17 matches
-
publicată a Milenei Munteanu, „Departe de Țara cu Dor”, oferită de autoare la Câmpul Românesc de la Hamilton, în Canada, carte pe care am și prezentat-o cu multă bucurie la libraria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialistă m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizată pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țara Soarelui Răsare”.( Editura Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1471850688.html [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
în farmacie MILICĂ IOAN, n. 27 noiembrie 1976 la Tecuci, lingvist MOCANU HORIA, primul român admis la Harvard, cel mai puternic român din lume NIENABER SILVIANA-ANA, n.în Galați, homeopat în Africa de Sud NORDIO ANGELICA, n. 13 iulie 1968 la Galați, memorialistă POCORA CRISTINA-ANCUȚA, n. 5 aprilie 1968, deputată TOMA FLORIN, n. 27 mai la Galați, director EcoMOVE Consulting ZLATE MIELU, n. 2 iunie 1937 la Galați, psiholog AVOCAȚI RUGA-BITTMAN LEOPOLD, n. 1908 la Galați CHIMIȘTI BALABAN T.ALEXANDRU, n. la Galați
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1468575362.html [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
în 1848 a devenit tipograf calificat. După ce tatăl său a murit, Petre a învațat să cânte la chitară pentru a-i ține de urât mamei. Tot atunci, el a început să scrie câteva versuri. La fel și în cazul prozei memorialiste, însă, în domeniul versurilor, încercările sale au rămas îmbinări hibride de influențe insuficient asimilate. În 1854 Petre a părăsit tipografia lui Zaharia Carcalechi și s-a angajat la tipografia Copainie, unde se tipăreau în traducere "Atala, Paul și Virgina", precum și
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
Relica” de către regina Carmen Sylva, într-un climat de durere al pierderiii unicului moștenitor al familiei domnitoare a României la sfârșitul secolului al XIX-lea, eveniment ce precede întâlnirea cu George Enescu de la lansarea Poemei Române la Ateneu (1898). Însemnările memorialiste ale Aureliei Cionca prezintă un interes deosebit pentru viața muzicală românească de al începutul veacului trecut, fiindcă autoarea a desfășurat un program artistic atât în capitală, cât și în provinciile românești de peste Carpați (Banat, Transilvania) din imperiul austro-ungar. Totodată, ocupând
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Luând exemplul fratelui său Haig Acterian, Arșavir a fost simpatizant al "Mișcării Legionare", fără a avea implicări în acțiuni politice sau propagandistice. Face parte dintr-o renumită familie de armeni ce a dat culturii române pe Jeni Acterian (regizoare și memorialistă) și Haig Acterian (critic teatral, regizor, director al Teatrului Național București). A făcut două perioade de închisoare politică între 1949-1953 și 1959-1964, trecînd prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal. După eliberare lucrează ca mozaicar la Fabrica de cerneluri
Arșavir Acterian () [Corola-website/Science/305032_a_306361]
-
a trecut granița de nord a Moldovei, Ceremușul, venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a auzit vorbindu-se nici rusește, nici rutenește, nici poloneza, ci numai românește. Apoi, din relatările memorialiste, pe care le-am citat acolo, la Varnița, în preajma Cetății Tighina sau Bender, cum i-au zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
VĂCĂRESCU, Elena (21.IX.1864, București - 17.II.1947, Paris), poetă, prozatoare, autoare dramatică și memorialistă. Este fiica cea mai mare a Eufrosinei (n. Fălcoianu) și a lui Ioan Văcărescu, diplomat, și ultima reprezentantă a ilustrei familii ce a dat literaturii române primii poeți moderni (Ienăchiță era străbunicul, iar Iancu Văcărescu, bunicul scriitoarei). Se instruiește acasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
alese”, LL, 1976, 1; Alexandrina Andronescu, Elena Văcărescu, poetă a sufletului românesc în limba franceză, „Archiva Valachica” (Târgoviște), 1976; Nicolae Scurtu, Câteva documente inedite, LCF, 1977, 8; Ecaterina Vaum, Poeta unei mari nostalgii, LCF, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Elena Văcărescu, memorialistă, RL, 1977, 11, 12; C. Popescu-Cadem, Din tainele de familie ale Văcăreștilor, MS, 1978, 2; N. Vasilescu-Capsali, Genealogie și ceremonial, LCF, 1980, 35; Cioculescu, Itinerar, IV, 188-192; Gh. Bulgăr, Din poemele Elenei Văcărescu, ST, 1987, 6; Cella Delavrancea, Dintr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
slaviciene sunt interesante. Pentru Slavici spațiul e un loc de întâlnire între autor și personaje. El face un efort evident în a contura perimetre geografice identificabile prin toponimie. Realizează "descripții realiste" după tehnica turistului încântat de un peisaj spectaculos, "descrieri memorialiste" ale unui spațiu geografic concret și "spații literare" în care realul suportă "structurile imaginarului" (G. Durand). Cu alte cuvinte scrierile lui Ioan Slavici surprind peisajele în lucrările științifice, le modifică creator în Amintiri și le reelaborează în creațiile literare. Existența
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lea. Grație 307 lui Robespierre, scapă de ghilotină și străbate Directoratul, Consulatul și Imperiul, menținut în onoruri. Restaurația îl respinge și moare uitat. -, -GENLIS, STÉPHANIE FÉLICITÉ DU CREST DE SAINT AUBIN, contesă de ăChampcéri, 1746-Paris, 1830). Romancieră, autoare dramatică și memorialistă. La început atașată Revo luției și ducelui de Orléans ăv.) ăPhilippe Égalité); după ghilotinarea ca girondin a soțului ei ă1793), pleacă în exil ca doamnă de onoare a ducesei de Chartres și educatoare a copiilor din familia de Orléans, printre
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mondial (1940-1945), cutremurul de pământ devastator pentru bucureșteni, rebeliunea legionară, refugiul familiei Cionca în Ardeal (Sebeș) la familia soțului, Horia Pipoș, clipele dramatice ale bombardamentului american din 4 aprilie 1944 și a celui german din august 1944. Desigur că paginile memorialiste cele mai interesante rămân cele consacrate concertelor de la Viena, Berlin (în repetate rânduri), Lipsca și Oranienburg, recitalurilor de la București în propriul salon de muzică, unde pe lângă personalitățile românești și străine (Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, Wilhelm Kempff, W. Gieseking), participau și
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
estetic, scriind un volum fără pigment afectiv, un dosar ale cărui pagini sînt umplute cu o limbă albinoasă și anemică. De aceea tomul e plicticos ca un pliant promoțional și tern ca o broșură de instructaj tehnic. De o serbezime memorialistă deplorabilă, volumul e diluat ca o zeamă în care nu s-a adăugat nici un condiment stilistic. După 50 de pagini îți dorești din tot sufletul ca chinul lecturii să se termine și tresari îngrozit constatînd că mai sunt încă 350
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
și-a însușit, cu oarecare dezinvoltură, anumite paragrafe și nume din manuscris, a folosit unele anecdote și narațiuni, dar toate acestea retopite și amalgamate din textul unei opere personale (n.n.: deci, a unei opere de ficțiune, chiar dacă infuzată de informații memorialiste) care păstrează o valoare de document. Procedeul însă prezintă ici și colo unele aspecte și apucături incorecte". Semnatarul declarației nu insistă, însă, asupra acestor "apucături incorecte" și nici nu dă exemple. Lucru de înțeles: nu avea cum dori ca manuscrisele
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
secolul al XX-lea. Așa sunt memoriile lui I. G. Duca, Constantin Argetoianu, N. Steinhardt, Adriana Georgescu, Lena Constante, Nicolae Stroiescu-Stânișoară, Ion Ioanid, Sanda Stolojan, Annie Bnetoiu, Florin Constantin Pavlovici. Bazat pe o lectură atentă și integrală a fiecărei scrieri memorialiste, dispunând de o intuiție sigură și de o percepție obiectivă a diverselor conotații confesive, Al. Săndulescu a știut să discearnă cu claritate esențialul, trăsătura caracteristică și semnificația autentică a faptelor, ideilor și convingerilor comunicate de autori. De la G. Călinescu și-
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
a inclus spre dezbaterea Salonului de carte 2008, mă văd într un fel privi legiat în dauna altor confrați mai demni a avea onoarea care mi s -a acordat mie. În acest sens invoc lipsa din programul manifestării a cărții memorialiste antitotalitare, care, păstrată în atenție, ar fi îmbogățit salonul și cu cartea oferită nouă de personalități al e condeiului, precum Alexandru Zub, Cezar Zugra vu, profesorul Vacariu ș.a. Prezența și a lucrărilor acestora nu numai că ar fi îmbogățit gama
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1916.</ref>, cu documentare sistematică ce și-a asigurat-o până la 1880 <ref id="9"> 9 Idem, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii Regatului apar sporadice. Cum apar, interesant
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a treia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]