46,956 matches
-
al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. Ramiro Sofronie a ținut trează curiozitatea ascultătorilor și prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu niște sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor, și pe care o aseamănă cu capodopere arhitectonice precum: Turnul Eiffel, Turnul Babel, cu Templul de la Stonehenge și cu cel de la Sarmisegetusa. De asemenea, identifică în construirea statuii și fenomenul de oglindire. Concluzia la care ajunge cercetătorul este că
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu ca pe o sleire așteptată ci ca pe încărcare de energie voluptuoasă, ambițioasă, dătătoare de speranțe. Atunci, în prezentul acela, făcea exerciții de memorie, nici nu-și mai căina insuficientele tatonări, le lăsa pe seama curgerii la întâmplare a feluritelor împrejurări ca pe niște îmbrobodiri perverse ale unui destin din capul locului ratat, de a cărui lucrătură nu se simțea vinovat și nici nu împărtășea
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
SUFLETULUI MEU Cum nu avusese nici măcar intenția de a deschide manualul pe timpul vacanței, cele câteva ore ce le avea la dispoziție, până la susținerea examenului, nu i-au fost de nici un folos. Uitase pur și simplu totul legat de teorie, avea memoria încărcată cu formule de calcul a rezistenței materialelor: rezistența la încovoiere, rezistența la alungire, rezistența la torsionare, rezistența la forfecare, rezistența la.... Ce s-ar fi întâmplat oare dacă inițial, această corijența ar fi privit-o nu ca pe o
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
fără niciun indiciu - instanță tutelară - într-un simplu și curat ospiciu domnule șef al zbierândelor liniști tartare - se vede că ți-ai amenajat - în dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Ploieștenii trăiesc deopotrivă bucuria primilor fulgi de zăpadă, a împodobirii orașului pentru Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului cu părerea de rău că Îngerul blond a plecat prea devreme dintre ei. Îmbinând aducerea-aminte cu respectul și în acest an au organizat activități în memoria celui al cărui spirit a rămas viu în sufletele lor. Astfel la statuia care imortalizează chipul poetului, din parcul care îi poartă numele au fost depuse buchete de flori. La Casa Memorială „Nichita Stănescu” de pe strada Buciumului din Ploiești, sub
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
prin primii ani de școală, țin minte că eram întrebat de rudele apropiate ce vreau să fiu. Eu răspundeam oarece. Țin minte că mi se spunea că am ținere de minte și păreau mirați de acest lucru cînd îmi testau memoria. Și eram mîndru că se mirau de mine, sincer! De atunci am fost stimulat, îndemnat permanent să mă gîndesc la devenire, pentru a deveni primul, cum îmi doream, un om împlinit. Aș putea spune că am devenit ceea ce am vrut
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
magazia de hârtie de imprimantă, să ne mai aducă vreo câteva cutii de hârtie. În Laboratorul lui Masek erau stive mari de listinguri cu surse listate ale componentelor sistemului de operare sau ale aplicațiilor. Teancuri de listinguri și vidaje de memorie erau și pe biroul fiecăruia dintre noi. Dar, cu acest regim de consum exagerat, nici nu-i de mirare că într-o zi rezervele de hârtie ale Centrului de Calcul s-au epuizat. Am trecut astfel la tot felul de
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
de onoare cu care și-au împodobit cu mândrie biografiile. Plimbându-mă printre oameni sau urmărind emisiunile programelor TV constat cum concetățenii mei prinși în această sarabandă electorală au uitat pur și simplu ori li s-au șters instantaneu din memorie o sumedenie de fapte execrabile care au fost săvârșite de majoritatea candidaților cărora sunt pregătiți ca în apropiata competiție electorală să le acorde fără ezitare votul și toată încrederea lor. Mai mult, fiind din ce în ce mai mult terorizat de propria-mi îndoială
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la înnobilarea diademei cultural artistice a Bacăului ei căruia-i slujește până la alipirea cu inima. Maria Șalaru este, se va vedea, între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe temelie din pietre argintate și aurite, pe care rugina uitării nu le va degrada niciodată...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Ofrande artistice urbei sale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
o idilă cu priviri pierdute, Atunci când s-a stropit cu vin ideea, Și-o stea și-a zbuciumat luminile-absolute Că șarpele-i de vină, și odiseea. Și s-a creat hotar din infinit, Iar timpul și-a urzit în chip memorii, S-a rupt o umbră din visul nedospit, Iubirea sinelui în trupu-ncătușării. Povești și farmece au împletit poeme Și ochii s-au pierdut la zidul morții, Iar lacrimile-au amintit durere, Și clipe au născut sufletul cărții. În limbi străine
SONET IV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491032124.html [Corola-blog/BlogPost/342890_a_344219]
-
nouă viață citind ceva de la amvon și n-ai să crezi a citit un citat despre Maria Magdalena ceva din viața și reabilitarea ei, atât de frumos descrisă de unii autori creștini. Acel tablou mi-a rămas bine întipărit în memorie mea chiar acum când îți vorbesc despre Elenă o văd cu ochii minții înaltă, bruneta, cu părul negru, lung, lăsat pe spate având o frunte feminină frumos construită, sprincenele negre delicate, apoi cobora nasul în jos cu obrajii dăltuiți frumos
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
Elena Armenescu a fost prezentată de doamna Elena Scurtu. În 1989 a debutat în revista „Luceafărul” cu poemul „Confluențe”. A publicat până în prezent 13 volume de poezii și proză: “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, “Exodul uitării”, “Dictatura iubirii”, “Strigăt spre lumină”, “Memoria statuilor”, “Iubirea Împărătească”, ediție bilingvă (romană-engleză) cu o prefață de Dan Bodea si postfață de T Stănciulescu-Editura Mirabilis, “Joc tainic”, “Cântecul iubirii”, “Locul de lumină”, “Insomnia căutării”. A coordonat antologia „Poeți români slăvind dumnezeirea”. Este prezentă în 12 antologii și
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a murit la bătrânețe, iar fratele mai mic, Manole, aflat acum la vârsta de 87 de ani, e încă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
dintr-un sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
printr-o minune. Ne-a mitraliat aviația română semănând moartea și împrăștiindu-i pe calmucii călare care ne încadrau. O regretabilă confuzie. Basarabeni nevinovați au murit de mâna fraților lor români. Noi am scăpat... Emilia Țuțuianu: Ce amintiri păstrezi în memorie la momentul plecării din Basarabia natală? Boris David: Teamă, într-o atmosferă de haos. Sintagma ,,Pohod na Sibir” era pe buzele tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
-sa!Întărit de îngeri-am o mângâiereC-am mărit, ” Părinte”, -mpărăția ta.Mâinile -n cuie -îmi sunt însemnate,Din Grădina lumii astăzi voi pleca,Voi spăla cu sânge, ispite, păcate,Tot ce este boală se va vindeca.... VI. UMBRA LUI-ÎN MEMORIA LUI NICHITA STĂNESCU, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2282 din 31 martie 2017. ieri, m-am întâlnit cu copacul l-am întrebat dacă viața grea mai există îmi scot inima din piept pentru el dar își dă sufletul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
situația ta cu domnișoara Lepădatu. - A, nu, nu la asta mă refer, ci la viața luată în general. - Dacă mă crezi Sebi, îmi este jenă să mai dau ochii cu el, mă înțelegi? Este penibil! Nu-mi pot șterge din memorie privirea lui când m-a văzut în pragul ușii, fiind preocupat cu “prelucrarea” domnișoarei. - Chiar așa? Ha, ha, ha. Comică și neplăcută situație pentru toți trei. - Nu știu dacă ea a reușit să mă vadă că era tare ocupată. Și
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
cap și nu știam ce sarcini îi revin unei ordonanțe. Când mă dădeam de apa sâmbetii și tot mă plimbam pe coluarul dormitorului companiei întâia, unde trebuia să-l găsesc pe Zmaranda, mă vede plutonerul „DUȘCĂ” , să-mi fie iertată memoria, numai porecla mi-o mai aduc aminte, căci dumnealui, ca și noi, era mare iubitor de trăscău... și au râs cu toții, că voia bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie, îl sărută pe obraz și
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
ca și noi, era mare iubitor de trăscău... și au râs cu toții, că voia bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie, îl sărută pe obraz și-l îndeamnă să continue povestea. - Nu-i nimic, părinte, memoria este ca fata mare: dacă n-o mai vezi, te uită, iar unchiul DUȘCĂ, fiind om de-al nostru... de ce n-am închina un păhărel în cinstea lui? - În memoria lui, boierule, că după ce m-am liberat a plecat pe
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
și-l îndeamnă să continue povestea. - Nu-i nimic, părinte, memoria este ca fata mare: dacă n-o mai vezi, te uită, iar unchiul DUȘCĂ, fiind om de-al nostru... de ce n-am închina un păhărel în cinstea lui? - În memoria lui, boierule, că după ce m-am liberat a plecat pe front, și am auzit că ar fi căzut pe câmpul de luptă... în apropiere de Mărăști, dacă nu mă înșel... prin toamna anului 1917 și, ridicându-se în picioare, a
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
mai putin a scrie o scrisoare cu litere mari, invocând iertarea înaintea acestei istorii crude ce trăim, nu trebuie să fie un exercițiu de aerobism, nici slogan publicitar. Deschis -închisul timpului ne trezește dedesubtul de aceste anonime încălțătoare. În cutiuța memoriei, stau inventariate, fosile și vedenii... Barataria, 2015 ERRÁTICAS, Poema de André Cruchaga traducido en rumâno de Elenă Buldum Silba la lengua exasperada ante el ăla ciega de las vísceras. Nos muerden los adioses y los vacíos, el ojo largo de
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
escribir una carta con letras mayúsculas; invocar la piedad ante esta historia cruel que vivimos, no debe ser un ejercicio de aerobismo, ni slogan publicitario. El claroscuro del tiempo nos despierta debajo de estas anónimas estribaciones. En la gaveta de la memoria, están inventariados, fósiles y espejismos... Barataria, 2015 fotografie: internet Referință Bibliografica: ERRÁTICAS, RATATE, Poezie de André Cruchaga, tradusă din limba spaniolă în limba română de Elenă Buldum / Elenă Buldum : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
Darul iubirii“, Editura AnaMarol, 2008, izvorâte dintr-o dramă lăuntrică. Fiind tensionat în plan real de un dor nemărginit de puritate, Eul-poetic (das Ich) îi restaurează configurația, devenind Eu ideal (sediu al reflectării ființei umane în care este păstrată esența memoriei originare), întrucât el [Eul] simte că se află sub semnul setei metafizice. Prin expansiune, Eul ideal investește, cu o aură simbolică, și toposul oglindit în titlu; aspirând astfel la tainicele hiperspații onirice. Odată cu posibilitățile sporite de înălțare spre o vedere
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii umane cu elementele lumii minerale: „Am pătruns în miezul cristalului / ca-ntr
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
știut / că odată intrată-năuntru / mi-am încătușat toate timpurile / în pocalul lacrimilor-răzvrătite“. În litania „Iartă, Doamne!”, voluptatea proliferării verbale este emanată înspre o dimensiune sacrală de sufletul poetei sensibil la presiuni emotive: „Fără Tine / sunt fir de nisip fără memorie, / sunt bob de grâu fără sămânță. Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă închidă-n carapacea luminii. / Împreunează-mi mâinile în rugăciune! / Ocrotește cuvântul ce nu mă omoară / și acopere-mi cerul
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]