1,563 matches
-
tematică: De ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Revisited", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 29. 64 "Ștefan Popescu către C. Dobrogeanu-Gherea", S 27(1)/CX, 4 iulie 1895, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu" de Eliza-Maria Barnoschi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 152. 65 vezi Rodolphe Rapetti, op. cit., p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
72 Vezi Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, "Vedere din Turnul Milenei", în Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011, pp. 202-210. 73 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 151. 74 "Dobrogeanu-Gherea către Șt. Popescu", S 4(3)/CX, 20 ianuarie 1898, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu", de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 75 "Ștefan Popescu către Ștefania Gherea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ștefan Popescu", de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 75 "Ștefan Popescu către Ștefania Gherea", S 28(3)/CX, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu" de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 76 Ștefan Popescu, "Asupra picturei moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moromeții”, vol. I, 1955, și vol. II, 1967, „Risipitorii”, 1962, „Marele singuratic”, 1972, „Delirul”, 1975, „Viața ca o pradă”, 1977. Dar activitatea de prozator a lui Marin Preda a Început și a continuat și cu ceea ce numim proză scurtă, ori memorialistică: „Întâlnirea din pământuri”, 1948, „Ana Roșculeț”, 1949, „Desfășurarea”, 1952, „Ferestre Întunecate”, 1956, „Îndrăzneala”, 1959, „Imposibila Întoarcere”, 1972. Acțiunea romanului „Moromeții” se petrece În satul Siliștea Gumești, din câmpia Bărăganului, o localitate din județul Teleorman, aflată la circa 20 de km
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial, introducând în circuitul științific o gamă variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Ioanid, susține că din numărul victimelor care se atribuie Armatei Române, adică 16.805, 5.841 au fost asasinați de militari aparținând unor unități ale Armatei Române, ale căror excese au fost dovedite de documentele de arhivă sau literatura memorialistică. Ceilalți 10.964 morți sunt "persoane asasinate fără indicarea documentelor care cuprind cifrele" (Dinu Giurescu, România în timpul celui de al doilea război mondial, 1999, p. 156). Din cei 147.000 de evrei din Bucovina și Basarabia, care au fost deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
George Georgescu (care moare când viitorul scriitor avea șase ani), funcționari la Banca Națională a României și descendenți ai unor familii de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o în București (în zona Calea Moșilor- Olari-Popa Petre-Zece Mese, cartier evocat în eseuri memorialistice, dar și în opere de ficțiune), scriitorul fiind nu numai prin localitatea de domiciliu, ci și prin mentalitatea și identitatea afectivă pe care și le asumă, un bucureștean „get-beget”. Urmează Școala Primară nr. 7 „Sfântul Silvestru” (1937-1941) și Liceul „Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
parte de foști membri ai Partidului Comunist convertiți la o formă sau alte de social-democrație și extremist naționalist. Cele mai sistematice eforturi de recuperare a memoriei traumatice a comunismului au fost depuse de victimele directe ale fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română, care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un raport de condamnare a regimului comunist, statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost din nou îngenunchiați, din când în când, răbufniri de orgolii și ambiții politicianiste scurmau jarul și scoteau la iveală crâmpeie din sângeroasele represalii, punând în poziții neplăcute pe făptuitorii lor direcți și pe sprijinitorii din umbră. O întreagă literatură memorialistică a martorilor la evenimentele din acel an stă mărturie în această privință. De domeniul incredibilului pare acum și faptul că urmașilor celor împușcați în 1907 nu li s-a dezvăluit (este vorba de urmașii de mai târziu) că trupurile morților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]