20 matches
-
EI BANDIȚI (Invenția secolului), Martie 12, 1990, Teatrul "Maria Filotti", Brăila NOAPTEA MARILOR SPERANȚE, Mai 22, 1988, Teatrul dramatic "Bacovia", Bacău; Decembrie 21, 1989, Teatrul de stat, Sibiu; Mai 5, 1988, Televiziunea Română, București "Partitură complexă și greu de condus între melodramatismul înșelător al textului și patetismul ironic al viziunii, personajul Delia face parte din galeria de caractere foarte generoase cu actorul. Hiperbolizarea elementelor «melo» introduce în spectacol o paradoxală orchestrare de elemente din zona realului și cea a suprarealului, imaginea teatrală
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
fidel la ceaiurile ei. Fiind cam anemică, fata e trimisă la Călimănești și, în timp ce juna, o ingenuă, se îndrăgostește în solitudinea rustică de prezumtivul viitor soț, perversa mătușă și-l face pe acesta amant. Deznodământul e de cel mai ieftin melodramatism: tânăra, bolnavă de-a binelea, moare, cu fotografia celui iubit pe piept, iar poetul simbolist se sinucide. În completarea picturii de epocă sunt descrise cu fervoare satirică și precizie a detaliului felurite petreceri, curse de cai, bătăi cu flori la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
adaugă două piese de teatru, aparținând lui Al. Dumas-fiul (Kean) și Kistemaeckers (Neguțătorul de fericire), un roman de Balzac (Amorul mascat sau Nesocotință și fericire, 1911) și un volum de nuvele de Prosper Mérimée (Amantul Venerei, 1921). Prozele, năclăite în melodramatism, reprezintă zona de eșec a însuflețirilor sale poeticești. O sentimentală încropire, Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand (1914), cantonează cam în aceeași zonă. Despre viața și minunile „Sărăcuțului” din Assisi, K. scrie un op masiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
măsuri pe minut Senzuală, subtilă și pasionantă, Rumba este numită “perla dansurilor latinoamericane”, fiind un dans al iubirii și suferinței. Se caracterizează prin mișcări ample ale bazinului și unduiri elegante ale brațelor, având o melodicitate lirică, poate chiar un anumit melodramatism. Astăzi multe din figurile de bază au păstrat vechea poveste pasionantă de dragoste În care femeia Încearcă să domine bărbatul cu ajutorul farmecului său feminin. În coregrafiile reușite va exista Întotdeauna un element de “tachinare și fuăa”, bărbatul fiind ispitit și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M. „rămâne prin melodramatismul său obscur, lucrat cu o îndârjire ce i-a eliminat în bună parte confuzia și, mai presus, ca un personaj memorabil al boemei noastre literare”. Cornel Regman îi reproșa, între altele, o anumită propensiune spre „harță” (probabil în lumina unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
fiind mai degrabă un caracter in absentia și aspirând să devină ținta unor iubiri inaccesibile, nu reușește să supraviețuiască dincolo de intențiile auctoriale. Un alt bărbat, Mori, cucerește ușor, rând pe rând, pe Anita, Arabella, Lilly și Luiza, textul alunecând spre melodramatism, trăsătură ce minează premisele romanului. Unii critici au remarcat un soi de senzualism pur, primar la aceste personaje. Protagonistul din Catarge, care s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
de atmosferă consună cu gesturile tipice ale unor personaje feminine puternice. Această lume a misterului nedeslușit, colorată de farmecul inocenței, pretinde ca investigația să se servească de mijloacele introspecției sau de viziunea unui martor. Ceva mai reușită, dar subminată de melodramatism, Casa cu gratii împletește legenda cu evenimentul actual, conferind un plus de semnificație unor valori morale ce tind să se relativizeze. Și în roman G. creează personaje feminine înzestrate cu o neobișnuită forță a caracterului. Marșul femeilor (1933), Lumina care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
ai talentul specific, dacă ai izbutit să pui cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții vizele universal-valabile pe pașaportul literaturii pentru copii epică densă până la suspans, humorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea ș.a. Cum comunic cu contemporanii mei, copiii? Cu vervă, dar nu o dată cu prețul autoridiculizării, predându-mă bunăvoinței acestor Magellani încă din pamperși și care fac zilnic înconjurul lumii la televizor, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
incapabili de a vedea în viață altceva decât slujba bine remunerată, confortul material, manifestând și un mare apetit pentru viața sexuală. Scrierile au stârnit reacția negativă a criticii, care i-a reproșat lui T. manierismul, superficialitatea, inflația metaforică, imixtiunile licențioase, melodramatismul. Doar Lorelei, cu un epic de structură poematică idilică, are un sunet autentic, recuperând pentru proza românească un gen de roman consacrat în faza postromantică de Al. Dumas-fiul. Întrucâtva diferit este romanul, apărut postum, Să vie Bazarcă! (1971), al cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
reală a romanului (lui Emily) ar fi de fapt Charlotte care, deprimată de boala sorei mai mici, ar fi ales această cale pentru a investi cu sens scurta ei existență. O speculație care, să recunoaștem, împrumută, pe față, ceva din melodramatismul cărților analizate. Ipoteza nu rezistă totuși, fie și la simpla evaluare istoriografică. Cealaltă sorăautoare (în familia Brontë, au fost, în total, șase copii, iar, pe lîngă cele trei prozatoare consacrate, fratele mai mic, Branwell, a scris de asemenea literatură, dovedindu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de cele mai multe ori împotriva voinței celor implicați în asemenea relații "de foc", continuă să îi fascineze pe scriitori și să facă deliciul anumitor categorii de cititori. Inevitabil, cărțile din această categorie conțin o doză mai mică sau mai mare de melodramatism. Riscul de a cădea în prost-gust nu este de ignorat. Autorul unor astfel de cărți trebuie să fie un alchimist capabil să calculeze de fiecare dată cu maximă precizie concentrația suportabilă de sentimentalism. Iar exemple de love-story-uri ratate - unele dintre
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
zgîrcit din care lipsește aerul/ mi se recomandă să vin spre mine/ cu așteptarea/ înghit în doze mici verdele carnivor. p. 20) În mod oarecum paradoxal, în pofida mesajului lor mai degrabă prăpăstios, poemele lui Dinu Flămând nu eșuează într-un melodramatism ieftin. Poetul își tratează angoasele cu superioritate, rațional, cu o atitudine olimpiană. Implicit sau explicit în poemele sale apar trimiteri livrești către marii filozofi ( Platon, Heidegger, Descartes, existențialiștii), raționamentele sînt, adesea, surprinzătoare și strălucitoare, versurile au, în conturarea poemului, precizia
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
spus, o personalitate extrem de energică ideatic.) Îl îndeamnă să sară peste propria umbră. Dar cum să facă asta o femeie sărmană, abia scăpată din mâinile unui bărbat murdar și alcoolic? Când, însă, personajul este, emoțional, un individ stenic, rezistent, vagul melodramatism cu care-l înzestrează Ioana Baetica ajunge să-l prindă. Să-i stea bine. Așa se întâmplă cu Maria, de exemplu, sau cu Traian. Pentru nici unul dintre ei, destinele proprii nu sunt subiect de analiză. Ele rămân în sarcina autoarei
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
supraviețuire, de înfrîngere a unei boli necruțătoare - este și primul film de lungmetraj semnat de francezo-belgiana, cu strămoși islandezi, regizoarea Solveig Anspach, autoare a sensibilului Haut les coeurs (1999) un film energic și pozitiv "feminist", unde privirea documentaristă salvează de melodramatism o ficțiune în care Anspach a introdus multe elemente autobiografice. Elemente autobiografice descoperi și în filmul (tot de debut) Comme un aimant (2000), semnat de faimosul raper francez Akhenaton (pe numele său adevărat Philippe Fragione, nepot de emigranți napolitani, îndrăgostit
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
sub un colț de perdea. Erau semne oculte ale străzii, mult mai sigure decît cele ale inconștientului, totdeauna dubios unui marxist"), un volum în care umorul, livrescul și fina intertextualitate (,o, dumneavoastră nu cunoașteți microbistul român?"), simfonia monologului intermitent și melodramatismul cosașian bine temperat fac spectacol în fraza (densă, muzicală, inteligentă) cu cel mai precis și mai seducător adjectiv din întreaga noastră literatură. Căci, nu-i așa, ,exactitatea nu e decît secretul, divulgat, al metaforei care e viața."
Cum am devenit nuvelist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11089_a_12414]
-
doar apartenența biologică? A trebuit să treacă printr-o astfel de încercare pentru ca ambițiosul și destul de egoistul bărbat să-și dea seama că nu i-a dat copilului de lângă el bucuriile cuvenite vârstei, altele decât cele materiale. Nici o boare de melodramatism, de morală desprinsă din lecțiile de pedagogie nu amenință acest film cu o vedetă a cinematografului nipon, Masaharu Fukuyama și doi copii încântători. Am avut impresia că, uneori, cât este el de Fukuyama, a simțit pericolul micilor parteneri.
Cannes, 2013: Unde se ascunde Palme d’ Or? - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79305_a_80630]
-
e a vieții însăși și de formulă veșnic deschisă și totuși posedînd anume stele polare; degajare dacă nu dispreț pentru erudiție și totuși avînd o informație pătrunzătoare în mai toate domeniile; simțul momentului, dar nu Ťimpresionistť; liric, dar contra oricărui melodramatism și Ťschwarmereiť; istoricist dar nu evoluționist; iubitor al preciziei, al faptului conturat și just depistat și totuși antipozitivist; om de teorie, artist și totuși avînd bucuria și aptitudinea organizării, a gospodăriei". Comentariul final al exegetului actual constă dintr-o interogație
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
de vindecare se face pe principiul mens sana in corpore sano: adică halucinațiile pierd din perfecțiunea mizanscenei (cu excepția de pe final), din "literatură" în favoarea unui subconștient din ce în ce mai nud pe măsură ce trupul se face bine. Dar și savoarea acidității limbajului se vindecă în favoarea melodramatismului și de aici i se trage peliculei șchiopătatul. Altă peliculă, altă maladie: Punctul Limită, regizat de veteranul britanic Stephen Frears. Un altul pe care, ca amator de literatură, nu poți să nu îl îndrăgești: are la activ două Hanif Kureishi
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
evita scena indignării maritale. Dar cea mai profundă operă este Danton, probabil nereprezentabilă din cauza lungimii ei. Piesa e înțesată cu paranteze care sunt, luate în sine, excelente portrete și analize ale psihologiei de moment. Grija autorului e de a stinge melodramatismul firesc al unor eroi de revoluție, de a scoate efecte de umanitate din faptul diurn și din valoarea intrinsecă a evenimentelor. Mai ales complexitatea oamenilor Revoluției, amestecul de fanatism și frică, de ingenuitate și intrigă, de milă și ferocitate, este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fantastic, nici cu scenariul moralizator. Într-un interviu scriitorul afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]