947 matches
-
studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August 1944 în reconfigurarea memoriala postrevoluționara în cadrul clivajului Est-Vest. Note 1 W.Benjamin, Îl dramă del barocco tedesco, trad. it. Torino, Einaudi, 1971, pp. 8-9. 2 Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. 4 Vezi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și din complicată istorie recentă, imediat după evenimentele din decembrie 1989. Raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 19 august, a trecut aproape neobservată, anume aspecte ale acestui eveniment merită a fi menționate. In ajun, la Liveni, satul naștererii lui George Enescu, oamenii locului au orgnizat ca în toți anii, o comemorare restrânsă susținută în chiar casa memorială; ...preotul conf.dr.Florin Bucescu din Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
evenimentele cu adevărat cruciale. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă. Iar dacă ea nu revoluționează
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
Iulia Alexa high quality Cătălin Mihuleac e un prozator bun care mai are la activ volumele Garsonieră memorială confort trei, în 1996, Dispariția orașului , în 1998, și Titlu neprecizat în 1999, a mai publicat și în Orizont, revista de la Timișoara. Autorul ne trimite de la Iași o carte de proză scurtă, căreia îi semnalăm cu plăcere apariția și calitatea
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
evenimentele cu adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă și acum, la cea de-
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
Pe acest fond de agitație și harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu” (în lunile premergătoare revoluției s-a vorbit mult despre această detașare la postul de radio „Europa Liberă”). Or, spre dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele membrilor vreunei presupuse rețele anticomuniste, nici
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
nu ridice din umeri. Votarea de pensii pentru torționari - antifasciști nu-i așa? - e tocmai în curs, la Parlament, dacă nu ne înșelăm. Dar chiar dacă ne înșelăm, nu e chiar de tot!) De la Charlottenlund la Câmpul cu Brazi, din casa memorială a scriitoarei Karen Blixen la pisarii lui Constantin Brâncoveanu - o cale a farmecului pe care ne conduce un povestitor înnăscut, ce nu se ignoră. Stelian Tăbăraș, Atelierul de tatuaje, nuvele, Ed. Cartea Românească, București, 2002.
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
ar fi fost „fără îndoială” „cel mai greu examen”. De mai multe ori în 2016, atentatorii au lovit: la Würzburg, în Ansbach și la mijlocul lui decembrie la Berlin. 12 persoane și-au pierdut viața la târgul de Crăciun de lângă Biserica Memorială din Berlin după ce tunisianul Anis Amri a intrat cu un tir în mulțime. Bărbatul de 23 de ani venise ca refugiat în Germania. Este „deosebit de amar și detestabil”, potrivit cancelarei, când actele de terorism sunt comise de persoane care „ar
Merkel: „Suntem mai puternici decât terorismul” [Corola-blog/BlogPost/94363_a_95655]
-
Marius Chivu Cătălin Mihuleac a publicat în total patru volume de proză scurtă (Garsonieră memorială confort trei, Mașina de scris, 1996; Titlu neprecizat, Polirom, 1999) și un roman (Dispariția orașului Iași, Institutul European, 1998), în paralel cu o susținută activitate de jurnalist. Cu toate acestea, a atras și nu prea atenția criticii literare. Câteva proze
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
nou-nouță, cu drum asfaltat pînă în poartă, cu gard înalt de protecție, aparține celui de al doilea personaj politic din țară, președintelui Senatului, dl N. Văcăroiu; cealaltă, la capătul unui drum aproape inaccesibil, veche, pe cale de prăbușire, neîntreținută, este casa memorială L. Rebreanu. Nu e nimic de reproșat dlui Văcăroiu, care are tot dreptul la o casă proprie, fie ea și reședință secundară, de vacanță, și chiar dacă se nimerește lîngă fosta reședință secundară a marelui romancier. Dar MCC oare ce păzește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
căutăm legenda din noi", spune undeva Giraudoux. Cam aceeași propunere despre care vorbeam și mai sus. Sînt pline de haz și de mister totodată, parcă ar fi mici spectacole, secvențele, repetate ca un laitmotiv, în care se intră în casa memorială făcută de fiul său, așa cum știe că își dorea tatăl. Ne întîmpină Jean-Pierre, fiul așadar, cu un aer special ca și al lui Giraudoux, cu un șarpe în jurul gîtului, ca un imens și plin de zorzoane colier. Ușa se deschide
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
mari oameni de cultură " că Petru Creția sau Horia Bernea " au avut-o despre despre Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" condus de scriitorul Valentin Coșereanu a fost astfel încă o dată confirmată. Casă părinteasca a poetului, transformată într-o casă memoriala cu o remarcabilă putere evocatoare, Muzeul "Mihai Eminescu", conceput inteligent și cu bun-gust, într-o clădire modernă, teatrul în aer liber pe scena căruia au loc în aproape fiecare seară spectacole la care participă tineri din împrejurimi, hotelul confortabil în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
locuri și monumente americane. Traducea o carte din literatura americană și întîmpina greutăți. Se tot vorbește de monumentul lui Lincoln de la Washington. Bine. Dar apoi și de "Jefferson Memorial". Asta ce e? Tot un monument, o statuie? Sau o casă memorială? Sau ce e? De asemeni, ce este Memorial Bridge? Podul de lîngă monumentul lui Jefferson? Sau podul ridicat în memoria revoluției pentru independență? Altceva: se vorbește în carte de un meci de football jucat la Dallas "in the Cotton Bowl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
v-am spus povestea-așa. Formula de încheiere a multor basme trimite și ea la arhetip. Zaira o obligă așadar în cele din urmă pe romanciera-personaj să o urmeze în perseverentele-i căutări prin pădurea seculară, dar și în recuperarea memorială a trecutului propriu, precum și al strămoșilor sau descendentelor ei. Lăsîndu-se în cele din urmă convinsă, aceasta va lăsa în suspensie povestea obsedantă a femeii pornite să afle soarta avută de prietenul evreu ridicat de fasciști, la vîrsta de opt ani
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
plan secund sau chiar mai departe. Pentru că nu exprimarea este aici cea mai importantă, nu personalitatea și performanțele tehnice ale artistului contează în primul rînd, ci simultaneitatea formei grafice cu mecanismele memoriei noastre culturale. Ieșită din seria spațiului construit, casa memorială este purtătoarea unui mesaj subtil, dincolo de calitățile sau de viciile ei arhitecturale. Ea se transformă într-o subspecie a portretului, se personalizează și preia în eternitate dimensiunile celui care a locuit-o.( Pentru unele, din nefericire - și la nefericire ar
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
dintre un plutonier și un general, "într-o ierarhie literară militarizată". Disprețul autorității provinciale față de faptul cultural (oho, cît de bine îl cunoaște, pe piele proprie, și subsemnatul!) e astfel vituperat: "La Valea Mare - unde se află astăzi o casă memorială -, doctorul Vasile Tițescu ne mai spune ce știm cu toții; aici Ťa trăit, a scris, s-a bucurat și s-a sfîrșit Liviu Rebreanu - aici s-a scris o pagină de seamă din istoria literaturii româneť. Poate că, între timp, această
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala Nichita Stănescu. Îmi amintesc cu mare plăcere acea călătorie În orașul lui Cebei. Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma cu orașul
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma cu orașul lui « ce bei ? ». Am avut surpriza de a găsi un oraș curat și frumos, cu respect pentru marele fiu al său, poetul Nichita Stănescu. Casa Memorială În care a copilărit poetul este bine Întreținută, și plină de mobilă, diplome, trofee, cărți, premii, poze, un pian etc, care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și de cunoscătoare a vieții poetului, ne-au Însoțit prin camerele În care
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede, bucuria copiilor locului. Este trist Însă că spre deosebire de Ploiești, casa lui Sorescu este bine păzită de un lacăt mare și nimeni nu poate să o viziteze. Nici urmă de Casă Memoriala sau ceva asemănător. Este adevărat că o comună are mai puține resurse materiale decât un oraș și probabil că mai puțini vizitatori, iubitori de poezie, ar deschide ușa unei case memoriale. Și totuși, « e pour și move ».... Se poate spera
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
din Istanbul. El a mai compus și muzică otomană de curte numită Der makam-ı Muhayyer ușules Muhammes. În prezent, statuia lui poate fi văzută în parcul Maçka din Istanbul, numele Institutului Cultural Român este ,,Dimitrie Cantemir”, iar în casa lui memorială din cartierul Fener se organizează și astăzi activități culturale între cele două țări. În termeni de interacțiune între culturile română și turcă, cred că ar trebui să vedem și celălalt aspect și anume, reflectarea literaturii române în societatea turcească. Prima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]