14 matches
-
Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau pe acoperișurile diferitelor construcții-anexe ale gospodăriilor. Firele uscate erau melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doar unii bătrâni prin satele noastre. Pe malurile Bașeului sau ale celorlalte pâraie din comună nu mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât pentru saltele. La stână oamenii tund oile cu întârziere. Prin grădini nu mai zărești cânepa înaltă și deasă ca peria. Indiferent de sat vedem destui locuitori îmbrăcați cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. Pământul plutește pe o apă mare, care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
începe cu dreptul. (Gh.F.C.) împrumut Tot lunea să iei cu împrumut și să dai sîmbăta, că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe, melițoi* etc. - și nici femeia nu dă cu împrumut lucruri de gospodărie bărbătești - car, plug, grapă -, sub cuvînt că-s lucruri bărbătești și nu se amestecă în lucrurile lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de culoare albastră, crește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la pămînt cu mînie și el se cutremură de frică. Cînd se cutremură pămîntul, se uită Dumnezeu pe pămînt și vede păcatele oamenilor. Cutremurul de pămînt provine din cauza femeilor neglijente care, între Filipi și Andrei, lasă limbile la melițe și melițoaie, de se bat strigele cu ele pînă se cutremură pămîntul. Cine poate pune urechea la pămînt cînd se cutremură pămîntul aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vitele răgind, clopotele trăgînd etc. Pămîntul plutește pe o apă ce se întinde dincolo de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la repararea suchalei și ungerea ei cu untdelemn sau la lustruitul vatalelor. De melițat mă feream ca să nu-mi spună vecinii Georgie melițoi. Mai mergeam cu unii din familie la Oloierniță cu sâmburi de bostan prăjiți și sămânță de cânepă unde făceam oloi foarte plăcut în special la salata de varză. De obicei, în serile de sâmbăta seara sau alte sărbători, unii vecini
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut redus de canabinol. Din păcate, ingredientele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. * Pământul plutește pe o apă mare, care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. * Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. * Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]