12 matches
-
MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIȘTI... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Potirul anotimpului din care timpul bea soare, primăvara anului 2015 a dat lumii muzicale românești sorbituri de tristețe și singurătate: compozitorul de muzică ușoară
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
ajunsese tejghea cu marfă. Întreaga cultură românească a fost, de fapt, drumul cu dale al conștiinței, darde la o vreme s-a croit în cărăruie a caruselului despiritualizat...! „E dureroasă vestea că s-a stins unul dintre cei mai mari melodiști ai muzicii ușoare românești, melodiști pe filiera Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Florin Bogardo, Cornel Fugaru și alți mari compozitori, care din păcate ne-au părăsit în ultimii ani. Marcel Dragomir sunt convins că a plecat și cu o durere în
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
cultură românească a fost, de fapt, drumul cu dale al conștiinței, darde la o vreme s-a croit în cărăruie a caruselului despiritualizat...! „E dureroasă vestea că s-a stins unul dintre cei mai mari melodiști ai muzicii ușoare românești, melodiști pe filiera Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Florin Bogardo, Cornel Fugaru și alți mari compozitori, care din păcate ne-au părăsit în ultimii ani. Marcel Dragomir sunt convins că a plecat și cu o durere în suflet, o durere nu numai
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
de fenomenul artistic tradițional românesc, uitând că dacă ele există, acest lucru se datorează marilor valori pe care azi le ignoră...” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marcel Dragomir. S-a stins unul dintre cei mai mari melodiști... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
de creația lui W.A. Mozart către armonie (acordică), polifonie și formă - într-un cuvânt, construcție muzicală; în schimb, melodica sa este una „pauperă” (Liviu Dănceanu). Comparația celor doi autori merge mai departe, punându-se în discuție o tipologie a „melodiștilor” și una a „componiștilor” - prima se bazează pe efectul creat de melodii cu multă personalitate, în vreme ce a doua se remarcă prin dezvoltarea unor teme muzicale triviale (atunci când acestea sunt desprinse din context). Beethoven este considerat pentru epoca sa drept cel
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
fragmente de vals aparent dezarticulate ce sugerează o înlănțuire nefirească a celor două lumi. Criticii muzicali au apreciat demersul componistic inedit al lui Șerban Nichifor, numindu-l pe autor „filosof șlefuitor de lentile” și „maestru al anamorfozelor”, precum și „un admirabil melodist și totodată un fermecător generator de culoare armonică și orchestrală”, care a demonstrat că are „ambiția de a cuceri dimensiunile sensibilului auditiv, de a cultiva și aureola tradiția prin forța prezentului”. Compozitorul spaniol Luis de Pablo a compus în anii
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
cinci operete” de la “Variétes”: „La Femme a Papă” (1879), „La Roussotte” (1881), „Lili” (1882), „Mam’zelle Nitouche” (1883) și „La Cosaque” (1884), care reprezintă “a treia manieră” a lui Hervé, când el, ca și Offenbach, caută să perfecționeze genul operetei. Melodist de mare inspirație, cunoscător al meșteșugului componistic, Hervé a lăsat posterității pagini de mare valoare artistică. Solidele cunoștințe tehnice muzicale, căpătate în anii de studiu, l-au ajutat să realizeze pagini durabile, pagini de opereta veritabilă “care să facă publicul
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
Zeitschriften 15 (1906), pp. 1-44; Idem, „Das Kontakion”, ibidem 19 (1910), pp. 285-306; F.-J. Leroy, L’homilétique de Proclos de Constantinople..., Studi e Testi 247, Bibl. Apost. Vatic., Città del Vaticano, 1967; K. Mitsakis, The Language of Romanos the Melodist, Beck, München, 1967; J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode et les origines de la poésie religieuse à Byzance, Beauchesne, Paris, 1977; K.A. Trypanis, La poesia bizantina. Dalla fondazione di Costantinopoli alla fine della Turcocrazia, prefață de F. Montanari, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Romanos, „Byzantinische Zeitschriften” 15 (1906) 1-44; idem, Das Kontakion, ibidem 19 (1910) 285-306; F.-J. Leroy, L’homilétique des Proclos de Constantinople..., Studi e Testi 247, Bibl. Apost. Vaticana, Città del Vaticano, 1967; K. Mitsakis, The Language of Romanos the Melodist, Beck, München, 1967; J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode et les origines de la poésie religieuse à Byzance, Beauchesne, Paris, 1977; K.A. Trypanis, La poesia bizantina. Dalla fondazione di Constantinopoli alla fine della Turcocrazia, Prefață de F. Montanari, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de secol. Susținut în compania Orchestrei Filarmonicii bucureștene, a Corului academic al instituției, a unui impresionant grup de soliști, concertul maestrului a adus - cum se spune - „în direct” revelația unui talent autentic în domeniul muzicii de estradă, revelația unui inspirat melodist, a unui orchestrator imaginativ. Un talent mimetic manifest în genuri dintre cele mai diferite, de la estradă la jazz, la ecouri ale muzicii kletzmer și de aici, mai departe, la muzica de film a anilor anii ’60 - ’70, muzică marcată de
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
dragostea pe care o acorda personajelor feminine din operelor lor, personaje pe care le urmăresc îndeaproape în dezvoltarea lor psihologică, pe care le construiesc cu mare atenție, din punct de vedere muzical. Mai presus de orice, Puccini rămâne ultimul mare melodist al muzicii italiene. Puccini s-a dovedit peste timp, un mare inventator atât în domeniul melodiei cât și în cel al armoniei. Revenind la melodie, trebuie să subliniem faptul că Puccini va continua marea linie a melodismului italian vocal, adăugându
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a realizat între anii 1903 și 1914. Miercuri, 19 noiembrie Franz Schubert Acum 175 de ani a trecut în neființă compozitorul austriac Franz Schubert. Creator al liedului cult modern și al momentului muzical, acesta este unul din cei mai mari melodiști din istoria muzicii. A fost un inovator în domeniul cromaticii orchestrale, al armoniei și al ritmului. Creația sa totalizează peste 950 de opusuri, muzică de scenă, muzică religioasă, 9 simfonii, coruri, muzică de cameră, 605 lieduri, 22 de sonate pentru
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]