57 matches
-
a acuzat-o de curînd pe Zoe Petre că l-ar fi persecutat oral, pe vremea lui Ceaușescu. Deloc întîmplător dl Stan a demisionat din Alianța Civică, cu prilejul acestui congres. Demisia lui a fost considerată de CURIERUL NAȚIONAL faptul menționabil pe prima pagină, și nu sprijinul Alianței pentru actualul președinte și pentru partidele din CDR. Nici Cotidianul nu precizează esențialul în titlu, ci spune Emil Constantinescu și Ana Blandiana au redescoperit prima dragoste. AZI nici măcar nu pomenește pe prima pagină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
N-a făcut furori nici ediția Călinescu din 1938, deși marele critic examinase atent și migălos întreg corpusul de manuscrise eminesciene. Nici n-a voit să-și definească ediția drept critică, ci numai "ediție întocmită și comentată". Reține, ca fiind menționabile ca documente de epocă, edițiile Maiorescu, Ibrăileanu și Botez și consideră că ideea că s-ar putea alcătui o ediție în spiritul lui Eminescu e o imposibilitate pentru că originalele s-au pierdut. De altfel, o ediție critică Eminescu se poate
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
spații, apropiate sau nu, ci se închide tot mai mult în propria-i dimensiune, din interiorul acesteia dialogînd (cu) sau sprijinind mentalul, psihologia etc., operînd pe canale informaționale bine delimitate. Evident, situația nu este nouă, ci doar acutizată, cu efecte menționabile și în planul teoriei literaturii: actul creditării apăsat estetice a unor memorii/jurnale (caz clasic: Amintiri din casa morților de Dostoievski), deci pe alte criterii decît cele ale strictei autenticități biografice, a contribuit și el la dizolvarea mereu mai accentuată
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
folclor din dărnicia sa, iar orchestrele ce l-au acompaniat, printre care cele cu Ionel Budișteanu, Constantin Arvinte, Radu Voinescu, George Vancu, Victor Predescu sau Paraschiv Oprea la pupitru, și-au consolidat și prin el prestigiul lor (dintre orchestre este menționabilă pentru preponderența cântecelor interpretate, Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, unde i-a avut colegi pe Maria Marcu, Dumitru Sopon, Felician Fărcașu, Ilie Muțiu etc.). La 16 aprilie 1986 se pensionează, fără a se retrage
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
a preluat cântece vechi. E un repertoriu larg și consistent acesta, încorporând doine, balade, cântece de joc, cântece de ritual si cântece de catănie, culese în depănarea anilor, din satele bihorene. Cu privire la debutul în radio al interpretului Cornel Borza este menționabil faptul că datează din anul 1980, primele înregistrări efectuându-se cu Orchestra Radioteleviziunii Române, în 1984, acompaniat de orchestra dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au fost urmate între 1986-1990 de altele, împreună tot cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijate de
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
apreciindu-i deopotrivă valențele ce o caracterizează”. Participarea sau implicarea într-un fel sau altul la jocul oinei, în trecut și azi, a unor personalități, relevă, fără tăgadă, o fundamentată elocință o frumuseții și importanței acestui sport. Printre ele sunt menționabile: Nicolae Iorga, Tache Ionescu, I. L. Caragiale, Petre Ispirescu, Dumitru Almaș, Constantin Kirițescu, Ion Creangă, Alexandru Davila, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Constantin Giurescu, Mihail Sadoveanu, Fănuș Neagu, Vasile Conta, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Marin Preda, Radu Beligan, Mugur Isărescu și alții... Este
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună. Dintre fructele acestor genuri muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Fundației „România 2000”, dr. ec. Florea Dumitrescu este un specialist remarcabil în domeniul finanțelor, care a acumulat și fructificat în beneficiul societății, o vastă experiență în domeniu. Mulți ani a fost ministru al Finanțelor și guvernator al Băncii Naționale a României. Totodată este menționabilă calitatea sa de diplomat excepțional, ca ambasador al României în China. Dr. ec. Florea Dumitrescu este membru al Academiei Oamenilor de Știință, numărându-se printre personalitățile din prima linie a elitelor României. Este autor a peste cinci sute de articole
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
Spineanu, judecător Mădălina Afrăsinie de la Tribunalul București, avocații Lucian Bolcaș, Sergiu Andon, Pavel Abraham, Ilie Iordăchescu, membrii C.S.M, procurii Luminița Palade și Florentina Gavadia, judecător Ion Popa de la C.A.B., procuror Paula Tănase de la P.C.A. Galați. Este menționabilă între luările de poziții, cea a judecătoarei Mădălina Afrăsinie de la Tribunalul București, care s-a referit la faptul că procurorii primesc în continuare lista cu judecătorii care sunt de permanență la mandate și interceptări, situație ce, în viziunea sa, naște
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
municipiului Târgoviște, Teatrul municipal „Tony Bulandra”, Centrul județean pentru cultură Dâmbovița, iată un complex dinamic și indisolubil în măsură să pornescă și să mențină în optimă funcționare o manifestare cultural artistică națională de vastă amploare și unică. Încă un act menționabil în contextul evenimentelor culturale rare, dacă nu includem ocaziile editoriale cu toptanul, activate necontrolabil de tendința de a scie ceva fiecare, oricât și oricum, este lansarea cărții „Alexandru Jula. Ultimul romantic” de Oana Georgescu, eveniment încorporat în zilele festivalului de
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
și artei fotografice a ilustrației create de către Ioana Chiriță care a izbutit acuratețea, culoarea pastelată, lucitoare, armonioasă, punând în relief frumusețea fizică a artistei și nu în mai mică măsură trăirile ei adânci, în privire și surâs. Este, de asemenea, menționabilă în această ordine de idei, și Casa de Discuri „Eurostar”, reprezentată la evenimentul lansării de la Magazinul „Muzica” din București, pe 30 octombrie 2015 de către Venera Stîngă. A fost sărbătoare, solemnitate, aniversare, s-a pecetluit scrierea unui moment de istorie a
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
vânzare la prețuri variabile în funcție de poziția locului în sală și sunt disponibile la casa de bilete a Sălii Palatului, sau online pe www.bilete.ro, www.eventim.ro, www.myticket.ro, www.bilet.ro și www.fix7.ro. Un fapt menționabil, venit întru întâmpinarea publicului interesat să procure bilete pentru spectacol, de noutate absolută, este acela că interpretul Tudor Gheorghe este primul artist din România care și-a înființat primul site de vânzare bilete: tudor-gheorghe.ro Acesta-i încă un mod
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
cel al doamnei Elena Trifan, intelectuală de marcă, profesoară de limba și literatura română, cu un doctorat obținut cu strălucire, autoare a unor cărți de lingvistică de referință, a numeroase studii și contribuții științifice remarcabile, a unui volum de versuri menționabil etc. etc. etc. Toate acestea dublate de o intensă, prodigioasă activitate publicistică, Elena Trifan fiind, de ani buni, tot mai frecvent întâlnită în diferite reviste de cultură, artă și literatură, în care a publicat și continuă să publice recenzii, note
ITINERARII SENTIMENTALE, CULTURALE ŞI LIRICE, DE VICTOR RUSU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664]
-
orchestra Teatrului de Revistă din Ploiești, dirijată de Viorel Gavrilă semnează patru compoziții, iar Nico, pentru întâia oară dar indubitabil încurajator își aduce contribuția singulară la piesa „Live it up” și împreună cu soțul Laurențiu la piesa „Amintiri”. Dintre textieri sunt menționabile numele cunoscute și pentru vocalitatea muzicală a lor: Monica Loredana Mândrescu (Moni-K) și Cristina Bălan (câștigătoarea celei de V-a ediții „Vocea României”), 2016! Albumul include două foarte populare cântece legate de campaniile „Catena”, aparținând lui Bogdan Tașcău - muzică și
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
Gates sau Rockefeller și alți oameni de afaceri. Volumul „Regalitatea, astăzi” induce atenție cărților regale făptuite întru trebuință de cunoaștere a istoriei și de lectură elevată, mare parte din ele, de către Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Este în deplinătate menționabil pentru esențialul cuprins în cartea „Regalitatea, astăzi”, următorul paragraf: „Camera Deputaților a votat chiar în zilele când volumul de față se afla la tipar, cu 249 de voturi «pentru» și un vot «împotrivă» legea prin care 10 Mai devine sărbătoare
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Ileana Cârstea; „Vreau să fiu actriță!” de Robert Mauro; Abelina în „Three O’Clock” de Ana-Maria Bamberger, regia Dan Tudor; „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu (2000); „Richard al III-lea se interzice” de Matei Vișniec... Mai sunt menționabile, pe lângă rolurile de teatru și film, vocația de prezentatoare tv, remarcată în serialul „Excentricii”, prezentat la TVR și de regie de dublaje în limba română pentru desenele animate realizate de „Disney”, în care actrița a interpretat voci ale unor personaje
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
cu Al Bano sau Bonnie Tyler. De asemenea, a impresariat-o pe Mădălina Manole și a și cântat în duete cu regretată artista. Printre piesele muzicale înregistrate de către Florin Apostol la Radio și Case de Discuri, într-o selecție sunt menționabile: „A fost odată un băiat” (Aurel Giroveanu/ Aurel Felea), „Alerg după nori” (Dumitru Lupu/ Mala Bărbulescu), 1988, „Anul Nou vine” (Dumitru Lupu/ Florin Pretorian), 2012, „Astăzi iar sunt fericit” (Râul Pădureanu), „Aștept să revii” (Cornel Vântu), „Așteaptă-mă” (Dumitru Lupu
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
Versurile din revista „Floare-albastră” sunt un reflex al variatelor lecturi de poezie franceză. Poeții săi preferați erau Th. Gautier și Leconte de Lisle. A tradus, mediocru, din Leconte de Lisle și J.-M. de Hérédia, dar a dat și versiuni menționabile din Taras Bulba de Gogol și Strigoii de Ibsen, doar ultima fiind publicată în volum. SCRIERI: Încercări critice. Junimea și roadele ei, București, 1905; Din vremea lui Căpitan Costache, îngr. și pref. Apriliana Medianu, București, 1937. Culegeri: Zâna de pe tărâmul
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
unul dintre cei mai activi de la noi, iar Textul și realitatea (1988), ca pe un consecvent comentator al epocii premoderne și moderne a literaturii române, unde se simte în elementul său. Nu lipsesc nici unii autori din secolul al XX-lea. Menționabilă de asemenea aici este încercarea de a teoretiza istoria literară într-o viziune modernă. A. a mai publicat bune ediții critice din operele lui N. Filimon (1975-1978) și Dinicu Golescu (1990), a alcătuit și prefațat antologia Călători români în Africa
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
copertă în stil art nouveau), fundamentat pe un ideal clasic („călăuziți de ideea adevărului, binelui și frumosului”), publicația are scopul de a înlesni membrilor grupului „Cultura” „mijloacele pentru îmbogățirea cunoștințelor literare și științifice și de a înființa o bibliotecă populară”. Menționabilă este poezia scrisă de o anume Caliopi Vulturescu din Craiova. Mai apare proză scurtă semnată de Marius Bunescu, C.P. Demetrescu, N.I. Teodorescu și se publică chiar o comedie, Zapciul păcălit, de C.P. Demetrescu. E.M.
CULTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286577_a_287906]
-
reproșat lipsa de înțelegere față de specificul poeziei sau faptul că acribia învățatului copleșește textul, care nu depășește stadiul unor versificări elementare. Sunt, nu încape îndoială, observații îndreptățite, dar care nu micșorează cu nimic meritele lui C., ale cărui eforturi rămân menționabile. SCRIERI: Istoricul presei focșenene. Bibliografie (1859-1900), Focșani, 1931; Publicațiile periodice românești ale Sibiului de azi, Sibiu, 1934; „L’Infinito” di Leopardi in romeno, Salonic, 1937; România și Italia, Sibiu, 1937; Limba și literatura italiană la Sibiu, Sibiu, 1938; Memorandumul român
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
Lucian Blaga, Die Gezeiten der Seele (1965), și volumul lui D. Găzdaru, Studii istorico-filologice (1978), se adaugă acestor tipărituri. În fine, cu o anume consecvență, începând din 1953, a fost oferit comunităților românești din exil „Buletinul Bibliotecii Române”. Ultimul aspect menționabil în activitatea B. R. și a Institutului Român de Cercetări este organizarea de manifestări culturale și științifice. În afara sesiunilor de comunicări științifice anuale desfășurate și în prezent, cu ocazia adunărilor generale ale Institutului, în cadrul așezământului au loc, cu o oarecare
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
proza este semnată de Ana Cristea, Simion Săveanu, Radu Dinescu, Traian Coșovei. M. găzduiește sporadic și interviuri, realizate cu respectarea restricțiilor ideologice. Apar, astfel, foarte scurte interviuri cu Marin Preda, Cezar Petrescu, Nina Cassian. Dintre studiile incluse accidental în sumar, menționabile sunt Literatura memorialistica de H. Zalis și un eseu monografic despre I.L. Caragiale, avându-l că autor pe Ioan Massoff. Scriu cronici literare Vasile Nicolescu, Victor Ernest Mașek, Mariana Pârvulescu, Boris Buzilă ș.a. Cronicile teatrale și cinematografice sunt realizate de
MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287951_a_289280]
-
la drum (1963) și de Capcana (1971), care împreună alcătuiesc apoi Răspântii (1972) - o narațiune cu caracter autobiografic despre destinul unor fii de țărani, împovărați cu toate necazurile adaptării la lumea modernă. A compus preponderent pentru copii, multe lucrări fiind menționabile: Iarna în codru (1966), Orașul din poiană (1969), Spre cosmodrom (1979) ș.a., dar a scris și câteva cărți de o calitate artistică discutabilă: culegerea Darul primăverii (1980), basmul în versuri Căpcăunul din Hârtop ș.a. F. a tradus din I. Ilf
FILIP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286999_a_288328]
-
Lucian Vasiliu, Mircea Cărtărescu ori contribuțiile de istorie și critică literară ale lui Constantin Ciopraga, Eugen Simion, Theodor Codreanu, Ion Stratan ș. a. Câteva rubrici permanente, între care „Enciclopedia Hasdeu”, „Eseu”, au ca semnatari pe Niculae Gheran, Theodor Codreanu, Dumitru Matală. Menționabilă pentru vivacitate, promptitudine și pentru punctele de vedere afirmate este și altă rubrică, „Autori și cărți”, la care scriu Florin Dochia, Florin Scarlat, Mihail Gâlcă, Victor Sterom, Luana Ursu ș. a. Interviurile revistei constituie un centru de interes, la fel numerele
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]