răspuns Costăchel, râzând cu poftă. O înserare cu cer trandafiriu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
baba mă așteaptă cu mâncarea pe masă. Și nu de alta, dar dacă nu ajung la vreme, mă ia cu melesteul - a rostit printre hohote de râs moș Dumitru. Mergi sănătos și spune-i mătușii Zamfira să nu umble cu melesteul, că eu o știu femeie la locul ei - i-a răspuns Costăchel, râzând cu poftă. O înserare cu cer trandafiriu se lăsa peste sat. Primăvara își intrase de-a binelea în drepturi. Costăchel tocmai terminase treburile la primărie . „În seara
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dus să trăim în bucătărioara de lângă șură. Și Friț, cu ochii pe mine. Și era bătrân! Azi așa, mâine așa, dar nu îndrăznea nimic. Până într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să mă împuște, cum mă temeam. Dar părea că s-a amărât rău de tot. S-a dat, așa, vreo doi pași mai înapoi, a dus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
români căzuți la Dalnic, Odesa, apoi Crimeea, Caucaz, Cotul Donului. Cu Munteanu ne Întâlneam des, lucru deloc anevois, ținând seama de firea comunicativă și veselă a recentului nostru colaborator. Locuia la marginea de Sud a Chișinăului În zona Muncești mahalaua Melesteu - mahala care pe harta mapamondului indica vecinătatea Chișinăului cum Îi plăcea poetului să-și prezinte adresa unde s-a născut la 19 ianuarie 1919. Spre sfârșitul anului 1943 a fost Încorporat la o unitate militară și ne intersectăm adeseori cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]