38 matches
-
După niște pahare, mi-a explicat fenomenul. Cu o zi înainte, sosit afumat acasă, Anișoara l-a pus pe pat cu față-n jos, i-a tras pantalonii și izmenele și a început să-l ardă peste cur cu-n melesteu! Dînsul a numărat pînă la șapte (lovituri), apoi a adormit! Dar a doua zi, la scoala, nu s-a mai putut așeza la catedră. Îl dureau bucile înfiorător! Mai avea o meteahna cînd se îmbată prea tare, seara, întorcîndu-se acasă
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu ulcica pentru a-și salva
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sexuale cu noră-sa și cu mama lui, cu Rarița și că el i-a luat zilele lui Ion, care nu mai murea și, de frică că va vorbi, s-a gândit să-i bage făină pe gât cu un melesteu. Ghițișor a zăcut într-un paravan mult timp. Mirosea a hoit de la o poștă. După ce s-a spovedit la trei zile și-a dat duhul. Cât el a trăit mergea la biserică, dar s-a văzut că era cu gândul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Poți să treci, Pâcule, când vrei. Abia n-oi mai avea eu atâta de lucru în gospodărie. Află tu că baba mea știe să te puie la treabă. Si să dea dracul să nu faci, că ți-ai găsit nașul. Melesteul îl ține la îndemână... Aha! De asta te plângi tu așa des de durere de șale. Te altoiește baba cu melesteul. Măi da’ bine îți face! Când râsul cărăușilor era în toi, pe neașteptate s-a auzit glasul de comandant
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mea știe să te puie la treabă. Si să dea dracul să nu faci, că ți-ai găsit nașul. Melesteul îl ține la îndemână... Aha! De asta te plângi tu așa des de durere de șale. Te altoiește baba cu melesteul. Măi da’ bine îți face! Când râsul cărăușilor era în toi, pe neașteptate s-a auzit glasul de comandant al lui moș Dumitru: Ia hai la treabă, că, cum văd eu, la râs nu vă întrece nimeni. Dacă o ținem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Când mai trecem pădurea? Continuând să râdă, cărăușii au înjugat boii și au pornit la drum. In față mergeau cei doi bătrâni, care continuau să-și spună vorbe de duh. Si zi-i așa, Dumitre. Baba ta mă așteaptă cu melesteul. Numai că ea nu știe că cocoșul ei s-o boierit. Uite asfințitul ista îi a schimbare de vreme, dar cocoșul tău tace mâlc. El cântă - cum îți spuneam eu altădată - după ce trece ploaia sau ninsoarea. Așa că, la borș cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai de gând să-l sfredelești pe dracu în fund, Pâcule? Până după miezul nopții, Dumitre, că atunci iese dracu dintr-o bortă cu-n papuc și c-o ciubotă. Măi Pâcule! Eu să fiu în locul babei tale, numai cu melesteul aș sta pe spinarea ta. De ce, Dumitre? Păi cum te miști tu ca ochii mortului, cineva trebuie să-ți încălzească spinarea din când în când și asta cât mai des. Află tu că am ascuns făcălețul și de atunci trăiesc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Să-ți dea Dumnezeu sănătate. M-ai scos din mare încurcătură. Costăchele tată, eu mă grăbesc să ajung acasă, că baba mă așteaptă cu mâncarea pe masă. Și nu de alta, dar dacă nu ajung la vreme, mă ia cu melesteul - a rostit printre hohote de râs moș Dumitru. Mergi sănătos și spune-i mătușii Zamfira să nu umble cu melesteul, că eu o știu femeie la locul ei - i-a răspuns Costăchel, râzând cu poftă. O înserare cu cer trandafiriu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
baba mă așteaptă cu mâncarea pe masă. Și nu de alta, dar dacă nu ajung la vreme, mă ia cu melesteul - a rostit printre hohote de râs moș Dumitru. Mergi sănătos și spune-i mătușii Zamfira să nu umble cu melesteul, că eu o știu femeie la locul ei - i-a răspuns Costăchel, râzând cu poftă. O înserare cu cer trandafiriu se lăsa peste sat. Primăvara își intrase de-a binelea în drepturi. Costăchel tocmai terminase treburile la primărie . „În seara
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
m-am pus pe povestit viața de-a fir-a păr, c-am făcut un plod la doișpe ani și opt luni, că era să mor la naștere, m-a dat tata afară din casă, m-a bătut mama cu melesteul (steak cu care se amestecă mămăliga, produsă prin fierbere, din făină de porumb care se mai numește și mălai, să le fie clar), am stat o vreme la un cămin de profesională pe lâng-un șantier, o ruinătură, ce mai, tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a intervenit un țăran hâtru. ― Ci spui, dumneata?... SÎ vez’. Avem În sat unu’ cari be’ șî papuci’ Maicii Domnului! Într o noapti o Întrecut măsura șî când o agiuns acasî - așă, mai spri zâu’ - l-o Întâmpinat fimeia cu melesteu’. Da’ așă di tari l-o pălit În numili Tatălui, cî o chicat gios șî o adormit pi loc... Când s-o trezât, a doua zî, așă cam pi la chidii, Îmbla tehui șî ochii Îi fugeu În tăti părțâli
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La făcăleț se spunea melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se numea priință, Dopul sticlei se numea stupuș, Tava de mâncare se chema tabla, Secolul era pentru noi vac, Belșugul,norocul se numea zloată, Și mama - mumă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
mănâncă cu pâine! - Cum fată, așa goală? - Taci și mănâncă, că ne aude lumea! Mama s-a uitat de jur împrejur și roșie la față de rușine, a început să taie din pizza aburindă; ținea cuțitul în mână ca pe un melesteu. - Dar nu taie, fată, cuțitul ăsta! - Mamă, încearcă cu vârful! Așa! Taie? - Ei, taie! Mai degrabă rupe! Au trecut prin parc. S-au așezat pe o bancă. Mădălina și-a aprins o țigară. - Sunt scumpe țigările astea? întrebă mama cu
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > STRIGĂTUL DE LUPTĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului STRIGĂTUL DE LUPTĂ La ceasul când vipia se mai ascunde pe sub pietre gonită de umbrele înserării, domnul Picu Melesteu își târa existența prin praful drumului motivat de un singur scop: să hăpăie o harașpincă înainte de a muri. Intelectual, pensionat din învățământ, gândea cu referire la acest scop, vital pentru viitorul imediat, că era cumva angoasat de neconcordanța sfidătoare dintre
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
gropile din șosele Ce te plângi atât, Petrică? Te ridici, de cazi în gropi - Nu mai iese cine pică Doar în groapa cea cu... popi. Unui pierde-vară Pierzând verile mereu, I-a venit de hac nevasta - Și-a jurat, sub melesteu, Că mai pierde...vara asta. Distinsului SERGIU CĂBULEAC (cunoscut, pe Confluențe literare, prin acidele sale pamflete în proză, rareori în versuri) Ca scriitor de proză pamfletară, S-ajungi la el, îți trebuie o scară... Dar când pamfletul și-l compune
EPIGRAME (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365117_a_366446]
-
un loc cu verdeață, unde nu există întristare și nici durere, adică într-un paradis fiscal, unde nu te întreabă nimeni de sănătate. te porți cu mine ca o femeie de rând, ai fi în stare să mă învinețești cu melesteul în timp ce dorm pentru că mi-a zâmbit, când mă îndreptam spre casă, o bună samariteană și eu am vrut să-i spăl picioarele cu buzele mele, doar așa m-a-nvățat sfânta scriptură, să-mi iubesc aproapele ca pe tine însăți
TU EŞTI ÎNAINTE DE TOATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365169_a_366498]
-
invită tinerii creatori ,cu vârste între 14-35 ani, să participe la Concursul Național de Poezie ´´Juventus´´ 2013. Juriul va fi prezidat de criticul Nicolae Oprea, presedintele USR Pitești, alături de acesta făcând parte scriitorul Dumitru Augustin Doman-directorul revistei ´´Argeș´´, scriitorul Cristian Melesteu, reprezentând Ministerul Tineretului și Sportului, Ion Cristescu-directorul editurii ´´Tracus Arte´´ și Cosmin Perța, director editorial ´´Tracus Arte´´. Concurenții vor trimite într-un plic mare, închis, pe adresa organizatorului, câte 5 poezii, fiecare poezie fiind dactilografiata pe câte o singură pagina
MARIN MIHAI: CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „JUVENTUS”-PITEŞTI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346235_a_347564]
-
ulițele Brodinei, o mare parte din bărbați, după ce ieșeau de la cârciuma lui Ițco sau se Întorceau În zilele de joi de la Siret, nu-și mai altoiau ca-n vremurile lor bune nevestele nici cu hățurile, nici cu biciușca sau cu melesteul, ci Înghesuindu-le În cămări, În podurile caselor, În băi sau În cotețe, puneau În aplicare metoda lui Pancratie, astfel că, de multe ori, În timp ce clopotele sunau de vecernie, tot satul se umplea de hohote de râs. Chiar și prăpăditul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
arunce noaptea o privirea pe geam. „Atunci de ce s-a mai spânzurat, dacă o avea așa de mare?“, s-au Întrebat femeile trecute de treizeci... „Tocmai asta-l chinuia. Unde să-și găsească omul femeia potrivită? Pentru un astfel de melesteu i-ar fi trebuit o iapă zdravănă de tot...“, au zis cele de cincizeci. „Pesemne, Dumnezeu s-o ierte, răposata avea și ea ceva deosebit“, conchiseră cele de șaptezeci... „Vă caută moartea pe acasă și gândul vă este numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cap. Iar fața sa buhăită de băutură avea o expresie dementă. Chipul consoartei i se clătina În fața ochilor. Scandalul avea să izbucnească imediat ce Ippolit va deschide ușa și va intra În casă. Farfuriile, cuțitele și lingurile, Însoțite de cratițe și melesteu, aveau să zboare direct În căpățâna sa. Închipuindu-și cum vor decurge lucrurile, Subotin hotărî, asumându-și toate riscurile, să nu mai meargă În seara aceea acasă, ci să Înnopteze În depozit. Zis și făcut. Fiind obosit după o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
secvență memorabilă în care eroul principal decupa cu satârul ultima porție din iubita infidelă.Bătăii în ușă i-a urmat alinierea familiei în hol și în lanț, exact după tradiția indiană ușor îmbunătățită cu o teslă, o bâtă de bassebal, melesteul și dinții câinelui mops. Cine e? - am reușit să repet complicata înșiruire de propoziții. Cine ? Pauza a cărei înaltă tensiune ar fi putut topi cele patru broaște yale, zăvorul și cele două lanțuri de siguranță, fu în sfârșit întreruptă de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
EminescuOpVII 299} PĂRINTELE ERMOLACHE CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a talhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se deprinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest; gîndire; gogoși; grăi; grăire; greșit; gura; gură; iarbă; idei; important; impresie; inimă; interesant; iubire; îmbinare; învățare; joc; legătură; de legătură; legături; la locul lui; lecții; liber; lichid; limba; limba română; lingvistică; lucru; mai multe litere; melesteu; metaforă; minciună; minte; minune; mit; mod de exprimare; mor; morfem; mult; muzică; naștere; negru; neimportant; neînțeles; nu; obscen; om valabil; oră; pace; parte a propoziției; paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]