62 matches
-
e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim laolaltă deodată bolborosesc eu uitîndu-mă înspre mine dimineața creierul meu stă în ceață pe vale iar sufletul melițat ca un haldure de roțile beznei se adună cu genunchii la gură dedesubt sub prundul tărcat al fîntînii Nu mișcă: noaptea înfundă izvoarele și pivnițele au gura zidită Iar în zori eu stau afară ca vedera goală pusă cu gura
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
Ești cel mai mare norocos că o poți exersa de unul singur direct pe scenă, fără nici o audiență, și deci fără trac sau emoții. Politicieni, profesori, actori, directori, militari, scot bani frumoși din buzunar ca să se pună la punct cu melițatul în public. Pun pariu că majoritatea dintre ei își petrec jumătate din timp în fața oglinzii zgîindu-se, numărîndu-și dinții, scoțînd limba sau dîndu-și ochii peste cap pînă îi apucă amețeala. Degeaba încercase să-l facă să uite de situația jalnică în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pierde simțul datoriei, oricui i se poate întîmpla așa ceva, însă numai Radul Popianu își dădea seama, atunci intra acolo, în chilerul casei unde mai mirosea încă a nucă și a ceară de albine și a fuioare de cînepă topită și melițată, intra acolo și își plimba palma peste cotoarele cenușii. Praful se aduna ca o pulbere de făină dintr-o moară unde se măcinau destine, ducea degetele la gură și simțea pe buze și pe vîrful limbii gustul dulceag al colbului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ești cel mai mare norocos că o poți exersa de unul singur direct pe scenă, fără nici o audiență, și deci fără trac sau emoții. Politicieni, profesori, actori, directori, militari, scot bani frumoși din buzunar ca să se pună la punct cu melițatul în public. Pun pariu că majoritatea dintre ei își petrec jumătate din timp în fața oglinzii zgîindu-se, numărîndu-și dinții, scoțînd limba sau dîndu-și ochii peste cap pînă îi apucă amețeala. Degeaba încercase să-l facă să uite de situația jalnică în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
îmbrăcat în un pardisiu negru cu pălărie tare de culoare brună deschisă”). Au defilat orfanii de război, „căminurile ucenicilor”, elevii, primarii comunelor, „corporațiuni și organizațiuni profesionale”, „conductul etnografic” - „A plăcut mult carăle reprezentând pe țărăncile noastre la șezătoare, la țesut, melițat cânepă, tors etc. În special a făcut o plăcută impresie căruța cu baciu, cea cu pescari, cea cu preotul în mijlocul șezătorii și cele cari înfățișau pe țăranul nostru în mijlocul îndeletnicirilor sale, în mijlocul familiei. Au urmat în urmă diferitele porturi din
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
a fost un fir de in, cultivat în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țară. Un alt capitol al cărții care merită evidențiat este cel intitulat „Meșteșuguri care mor” în care sunt prezentate ocupațiile locuitorilor din această zonă și meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au dispărut cum ar fi: colindul românesc, tradițiile
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
sfătuia blânda și ocrotitoarea lui mamaie. * ...Cu furca prinsă-n brâu și cu fusul în mână, Cătălina își torcea caierul de fuior făcut din cânepa adunată de pe ogor, culeasă fir cu fir prin smulgere din pământ, murată în apa iazului, melițată și dărăcită în vara aceea. Era o muncă migăloasă dar necesară pentru urzeala țesăturilor ce trebuiau lucrate la război în iarna ce urma. Cu pași domoli, cei doi păcurari se îndreptară spre umbra alesă. Vitele flămânde smulgeau fără alegere iarba
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
îndreaptă babe cu ochi ascuțiți și șireți, cu șaluri grele în spete. Așteaptă pe sătenii din împrejurimi și dezbat crâncen prețurile, din cinci în cinci bani, cu supărări, cu jurăminte, cu ochii bulbucați, cu gurile care nu-și mai contenesc melițatul. Acolo, în sfârșit, în jurul sinagogilor, cresc și pier acele vlăstare ale neamului care niciodată nu ies în ulițile largi: ologii și rătăciții la minte, cu fețele pururea triste, ori pururea neclintite și zâmbitoare. În furnicarea zilnică, în zarva obișnuită, răzbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că umblă să cumpere moșia cucoanei și nici pământ de muncă n-o să le mai dea, să rămâie muritori de foame. Lupu Chirițoiu, cel mai bătrân dintre toți, cu pletele crescute până pe umeri și cărunte ca un fuior de cânepă melițată, cu ochii albaștri apoși, întrebă cu glas plin de îngrijorare: ― Toate bune și frumoase, măi oameni, dar ia să facem socoteala că boierul zice: nu pot să vă vând vouă moșia, că voi n-aveți bani destui și nouă ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc, unde se plantau în rânduri sau în formă de cerc, dinți mărunți și mai numeroși ca la pieptene, prin care se trăgeau cânepa sau inul melițat. Furca și fusul au constituit instrumente cu ajutorul cărora se torcea și se răsucea firul de in, cânepă sau lână. În zona noastră s-au folosit mai multe tipuri de furcă: furca de brâu - la care femeile torceau nu numai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chimion negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea dimineața, câte o cană, pe nemâncate. Se pune pe buric usturoi pisat și i se dă bolnavului să mănânce dimineața, pe stomacul gol, pâine unsă cu usturoi. Se bea saramură (apă În care s-a dizolvat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de crușin, care se bea dimineața, pe nemâncate, neîndulcit. Băi de șezut cu ceai de usturoi și consum zilnic de mujdei de usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ființelor malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noi mai mari și am reușit să-i dăm o mână de ajutor. De multe ori, spre sfârșitul verii, începutul toamnei, mama se ocupa de spălatul lânii, apoi ducerea ei la darac și o pregătea pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
00 -- Altele 3 5203.00.00 Bumbac, cardat sau pieptănat. ex 53.01 În brut sau prelucrat dar netors; câlți și deșeuri de în (inclusiv deșeuri de fire și deșeuri desfibrate). 5301.10.00 - În brut sau topit 5 - În melițat, bătut, pieptănat sau altfel prelucrat, dar netors: 5301.21.00 -- In melițat sau bătut 5 5301.29.00 -- Altele 5 5301.30 - Câlți și deșeuri de în: 5301.30.10 -- Câlți 5 5301.30.90 -- Deșeuri de în 5 53
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
01 În brut sau prelucrat dar netors; câlți și deșeuri de în (inclusiv deșeuri de fire și deșeuri desfibrate). 5301.10.00 - În brut sau topit 5 - În melițat, bătut, pieptănat sau altfel prelucrat, dar netors: 5301.21.00 -- In melițat sau bătut 5 5301.29.00 -- Altele 5 5301.30 - Câlți și deșeuri de în: 5301.30.10 -- Câlți 5 5301.30.90 -- Deșeuri de în 5 53.02 Cânepă (Cannabis sativa L.), brută sau prelucrata dar netoarsa; câlți sau
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
Articolul UNIC Se aprobă reducerea temporară, până la data de 31 decembrie 1998 inclusiv, a taxelor vamale la 3% pentru importul de în melițat sau bătut - poziția tarifara 5301.21.00. PRIM-MINISTRU INTERIMAR GAVRIL DEJEU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul industriei și comerțului, Mircea Ciumara Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu ------------
HOTĂRÂRE nr. 224 din 10 aprilie 1998 privind reducerea temporară a taxei vamale pentru importul de în melitat sau batut. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120548_a_121877]
-
exemplu pe tuburi de la mașina de răsucit, canele (copsuri), țevi conice sau conuri, sau prezentate sub formă de țevi oarbe pentru mașini de brodat). ┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │Codul tarifar│ Denumirea mărfii │ UM 5301.10.00 - În brut sau topit - 38.5 - În zdrobit, melițat, pieptănat sau altfel prelucrat dar nefilat: 5301.21.00 -- Zdrobit sau melițat - 38.5 5301.29.00 -- Altele - 38.5 5301.30 - Câlți și deșeuri din în: 5301.30.10 -- Câlți - 38.5 5301.30.90 -- Deșeuri din în - 38
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
conuri, sau prezentate sub formă de țevi oarbe pentru mașini de brodat). ┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │Codul tarifar│ Denumirea mărfii │ UM 5301.10.00 - În brut sau topit - 38.5 - În zdrobit, melițat, pieptănat sau altfel prelucrat dar nefilat: 5301.21.00 -- Zdrobit sau melițat - 38.5 5301.29.00 -- Altele - 38.5 5301.30 - Câlți și deșeuri din în: 5301.30.10 -- Câlți - 38.5 5301.30.90 -- Deșeuri din în - 38.5 53.02 Cânepă (Cannabis sativa L.), brută sau prelucrata, dar nefilată
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin care se trage cânepa sau inul melițat sau lâna ca să se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul de pe fuse sau gheme pentru a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai bălăceam în apa care deși nu era multă, era răcoroasă și binefăcătoare pentru jocurile noastre care, pe loc, le inventam fiecare după cum ne ducea capul... După ce era lăsată la soare și se usca, sosea peri oada să treacă la melițatul ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar a fibrei era o operație intermediară altora. Realizarea fuiorului, strângerea și colectarea canurei- care constituia materia primă pentru pânză sau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]