52 matches
-
a convertit-o filozofic în teoria dezastrului: dezastrul înțeles drept condiție incipientă a ivirii spiritului. În nici o altă carte Noica nu va mai teoretiza problema dezastrului ca germene al apariției filozofiei. În schimb, filozoful va păstra toată viața o mentalitate melioristă în virtutea căreia nimic nu e pînă într-atît de rău încît să nu aibă și o latură bună. Nici o deznădejde nu este pînă într-atît de neagră încît să nu existe scăpare din ea. Și nici un dezastru nu e pînă într-atît de
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
include jocul selectiv, pariul preferințelor. Ea se întemeiază pe vocația de-a priza poezia dintr-un anume unghi, ca și pe o concepție estetică ce examinează, triază și-și îngăduie a formula ipoteze, a tranșa materia oferită cu un țel meliorist. Fiecărui poet i se dibuie esența personală, ireductibilul mult-puțin care l-ar putea evidenția. Am căutat poeziile personale ale fiecărui autor, declară C. Abăluță, cele în care să se vadă firescul inventat al lui și numai al lui, lucruri văzute
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
spre perfecționare spirituală se naște progresul umanității. În fond, Fenomenologia spiritului are nu numai o dimensiune filosofică, ci și una istorică, și încă una teologică. Așa cum are și o dimensiune moralizatoare, în sens creștin. Mai are și o dimensiune optimistă, melioristă. Nu trebuie să uităm că la Facultatea de Teologie a Universității din Tübingen, unde a fost student, Hegel a beneficiat de cursurile unor mari dascăli de exegeză vetero și neotestamentară, de patrologie și de acțiune pastorală. Acolo a fost coleg
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
până în anii '80, în romanele lui Marin Preda, Augustin Buzura sau Paul Georgescu. Personajele acestora din urmă (tânărul activist Niculae Moromete din Marele singuratic, medicul Ion Cristian din Orgolii, fost ilegalist) cred în posibilitatea unui "mai bine", sunt comuniști emancipați, melioriști pașnici, dar nu reformatori radicali, direcți și transparenți în negație. De aceea literatura lor nici nu ajunge la disidență, fiind doar subversivă, insinuantă, oblică, avându-și, fără îndoială, eficiența ei în eliberarea "gândirii captive". Disidența exprimă o ruptură și conduce
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
veșnic însoțitor, docil și fără greutate metafizică, al substantivului. Prin optimismul cu care, împotriva resemnării occidentale, Noica privește destinul Europei, el se arată un adept al kairos-ului (timpul prielnic). Istoria are căderi și alunecări, dar în ciuda cataclismelor viața are sens meliorist în clipele ei de grație. Totul e să le presimți venirea. De aceea, optica lui Noica asupra Europei e tonică și stă în trei postulate: 1) nu putem decît cîștiga; 2) nu avem nimic de pierdut; 3) merită să încercăm
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
roman istoric, ci și un roman de dragoste: întâlnirea a două suflete tari, în contra cărora se țese o conspirație de proporții continentale. Arsenalul de intrigi imperiale nu va reuși totuși să spulbere iubirea celor doi aleși și nici idealul politic meliorist al acestora, chiar dacă mult prea generos pentru acele timpuri. După două sute de ani, Victoria Comnea, bizuindu-se pe o cercetare minuțioasă, dar și pe un indeniabil instinct artistic al distribuției și dozării episoadelor și secvențelor, eclerează figura uitată și, de ce
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
gastroenterologie, medic clujean de prestigiu, cu autoritate civică și științifică impresionantă în anii '60-'70. Ecoul romanului în mediul intelectual clujean s-a amplificat și datorită acestei conexiuni. Ion Cristian e un revoltat intransigent, nemulțumit de lume așa cum e, un meliorist cu ezitări, decepții și melancolii, un orgolios intratabil, om al principiilor morale severe, ca toți protagoniștii prozei lui Augustin Buzura. Se simte încorsetat, amenințat și asediat din toate părțile și reacționează ca un ins asediat: pentru a rezista, se organizează
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
inutil dacă nu primejdios, astfel încît se impune identificarea, delimitarea, analiza lui echivalînd cu o sancționare. Suntem în măsură a ne confrunta cu Răul prin luciditate, printr-o vigilență a moralei ce nu-și propune neapărat spectaculoase rezultate, un idealism meliorist anevoie de aplicat, ci un comportament "obișnuit", un "realism" al bunului simț: "Răul mă obsedează ... Unde Malum? Să cunoști Răul nu înseamnă să-l accepți, dar să-l integrezi - necondiționat - existenței. Viața de fiecare zi este Ťimpregnatăť de Răul cotidian
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
Kant avea o optică filantropică de nelecuit. Căci atunci cînd privești omul ca avînd din naștere toate predipozițiile pomenite mai sus - pe cea metafizică, estetică, tehnică, ludică și pe cea religioasă - nu poți fi decît un gînditor optimist și deopotrivă meliorist, a cărui părere despre semeni mustește de iubire. Numai că o omenire alcătuită exclusiv din făpturi mirabile, înzestrate congenital cu daruri pe care nu ar trebui decît să le scoată din latență pentru a le exersa spre binele colectiv, o
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
e de ordin utopic: cine își schimbă viziunea își schimbă implicit modul de viață, așadar fiecare trăiește după ideile pe care le are în cap, caz în care e îndeajuns să-ți schimbe ideile ca să-ți modifici viața. Viziunea e melioristă și cuceritoare, dar fără aderențe la natura umană. Mai toți oamenii poartă în cap o viziune de împrumut pe care au primit-o prin mimetism și pe care nu o vor supune niciodată reflexiei. Vor muri cu ea convinși că
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
literaturii sale -, poetul se bucurase inițial nu numai de „firma” Editurii Cartea Românească, ci și de faptul că-l avea redactor pe Florin Mugur. Succesiv, cele două epopei îl determină să se privească în ochi și să-și reprime tendința meliorista, de a mai caută refugii. Pasiunea devoratoare pentru poezie, pentru literatură, în general, nu scade, insă cresc în el, în special în ultimii 3-4 ani de viață, semnele unei splendide maturizări etice. Aurel Dumitrașcu, cel din 1987- 1989, deși nu
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
intelect lucid de o răceală draconică, ale cărui lămuriri lasă impresia unei săli aerisite și neprimitoare, grație voinței de a lichida problemele prin explicații scientiste. Nici urmă de înfiorare cosmică în demersul lui, ci doar un elan social de natură melioristă, în virtutea căreia lumea poate fi făcută mai bună depistîndu-i la timp relele: pericolul bombei atomice și manipularea oamenilor prin religie. Autorul e un iluminist de speță tîrzie, înzestrat cu umoare pozitivistă și cu optimism mijlociu, care vede în stele un
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
fi definitiv răposată, să poată învia sub feluritele avataruri pe care stînga occidentală le ia în ultima vreme. Surprinde grija autorului față de pericolul ca o utopie egalitaristă (toți suntem oameni, deci suntem egali), paradisiacă (raiul trebuie construit pe pămînt) și melioristă (raiul terestru nu poate fi construit decît dacă apare un om nou, mai bun) să aibă parte de o recrudescență cu urmări incalculabile. Pentru Tismăneanu, vigoarea unei ideologii se măsoară după zădărnicia tentativei de a o compromite. Cu cît o
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
judecăm timpul: la mijloc e o distorsiune care ne face să credem că istoria are sens ascendent, epocile urcînd de-a lungul unei scări în cadrul căreia trecutul e inferior prezentului și incomparabil mai pipernicit decît viitorul. Acestui unghi de vedere meliorist, Eliade îi opune un unghi ciclic: omenirea trece succesiv prin cicluri la capătul cărora nu putem vorbi nici de progres și nici de regres, ci doar de providență, adică de un destin ale cărui criterii nu intră în puterea noastră
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
progresul speciei se face cu pași de melc, lentoarea procesului nu depinde de om, ci de însăși esența vieții. Frica de moarte și de întuneric, de care pomenește Hitchens, sînt trăsături intrinseci evoluției, iar nu abateri accidentale. Hitchens e un meliorist în sens antropomorf, fiind încredințat că omul evoluează și că frica de moarte poate fi stăpînită rațional. Dar mai grăitoare la Hitchens sînt nu atît ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
de făcut? Suspendarea gîndirii, cu alegerea unui scepticism de principiu, menit a te feri de amăgiri? Numai că în Dumnezeu nu e mare Hitchens nu e sceptic, ci patetic și militant, crezînd într-o morală ateistă și îmbrățișînd o viziune melioristă: ființa umană poate fi îmbunătățită, iar fericirea nu are nevoie de zei, ritualuri sau credință. Mai mult, prin rațiune omul poate înfrunta „frica de moarte, de întuneric și necunoscut“, cum el însuși mărturisește. La începutul anului 2010, arțăgosul gazetar a
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
a fost diagnosticat cu cancer de glande salivare, formă inoperabilă cu diseminare galopantă. Evoluția pe care o invocase cu atîta fermitate pînă atunci îl punea în fața unui renghi absurd: cancerul e orb, nu-i pasă de empatii miloase, iar tenta melioristă e exclusă. Ca reacție prometeică de înfruntare a fricii de moarte, Hitchens se hotărăște să țină un jurnal în care descrie cu amănunțime stadiile bolii, într-un efort asemănător cu ce a încercat la noi Ion Zubașcu în Moarte de
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
memoriei - ce l-a doborît psihic a fost pierderea vocii. Din timbrul vorbitorului versat care stăpînea o sală prin inflexiuni tenorice nu a mai rămas decît gîjîitul șuierat al unui glas ce nu mai putea articula sunetele, moment în care melioristul, abandonînd rațiunea, a pus capăt jurnalului, așteptînd „întunericul, necunoscutul și moartea“. Nu s-a rugat și nu a cerut prezența unui preot. A murit pe 15 decembrie 2011, fidel convingerii că „Dumnezeu nu este mare“.
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
ies dintr-o reacție morală, întărită iar și iar, față de ceea ce se întâmplă în jur. Putem vorbi, prin urmare, de un realism poetic, asumat ca atare. Poezia ar trebui să vadă lumea așa cum este și să încerce s-o schimbe meliorist, iar nu să se înfunde în propriile imagini și viziuni, transformându-se într-un paradis autonom și etanș, un turn de fildeș înălțat pe ororile din jur. Astfel că tânărul creator incendiază și distruge butaforia, imageria poetică, temele ,mari" și
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
face cu “...proiecte neterminate pretutindeni”. Orice încercare a insului de a-și depăși condiția sfârșește, așadar, în trivialitate. Eul revine și se destramă în impersonalitatea nimicitoare a lumii. Tot ce pot cunoaște individul și comunitatea, ca preț al efortului lor meliorist, este eșecul (vezi emblematicele Instalarea șefului de punct și Comorile din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
este un sigiliu al epocii. Paradoxul ar fi că acest cărturar cu o imaginație spectaculoasă și terifiantă a răului, care s-ar fi desfătat, desigur, citind terținele Infernului lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a strâmbătății și a stricăciunii conțin însă și o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul epic, subțiat și lăsat în umbră de spectacolul ideii și de mizanscena oratoriei, se
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai lumii stăpâni”, urmărind a
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
teoretice în educație; • eficientiștii: îl au în frunte pe Bobbitt. Ei aplică școlii tehnicile standardizate, considerând-o o afacere rentabilă. Eficientiștii tind să ignore dimensiunea umană a procesului educativ, reprezentând latura paroxistică a aspirațiilor „developmentaliste”. Ei sunt „obsedații profitului pedagogic”; • melioriștii: aceștia văd în curriculum un serviciu al reconstrucției și ameliorării sociale; mai simplu, sunt „sectanții” optimizării sociale (social improvement)48. Față de aceste orientări și-a manifestat scepticismul Jackson (1992) prin interogații care pot preocupa și școala românească: „Cine își poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oameni ideali, care joacă un rol providențial în satele unde trăiesc, sunt niște reformatori, schimbând mentalități, atitudini și comportamente. Acestor romane li se adaugă câteva proze scurte: Satul Grivița (1908), La gura văiei (1908), Povestirile lui moș Iftimie Hârobor (1910). Meliorist convins, R.-N. dă lecții în diferite domenii, inclusiv în cel al dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
de mama ta e atât de important, încât Dumnezeu l-a socotit mai presus chiar decât respectul față de El”. Învățații s-au străduit dintotdeauna să găsească în cuvintele Bibliei ceea ce ar corespunde exigențelor unei vieți mai complexe. Profesând o concepție melioristă despre lume, însoțită de un optimism dominant în structura psiho-intelectuală, filosofia iudaică a răspândit ideile de bunătate și dreptate imanente, o simbolistică (a vulturului, de pildă) vizând relația om-divinitate și relația părinte-copil. Vulturul semnifică termenul de comparație la nivel educațional
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]