93 matches
-
devreme în salon, mare mirare dacă nu intru-n păcat și nu fac moarte de om tocmai acum, când... Dar, să lăsăm vorbăria, du-te, du-te! Marcel îl privi cu mirare peste umăr...Ce vorbărie? El turuie ca o meliță, deformație profesională, nu?! E la fel de limbut ca și la talk-show-uri! Uite, eu n-am apucat să zic nimic, m-a luat pe sus și practic m-a obligat să facem schimbul! Dacă n-ar fi fost suma aia de bani
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TORICA LU’ IONICĂ (n. 1 apr. 1920 - d. 4 sept. 2005) În cămașa de cânepă aspră, că n-a fost bătută bine de meliță, că timpu-i mușcase din limbă, stam ziua întreagă la cap de uliță și priveam cum lumea se plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și nu găseam nici o asemănare; să aleg una, de singurătate
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1428000077.html [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
cam așa: - La ce să măi stau, fă, la ce? Că dacă măi stau mult să mă toci tu la cap ca o moară ne¬fe¬recată ce iești mi-e că, pân’ la urmă, o să-ț’ scap una piste melița aia de să ț’-o mut la spate, poate-așa oi tăcea șî tu odată. Șî la Bărnoaia să te duci tu, că ieu n-am încă chef, ai auzât, fă? Iar primită iești tu - nu ieu, ’tu-ț’ care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
se implică ... și dăi ... și toacă ... Iar cutremurul, bietul de el, abia de ajunge pe la vreo trei-patru grade. Jenant. Orice copil, mai răsărit, știe că până pe la 5-6 grade, dânsele, cutremurele, nu au efect devastator. Pe când prezentatoarele, bombe cu napalm! Melițe, patentat Crina Matei! Cine vă împiedică, stimați realizatori tv, ziariști să vă alegeți subiecte interesante? Și invitați profesioniști în subiectul emisunii. Cine vă împiedică să vorbiți calm, cald, neutru. Deontologic. Nu aveți voie? E interzis de UE, NATO, NASA? Aproape
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1372612689.html [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
de lemn și căpița de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti și Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru Foaia de minte, inimă și literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
pot spune în niciun caz , de ce-o fi adunat toată mânia din lume în vorbele ei colțoase ? De fapt, sărăcuța-i nevinovată : biet instrument inconștient al sistemului ! O piuliță acolo și-atât! -DOMNULE PROFESOR!!! Gura-i turuie ca o meliță , strivind de-a valma totul : bucăți mai mari sau mai mici din jurul meu , din programa școlară , din caietele elevilor, din sudoarea mea împuțită de dascăl de țară, din satul ăsta care mi-a liorpăit primii și cei din urmă fiori
DEŞERTUL DE CATIFEA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_5_costel_zagan_1364106126.html [Corola-blog/BlogPost/342233_a_343562]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
iar ne mai descoperă, ea, Cartea/ Că e mai bine să îi lași ei partea/ Și gol să fugi spre liniștea ce-ncântă/ Ca una sunt: și-o streașina ce cură/ Neîncetat în noaptea grea, ploioasă/ Și o nevastă cu meliță-n gură/ având în loc de inimă pioasă/ O cursă cruntă, hrubă de tortură:/ Muiere e și pacostea cu coasă!” Multe din sonetele mele religioase au fost traduse în limba germană de către poetul Josef Johann Soltezs din Satu Mare și care a avut
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417513219.html [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea moșu’ când nu mai scăpa de gura ei: - Aiii, al hăluia neamu’ ăsta cornesc! Fă, ’tu-ț adurmirea șî mormântu’ cui te-a făcut, de muiere primită ce iești, dacă nu-nchiz’ melița aia, ț-o închiz eu minteni cu una peste ea, de-ț’ sar măsel’le din gură! Bunică-mea, cică, tăcea urgent, căci moșu’ era el un om calm și bun, „pâinea lu’ Dumnezău, nu alta”, dar când spunea aceste
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii ta- tă, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
secera seceram/ Și din gură mai cântam:/ Familia Suciu impresionează atât prin plăcerea de a munci și de a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
culminînd cu Noaptea strigoilor, o noapte de spaimă, cînd ordinea se deteriorează, cînd spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la răscruci de drumuri cu strigoii vii. Legenda spune că aceștia fură din gospodăriile oamenilor limbile de la meliță, coasele, furcile, pe care le folosesc în luptă, pînă la cîntatul cocoșilor, cînd dimensiunea și spațiul pămîntean se purifică, spiritele morților se întorc în mormînt, iar sufletele strigoilor se reîntorc în trupurile și în paturile părăsite fără să știe. După
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau cu maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de mulți critici literari o oficină a Securității, prin care, în anii '70-'80, erau puse în circulație informații provenite din arhivele acestei instituții și erau utilizate pentru șantaj politic și pentru contracararea postului Radio Europa Liberă în cadrul proiectului zis "Melița și eterul". Actualmente, micul său trust de presă publică revista "Politica" și ziarul "Tricolorul". Vadim Tudor a fost dat în judecată de mai multe ori pentru insultă și calomnie, după publicarea pamfletelor apărute fie sub semnătura sa, fie sub pseudonimul
Corneliu Vadim Tudor () [Corola-website/Science/297233_a_298562]
-
aproape de podețul Sirețelului ne opream și le ziceam: Ei, gata, fetelor! Întoarceți-vă acasă. Că vă așteaptă moșul! Și nu cumva ca el să vă dea lipsă la apel. Vai, zise fiica lui. Știu că i-a umblat gura ca melița, dar iertați-l și voi... Rămâneți sănătoase! Și să ne revedem cu bine!... Ne-am luat rămas bun, ne-am îmbrățișat și sărutat, o dată și-ncă o dată și când ele ajungeau până la pod, ne întoarcem și le conducem iarăși spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]