109 matches
-
ia pulsul culturii românești oriunde a detectat-o ea, mereu atentă la datele evenimentelor evocate, reușind să găsească tușa cea mai expresivă spre a scoate adevărul la lumină, fără mutilările vreunei contorsionări atitudinale sau de sensibilitate subiectivă. Busola cu care memorialista se mișcă printre oameni este una ținută în echilibru ferm. Lecțiile de pian luate acasă la pianistul și pictorul Theodor Bălan îi reamintesc cu lux de amănunte atât decorația interioarelor, cât și tehnica pianistică a altor elevi, așa cum era Sandu
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
o altă panoramare a locului pe care scriitorul îl ocupă în lumea românească a începutului de secol XXI. Scriitorul Octavian Sava, rămas în memoria generației mele ca autor al piesei de mare succes”Nota zero la purtare”, i se înfățișază memorialistei în toate ipostazele creatorului, de la momentul de tinerețe al anului 1970 când îl cunoaște prin intermediul lui Octav Pancu Iași, alt bun prieten al autoarei, dar scriitor pentru copii prea repede uitat, și până după 2000, când se revăd în Canada
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
al autoarei, dar scriitor pentru copii prea repede uitat, și până după 2000, când se revăd în Canada, Octavian Sava rămânându-i un “exemplu de voință și perseverență” în creație literară. La urma urmei, o responsabilitate ce revine autoarei ca memorialistă este și misiunea de a semnala destine excepționale, fie inginerul Gad Calmanovici, muzicologul Alfred Hoffman, care n-ar fi meritat să fie atât de repede înghițiți de uitare. Așa cum îl întâlnea la Palatul Mogoșoaia, unde avea acces datorită mamei, membră
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Mazilu îi lasă Veronicăi o impresie puternică, drept care în carte el are portretul cel mai apăsat în tușe aspre. Excesele lui de fumător și consumator de alcool îi vor grăbi sfârșitul, dar piesele sale din anii ’70 manifestau în aprecierea memorialistei un curaj apreciabil. Reeditat ca poet și ca autor de teatru, el interesează peste timp mai ale ca autor al piesei “Proștii sub clar de lună.“ Un personaj discret, care crește, așadar de la o pagină la alta este însăși autoarea
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
dar este cea care esențializează personalitatea acestui Brâncuși al Americii. Cititorul poate afla astfel unele dintre paginile cele mai suculente și intens trăite de Veronic în Canada. Relaționarea cu oameni interesanți apare ca o forma mentis, o strategie existențială a memorialistei. Unui muzicolog cunoscut din anii ’60, cum este Grigore Constantinescu, urcând toate treptele împlinirii profesionale, i se alătură prietenul internaut Costin Popa, căruia mă bucur să recunosc că i-am prefațat volumul “Opera Măiastra“ în 2014, menționat în evocare. Iată
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Kioto, capitală a Japoniei timp de 1100 ani, cu tezaurul istoric și cultural care trebuia protejat de bombardament, dovedea că beligeranții adversari nu erau ignoranți, rațiunea subtilă și ultimă a atacului atomic fiind oprirea imperialismului japonez, care periclita întreaga zonă. Memorialista se ferește de locurile comune, ce sunt pentru specificul japonez ikebana, ca artă a florilor, banzai -grădinăritul pitic, manga- arta animației, haiku- ca tehnică a versului, și origami, practica plierii hârtiei etc.. Tocmai pentru că sunt prea mult vehiculate în întreaga
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1471850688.html [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
a dominării stimulilor imagistici în comunicare, cum este începutul secolului XXI, ilustrarea este o sursă certă a captării interesului unei cărți memorialistice, de bogăția celei la care ne referim. Iată un aspect la care pe viitor ar trebui să reflecteze memorialista. În fapt, autoarea se adresează în primul rând cititorilor cultivați, trimițând spre repere livrești ale temei (precum romanele Deșertul tătarilor de Dino Buzatti, care a luat Premiul Nobel, și mai ales Shogun de James Clavell) sau alternând cu simțul măsurii
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1471850688.html [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
pretext pentru întregul demers memorialistic. Mânuind condeiul cu toată priceperea spre a consemna succint câteva momente istorice nipone semnificative, descrieri esențializante de pagode sau grădini și Poarta Torii ori monumente artistice, cu pivotare îndeosebi pe statuile gigantice ale lui Buddha, memorialista compune spectrul specificității arhitecturale și artistice a unei civilizații străvechi din Asia extrem răsăriteană. Ceea ce descoperi în noua carte a Milenei nu este Japonia dicționarelor și tratatelor științifice, care neîndoios i-ar fi venit în ajutor, ci Țara Soarelui Răsare
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1471850688.html [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Trebuie să amintim că prințesa Martha Bibescu (28 ianuarie 1889, Bucurtești - 28 noiembrie 1973) a fost o romancieră, poetă, om politic și memorialistă franceză de origine română. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, care a fost Ministru al României la Paris și Ministru de externe, și al
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
publicată a Milenei Munteanu, „Departe de Țară cu Dor”, oferită de autoare la Câmpul Românesc de la Hamilton, în Canada, carte pe care am și prezentat-o cu multă bucurie la librăria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialista m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizata pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țară Soarelui Răsare”.( Editură Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_s%C3%AErghie/canal [Corola-blog/BlogPost/380137_a_381466]
-
publicată a Milenei Munteanu, „Departe de Țară cu Dor”, oferită de autoare la Câmpul Românesc de la Hamilton, în Canada, carte pe care am și prezentat-o cu multă bucurie la librăria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialista m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizata pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țară Soarelui Răsare”.( Editură Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_s%C3%AErghie/canal [Corola-blog/BlogPost/380137_a_381466]
-
exersare în peisagistica, schița de atitudine și portret, își îndeamnă penelul spre tabloul de ansamblu cu multe personaje și elevate efecte coloristice, autoarea monografiei Țigăneștiului “Gînd purtat de dor” și-a probat vocația și tenacitatea. Ea a trecut de la cronică memorialista la frescă evocatoare, obiectul monografiei, peisajul, faptele și oamenii de ieri și de azi din satul său natal, adevărate crâmpeie de viață trăite, fapte știute, oameni cunoscuți, dar și documentarea riguroasă pentru trecut și cea adusă la zi prin întâlniri
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Buic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
Moldova în fața tătarilor și cazacilor!“ (cf. istoricului Ioan Mitican) Un anume "Dominic Kazanowski" este amintit de documente la anul 1640, cînd se căsătorește cu Ana Potocki (1615 - 1690), nepoata lui Petru Rareș. Îm zilele noastre din familia provine profesoara și memorialista Iulia Trancu-Iași.
Cassanovschi () [Corola-website/Science/312713_a_314042]
-
, născută "Poltoratskaya" (11 februarie 1800 - 27 mai 1879), a fost o memorialistă a înaltei societăți rusești, cunoscută prin faptul că îi este dedicat, probabil unul din cele mai cunoscute poeme de dragoste în limba rusă, scris de Pușkin în 1825. Anna s-a născut in Oryol la vila bunicului său, guvernatorul locului
Anna Petrovna Kern () [Corola-website/Science/329411_a_330740]
-
istoric literar, ginerele lui G. Ibrăileanu. Și-a susținut doctoratul cu o teză privitoare la Alice Călugăru. A publicat scrisorile poetei Alice Călugăru trimise lui G. Ibrăileanu și a restabilit textul romanului Adela. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat Evoluția scrisului feminin în România, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, cu o prefață de E. Lovinescu (1935). În această antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice Călugăru - Versuri
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
(alias "Martha Bibesco"; n. 28 ianuarie 1889, București - d. 28 noiembrie 1973, Paris) a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
La Mănăstirea Văratec, topos inconfundabil al spiritualității naționale, a existat o autentică Școală de literatură reprezentată de câteva scriitoare, ce se cuvin a fi redescoperite, recitite și, evident, ierarhizate printr-o cheie modernă de reevaluare. Poetele, prozatoarele, eseistele, traducătoarele și memorialistele care sau impus în acest spațiu cultural sunt Veronica Micle, Constanța Marino-Moscu, Zenaida Racliș, Olga Vrabie, Irina Lecca, Alice P. Sturdza, Ștefana Velisar Teodoreanu, Profira Sadoveanu, Valeria Sadoveanu, Nazaria Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Poezii. Ediție îngrijită de George Ivașcu. București, Editura pentru Literatură, 1966, LXXIX+535 pagini. 6 Emil Botta - Poezii. Prefață de Petru Comarnescu. București, Editura pentru Literatură, 1966, XL + 274 pagini. 7 Ștefana Velisar Teodoreanu (n. 1897 - m. 1995), prozatoare și memorialistă, soția lui Ion Teodoreanu. Ulița copilăriei. Prefață de Demostene Botez. [Copertă și ilustrații de Dan Hatmanu]. București, Editura Tineretului, [1966], 136 pagini + 1 foaie cu portretul autorului. 8 Ionel Teodoreanu - La porțile nopții. Poeme. [Prefață de Al. Philippide]. București, Editura
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n. 1937, Borod), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Autoarea câtorva cărți de referință. 8. Aprecierea se referă la Revista de Istorie și Teorie Literară, 39, nr. 3-4, 1991, care s-a constituit într-un număr omagial. Marin Bucur publică articolul - Contribuția lui Emil Turdeanu la revistele culturale ale
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
jurnalist. A colaborat, intens, la revista Gândirea (1921-1944). 2. Ovidiu Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Nicolae Scurtu Notele, știrile și însemnările privitoare la prozatoarea, publicista, traducătoarea și memorialista Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt incomplete, inexacte și, uneori, derutante. Prezența Irinei Lecca în presa literară și nonliterară, din perioada interbelică, se datorează lui Nicolae Iorga, care a solicitat-o să
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Crainic, medic, cu studii strălucite la Universitatea din Viena. A fost evocată cu simpatie și prețuire de Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Margareta Sterian, Solomon Segall, Nicolae Crevedia și alții. 2. Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), fiica soților Crainic. Traducătoare și memorialistă. 3. Rabindranath Tagore - Sadhana. Calea desăvârșirii. În românește de Nichifor Crainic. Cu o prefață de Al. Busuioceanu. București, Editura Cultura Națională, 1922, 129 pagini (Literatură universală). 4. Troița în Lamura, 3, nr. 8, mai 1922, p. 467. A fost inclusă
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
(n. 15 aprilie 1843 — d. 28 februarie 1916), fiu al lui Sr., frate al filozofului și psihologului William James, respectiv al memorialistei Alice James, a fost un romancier, critic literar, dramaturg și prozator american de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. James și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Europa, în special în
Henry James () [Corola-website/Science/298970_a_300299]
-
Nicolae Scurtu Un aspect însemnat al operei poetei, prozatoarei, traducătoarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) îl constituie literatura epistolară, bogată în informații de istorie literară și culturală. Notele, știrile, precizările și microportretele ce se află în corespondența Otiliei Cazimir contribuie la reconstituirea unei epoci, a unui climat literar și, mai ales, la
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]