54 matches
-
o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene analizate anterior, cel de-al treilea, cu toate că este mai amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
avut loc Festivalul „Pe marginea Dunării”? Rodica Anghelescu: La Casa de Cultură din municipiul Giurgiu a început adevăratul drum al afirmării mele artistice! Fiind considerată de specialiști ca o tânără, viitoarea Maria Tănase, fiindcă prin interpretarea mea: gestică, nuanțare, timbru, melisme, trăire scenică, vocea gravă... ajunsesem s-o copiez la indigou. Cum destinul fiecărui om este de a-l ridica sau coborî, de-ai veni în cale cu norocul pe care-l doresc toți muritorii, eu am avut șansa vieții mele
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
cele două spații istorice. Evoluând, Paul Surugiu nu concepe universul fără portative, conștientizându-și astfel misiunea, cea de a împlini și configura personalități, de adună și alină sufletul, de a fauri artă muzicii, prin glasu-i duios ce ascunde-n el melisme și căldura, pasiune, onestitate și trăire. “Muzică, notele, ritmul pianului, acordurile calde îmi creionează existența, iar fiecare piesă compusă, interpretată de mine, are în spate o poveste frumoasă, transformată în vibrații ale inimii pe înțelesul tuturor. Fiind una dintre minuni
UN ARTIST! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342173_a_343502]
-
ascult iar, cu indispusă mirare, cum difuzoarele (unor de tristă amintire stații de amplificare) sparg lumina dumnezeiască a dimineții cu vocile slujbelor. Atît de tari, atît de discreționar-orgolioase, atît de nepotrivite. În locul oficierii strămoșești în taină și în reculegere aceste melisme de muezini ieșiți în minarete. Îndrituite acolo, evident, dar cît de nedorite aici. Lumina din înalturi în mințile noastre! 24 decembrie Întotdeauna, copilăria noastră e cea mai... (a lui Creangă e, oricum, cea mai...). Crăciunul copilăriei noastre e cel mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Din această scrisoare, deducem importanța pe care primii creștini o dădeau psalmodiei de origine ebraică și față de o altă formă melodică, jubilus, de care vorbește Sf. Augustin, care afirma că era cântat de toți credincioșii și consta în intonarea unei melisme vocalice. O inovație importantă a fost structurarea monodiei creștine pe scări muzicale noi, care, ulterior, vor deveni modurile gregoriene, a căror denumire va corespunde armoniei grecilor; se configura începutul unei noi tradiții muzicale, cea creștină, care s-a consolidat în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și responsa alcătuite din texte libere nonpsalmice, luate sau nu din Biblie. Psalmul responsorial, care s-a afirmat și a avut un mare succes în perioada clasică a sfinților părinți, cu timpul, se va transforma într-un cântec ornamentat cu melisme complexe, încât nu a mai putut fi cântat de întreg poporul. A devenit astfel un cântec din repertoriul Scholae cantorum, sub forma abreviată A-B-A a Gradualului; în alte situații rituale (Liturgia Orelor), va da loc responsoriilor simple sau prolixe. În afară de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
execuția, sub îndrumarea mișcărilor mâinii unui maestru (semne cheironomice), trebuia să fie precisă, bogată în sonorități și grupuri melodice speciale, de o finețe deosebită și de o frumusețe rară, departe de sensibilitatea noastră modernă. „Note pierdute, repercusse, ondulate, furate (rubato), melisme lungi. Era o artă „virtuoasă”, o artă care se inspira din simțămintele spirituale cele mai înalte și care punea la dispoziția rugăciunii ornamentele cele mai demne ale maiestății cultului divin”. După exemplul Romei, au fost înființate și alte scholae, precum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
realizat în 1614 faimoasa și trista Editio medicea. Această ediție, conform concesiei decretului papal, a fost publicată pe baza unor criterii absolut arbitrare, dând loc la un produs care avea puțin de a face cu cântecul gregorian, fiind eliminate numeroase melisme care erau adevărate perle muzicale din primele secole. O a doua propoziție conciliară se referea la abolirea elementelor profane din cadrul liturgiei: nu numai eliminarea melodiilor profane, dar și a fiecărui cantus firmus care nu era gregorian, precum celebrul cântec L
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ale acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape continuu de ostinato-ul ritmului de habaneră, melodiile însuflețite de pasiune, dar și cele lirice pline de langoare 197 vor fi întrerupte adesea de scurte intervenții cu figurații de chitară sau melisme sinuoase, care amintesc aceeași origine vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato afirmat cu impulsivitatea dezlănțuită a unui temperament vulcanic ne introduce în mijlocul unei atmosfere înfierbântate de pașii energici și apăsați ai dansului de habanera. Armoniile stridente și incitante ale cvintelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului repetat cu insistență în registrul grav. Această structură armonică inedită învăluie imaginea evocată într-o lumină difuză, care amplifică senzația de mister. Alternanța intervalelor de 2m și 2+ prin care avansează melismele liniei melodice superioare devine astfel un simbol sonor al lumii exotice proiectate. Evoluând inițial în valori lungi de durată ( ), supuse prelungirii de ritmul sincopelor egale sau inegale, tema își conturează în mod gradat profilul ritmic prin diminuarea tot mai pregnantă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
repetă într-o dinamică din ce în ce mai stinsă, risipindu-se în „tenebrele” rezonanțe ale registrului grav. Expresia motivului tematic principal se va afirma fără echivoc prin revenirea sa în prim planul discursului, subliniată în mod adițional de profilul amplificat al acesteia. Astfel, melismele vocale vor fi dublate la interval de 3m (în mod frecvent), 3M și 4p, desfășurându-și arabescurile cu o dezinvoltură care ignoră aspectul imobil al pedalelor inferioare (reeditarea pedalei armonice a cvartei mărite, precum și reapariția ritmului de habanera centrat pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
undeva... Mă gândeam și speram că, totuși, va fi mai bine decât începuse. Cântă el ce cântă clasice, apoi o dă pe imnuri de cantor. Am rămas cu gura căscată! Nu știi ce dificultăți, ce grele suse și joase, ce melisme, ce acute, le-a cântat de parcă se plimba în parc! După concert, am fost cu el și cu toți bogătașii la o mare masă. La un moment dat - eu numai în baltă o dădeam cu el! - îi spun: "Vai, Richard
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
numită în repetate rânduri „vocea generației sale”, tehnica sa interpretativă a fost adesea criticată; cântăreața are tendința de a exagera în ceea ce privește folosirea ornamentelor muzicale, cotidianul american "The New York Times" spunând că Aguilera, alături de Jennifer Hudson și Beyoncé, și-au construit carierele în jurul melismelor. Mai mult, Xtina a fost acuzată de critici că își forțează vocea pentru a atinge note înalte, de cele mai multe ori respectivele pasaje nefiind melodioase. Din cauza tehnicii inadecvate, Aguilera a avut o hemoragie la nivel laringian și a fost nevoită să
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
care Christina Aguilera le cântă sunt definite de vocea sa puternică, însă există și excepții. Producătoarea americană Linda Perry a mărturisit, într-un interviu acordat publicației "Entertainment Weekly", că a fost nevoită să o convingă pe Aguilera să renunțe la melisme pe parcursul înregistrării baladei „Beautiful” — „Am încercat să fac lucrurile cât mai simplu. I-am spus să renunțe la ornamente și de fiecare dată când începea să exagereze opream banda. A acceptat cu greu ca aceea să fie versiunea finală. Nu
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
întonării de către un cântăreț sau un grup. Desfășurându-se pe un spațiu melodic (ambitus) restrâns, aceasta cantare putea totuși îmbracă forme diferite, de la psalmodia ce repeta un singur sunet, intercalând pe alocuri scurte formule melodice,până la cantul propriu-zis, bogat în melisme. Cântările liturgice ortodoxe au fost organizate în secolul al VIII-lea de Ioan Damaschinul într-o carte numită octoih. Cele mai vechi canturi care s-au păstrat datează din secolul al IX-lea. Cântările liturgice catolice au căpătat denumirea de
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
recenzie asupra discului "Back to Black", criticii "Entertainment Weekly" erau de părere că frazările lui Winehouse sunt dovezi clare ale influenței pe care Billie Holiday a avut-o asupra sa; aceeași sursă o critica pe Amy pentru cantitatea exagerată de melisme folosite pe parcursul înregistrării LP-ului "Frank". Deși Douglas Wolk de la Pitchfork Media era nemulțumit de felul în care Winehouse își „imita cântărețele favorite de jazz” în momentul debutului, acesta recunoștea calitățile sale vocale deosebite. Conform aceleiași publicații Winehouse „a fost
Amy Winehouse () [Corola-website/Science/309326_a_310655]
-
Muzică de caracter cult, atât curteneasca cât și liturgica, a sfârșit prin a se contopi, în timpul unei istorii zbuciumate, cu folclorul din diversele regiuni ale Georgiei. Acesta a fost îmbogățit și de muzică islamului, mai ales prin împodobirea melodiilor cu melisme orientale (Georgia a fost de mai multe ori sub stăpânire persana și deci în direct contact cu alta tradiție muzicală remarcabilă), dar și de influențele rusești și apusene. Muzică de cor este cea mai veche din tradiția georgiana, si este
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]