1,292 matches
-
măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu pe economie, înainte de a publica o carte care costă, la stand, 1.500.000 de lei. Atît cît am citit din memorialistica dlui Constantinescu am fost nemulțumit inițial de lipsa ei de concizie. N-au trecut totuși decît doi ani de cînd fostul președinte a părăsit Cotroceniul încît cealaltă carte, cea a faptelor Puterii, e încă proaspătă în mintea alegătorilor. Prea multe
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
atacînd chiar pe unul dintre cei mai importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
presa vremii își amintește că Emil Constantinescu n-a avut o presă bună, dar că unii analiști l-au susținut, pînă la un punct. Cronicarul nu ia în discuție prostiile pe care CRONICA ROMÂNĂ le pune pe prima pagină despre memorialistica fostului președinte. De-a dreptul devastator este editorialul semnat de Cristian Tudor Popescu în ADEVĂRUL. Lăsînd deoparte cîteva amintiri strict personale și unele epitete scandaloase, CTPopescu analizează strîns efectele faimosului abandon de la candidatura la președinție a dlui Constantinescu, trăgînd concluzia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
candidat el la primăria Bucureștiului). Ceea ce ne vom grăbi să calificăm drept ridicol, reprezintă de fapt o luptă incredibilă pentru normalizarea situației. Daneliuc "joacă" perfect resemnarea (chiar dacă ea o fi reală, în romane așa apare). Cîteva cuvinte despre tipul de memorialistică pe care-l face Daneliuc în Pisica ruptă. A existat și există un tip de memorialistică resentimentară după '89. Amintirile au devenit de prea multe ori argumente într-o luptă surdă cu vechiul regim. Paul Goma a publicat astfel de
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
o luptă incredibilă pentru normalizarea situației. Daneliuc "joacă" perfect resemnarea (chiar dacă ea o fi reală, în romane așa apare). Cîteva cuvinte despre tipul de memorialistică pe care-l face Daneliuc în Pisica ruptă. A existat și există un tip de memorialistică resentimentară după '89. Amintirile au devenit de prea multe ori argumente într-o luptă surdă cu vechiul regim. Paul Goma a publicat astfel de "amintiri recente", amintiri care se auto-anihilează trist, amintiri în care o poziție aparent ideologică nu este
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
dintr-un singur unghi. Si, dacă în arta cinematografică o astfel de încercare ar fi clasificată imediat drept excentrică, în literatură ea poate fi extrem de atrăgătoare și de consumabilă. De aceea autoreflexivitatea lui Daneliuc nu intră în cercul strîmt al memorialisticii pure. Faptul că personajele lui au alte nume decît cele reale (deși sînt foarte ușor recognoscibile) transformă trecutul imediat într-o fabulă și nu într-un scandal. Sintagmele lui Daneliuc îi însemnează definitiv pe cei vizați. Cînd, de exemplu, este
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
rodea scoarța". Documentar, sînt de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu a trăit între anii '48-'58. În același număr din revista de la Târgoviște, dl Tudor Cristea consacră o cronică plină de simpatie volumului recent de memorialistică al directorului României literare. Ne-a frapat amănuntul, pe care-l reținusem și din carte, că bunicul matern al autorului este găeștean. Dl Cristea notează în paranteză despre Găeștii cu pricina: "probabil altul decît cel dîmbovițean"... Ne-am interesat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
descomplectarea colecțiilor din marile biblioteci. Referitor la asemenea dezlegare de șarade, am reținut sugerarea Margaretei Feraru din notă la ședința din 7 decembrie 1930, din volumul III al Agendelor lui E. Lovinescu, la rubrică din "Facla" semnată F.A., privind articolul Memorialistica despre E. Lovinescu " Dacă autorul nu e F. Aderca după cum precizează în altă însemnare din Jurnal E. Lovinescu, n-ar fi cu totul exclus că semnătură să indice primele două litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion Vinea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Cronicar O publicație cu de toate Al doilea număr al COLUMNEI de la Tg. Jiu, revista trimestrială dirijată de dl Gh. Grigurcu, are de toate: critică, ficțiune, memorialistică, jurnal, interviuri. Remarcăm paginile de jurnal ale dnei Monica Lovinescu (vizita în România din 1996), cu aceeași economie și acuitate a notelor. Consecvent frustrărilor d-sale personale este dl Paul Goma, căruia revista îi reține de asemenea pagini de jurnal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
a revizuit valorile literare!), am fost primul care i-am surprins dogmatismul, după ce primise eticheta de critic impresionist, pentru parada criticii juvenile, i-am criticat romanele, susținînd că n-avea talent de romancier, i-am arătat limitele pătrunderii psihologice în memorialistică, dar desigur toate acestea de la un înalt nivel de stimă, într-un moment cînd corifeii Universității și Academiei i-o refuzau spre rușinea lor". în "Istoria literaturii române contemporane", E. Lovinescu scria despre debutul critic al lui Șerban Cioculescu: "Despre
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
domeniu sunt, așa cum am spus, faptele, faptele și iarăși faptele... R. B.: În România acest proces al trecutului comunist este lacunar, deși există o literatură memorialistică masivă care a apărut după 1990. Între timp, unii editori susțin că interesul față de memorialistică, mai ales cea datînd din perioada dictaturii, a început să scadă, este invocată producerea unui fel de saturație. În Germania, în schimb, literatura memorialistică continuă să se situeze în centrul atenției. Credeți că publicul din România ar fi realmente saturat
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
ales cea datînd din perioada dictaturii, a început să scadă, este invocată producerea unui fel de saturație. În Germania, în schimb, literatura memorialistică continuă să se situeze în centrul atenției. Credeți că publicul din România ar fi realmente saturat de memorialistică tocmai pentru că ar avea încă foarte vii amintirile dictaturii? H. B.: Da, este cel puțin unul din argumentele pe care le-aș accepta. Românii sunt încă prea aproape de "trăirea" comunistă. Cred că peste cîțiva ani, cînd scena se va liniști
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
trezească o nostalgie și o compasiune de neconceput în epoca Întîlnirii din pămînturi. Aspectul biografic, complet absent în primele proze, devine bătător la ochi în Moromeții și în celelalte scrieri (între ele, Viața ca o pradă este operă curată de memorialistică) dintr-un, nedeclarat ca atare, ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului șef de trib rural. Cît privește romanele cu problematică urbană, ele sînt artistic nesigure (cele trei versiuni ale Risipitorilor, primul dintre aceste romane, ilustrează în modul
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Locul comun este o componentă esențială în orice scriere de acest tip. Cum spuneam, la Maria Cantacuzino-Enescu, locul comun își găsește manifestări care au fost evidențiate de prea puține ori de critica noastră. Este vorba despre o categorie aparte de memorialistică: memorii, jurnale ale unor aristocrați. Spre exemplu ironia multor pasaje din cartea Marucăi este greu perceptibilă, este o construcție complexă. Metafizica în exces temperează unele "libertăți", justifică anumite gesturi - există aici un efect terapeutic. Reacția cititorului ar putea fi de
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
dintr-o mare dragoste față de textul pe care autoarea, rescriindu-l, îl descoperă. Cartea însă păstrează aparențele genului: după o introducere personală despre cîteva întîlniri cu Ștefan Bănulescu, capitolele se structurează în funcție de cărțile și genurile ilustrate (povestire, roman, eseuri și memorialistică). Autorul este în primul rînd povestitor, și pornind de la această premisă monografia redă întregii opere a lui Ștefan Bănulescu unitatea și coerența pe care mulți comentatori o pierd din vedere. Din acest punct de vedere ni se pare semnificativ faptul
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
deja prin intermediul câtorva reviste culturale (România literară, Cronica, 13 Plus). Unele capitole sunt rezervate mărturisirilor unui basarabean, conațional cu autorul, altele unui profesor pensionar din Buftea ori chiar unui anonim. Primele pagini ale cărții trădează dubla intenție a autorului: una memorialistică și alta literară (textul suportă un efort vizibil de "literaturizare" lăsând să se observe negocierea dintre talentul scriitorului de astăzi și istoria tristă începută pe 19 septembrie 1950, la mai puțin de 18 ani; distanța în timp lasă loc pretențiilor
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
Eugenia Vodă În '76, la prestigioasa editură pariziană Plon, apărea cartea de memorialistică a unei "foste deținute politice din România", Nicole Valéry-Grossu (rămasă în Franța, unde a cerut azil politic, în '69), Binecuvîntată fii, închisoare... Titlul e extras dintr-o mărturisire a lui Soljenițîn, care e și motto-ul cărții: "...Am stat acolo
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
astăzi de centrul cercului: altfel spus, literatura era un cerc cu o rază mult mai scurtă. La frontieră ori dincolo de ea roiau o mulțime de genuri și specii pe care astăzi noi le socotim a fi în interiorul cercului: de pildă, memorialistica, jurnalul intim, corespondența. Schimbarea de care vorbeam, pe care eu însumi, cititor profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O observație asemănătoare se poate face nu numai
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela că a reușit să-și extindă semnificativ aria de manifestare de pînă acum. Cele două cărți de memorialistică pe care le-a publicat în ultimii ani, în care evocarea și construcția se împletesc la fiecare pas, aduc prezența Ameliei Pavel mai aproape de spațiul literaturii, de acela în care instrumentele criticului și ale istoricului, fără a fi cu totul
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
Iulia Popovici Editura Polirom și-a lansat propria colecție de literatură română contemporană, cu titlul, venit prin filiera Mihăieș, de Fiction Ltd. (și o altă colecție, cea dedicată memorialisticii autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil, au toate ca autori teoreticieni ai scrisului - Mihai Zamfir (Fetița), Alexandru George (Oameni și umbre, glasuri, tăceri), Mircea Nedelciu (unicul dintre ei
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
presa literară, culturală și de atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
ecourile imemoriale ale arhetipurilor. Din care motiv scriitorul ficționalizează principalele coordonate ale realului, timpul și spațiul. Consecventul antiistorism al lui Ionesco e un mijloc de-a bruia timpul real. Începînd cu jurnalele timpurii și mergînd pînă la producția dramatică și memorialistica tîrzie, el concepe istoria ca pe o devalorizare și prăbușire necurmată, ca o zonă a conformismelor care impietează grav asupra creației, un paradis a rebours al "biruinței ideilor primite". Între istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
contemporane. în primul rînd, este de semnalat faptul că se �poartă" în continuare �culegerea" de articole. Apoi, a fost premiată o carte care nu stă sub semnul unitarului - textele sînt adunate din periodice și singurele elemente coagulante sînt cuvintele cheie �memorialistică" și �poezie". Concluzia este simplă: este apreciată în acest fel prezența publică a criticului și nu neapărat cartea sa. O culegere de articole înseamnă o existență agresivă în plan cultural a criticului cu pricina. Deși numai de �agresivitate" nu poate
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
în cartea lui Ion Pop. Ea merge mînă în mînă cu o viziune tradiționalistă asupra literaturii. Ion Pop, recunoscut specialist în avangardă, a reușit să evite spiritul rebel, novator al materialului analizat. Criticul nostru descrie neutru, la rece, cărțile de memorialistică din anii '90 care au tulburat o generație de cititori. La fel se întîmplă atunci cînd îi comentează pe Paul Goma, pe Ana Blandiana sau pe Monica Lovinescu. Lipsește cu desăvîrșire tonul polemic, discursul curge molcom printre cărți fierbinți... Singurul
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
care nimeni nu le citește de fapt. Doar că puțini recunosc astfel de lucruri rușinoase, Dan Petrescu fiind un campion al acestor puțini. Există și o împărțire mai "cuminte" pe genuri: un capitol se ocupă, de exemplu, de cărți de memorialistică. în final, un text savuros intitulat " Despre ce ar fi trebuit să scriu", un fel de meditație glumeață a scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de ingratitudinea față de cultură, ci chiar dimpotrivă. Despre problemele
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]