57 matches
-
Ardeal, Bucovina), sașii și șvabii, încercînd să le surprindă specificitatea, așa cum se relevă românilor conlocuitori, deși, menționează, că nu-și propune "decît schițarea aspectelor mai relevante ale cadrului trasat". Pentru o prima tentativă a fenomenului, acest capitol din carte e menționabil, desi autorul ține mereu să sublinieze că "nu avem de-a face cu o bibliografie exhaustiva". Inutilă precizare. Faptul e prea evident la lectură. Cum studiul propriu-zis e neașteptat de succint, dl D-tru Hîncu a socotit util să adauge un
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la naștere, Centenar Mihai Ralea, Tristan Tzara) și memorialistică (Dragoș Morărescu, V. Voiculescu la el acasă, Arșavir Acterian, Emil Botta - straniu poet și actor, Despre un roman al lui Eugen Ionescu: „Solitarul”). Menționabile sunt și articolele teoretice pe marginea fenomenului editorial, iar prezentările de târguri de carte interne și internaționale au utilitatea lor. Cronici și recenzii semnează Paul Dugneanu, Costin Tuchilă, George Pruteanu, Smaranda Cosmin, Octavian Soviany, Florin Grigoraș, Camil Marius Dădârlat, Valentin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
copertă în stil art nouveau), fundamentat pe un ideal clasic („călăuziți de ideea adevărului, binelui și frumosului”), publicația are scopul de a înlesni membrilor grupului „Cultura” „mijloacele pentru îmbogățirea cunoștințelor literare și științifice și de a înființa o bibliotecă populară”. Menționabilă este poezia scrisă de o anume Caliopi Vulturescu din Craiova. Mai apare proză scurtă semnată de Marius Bunescu, C.P. Demetrescu, N.I. Teodorescu și se publică chiar o comedie, Zapciul păcălit, de C.P. Demetrescu. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286577_a_287906]
-
SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația”); este menționabilă ipoteza care identifică referința literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera lui G.-R. Hocke. Nuvela care dă titlul volumului transplantează în decor SF schema narativă din Odiseea, cu distorsiunile inerente cerute de transferul de cod literar. O excursie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
vechile rubrici „Gazetăria literară”, „O samă de cuvinte”, „Bazar”, „Așa și așa”. Un efort în direcția conectării la actualitate se vădește însă în 1930, când se realizează o anchetă - Săptămâna poeziei - și un ciclu de interviuri luate de N. Crevedia. Menționabile sunt „cărțile redate în extrase”, alese de Numa Cartianu și de un enigmatic Dimitry, care mai trimite câteva corespondențe din Paris. Pe de altă parte, sunt reuniți vechi colaboratori și câțiva noi, reale promisiuni. Cu poezii vin, în ordinea frecvenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de literatură - pentru nuvela Nu-i nimic!, publicată în 1881, obține și o distincție în 1883 -, P. este menționabil doar ca autor al câtorva narațiuni, între care se disting cele din volumul Florică Ceterașul (1916). Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
circulație, B. este un poet cu totul modest. O încercare de „epopee națională”, Florinta, din care s-au păstrat trei variante, apărute succesiv în calendarele Societății pentru cultura și literatura română (în 1878 și 1879) și în volum (1880), este menționabilă doar pentru utilizarea elementelor de mitologie populară. Într-un studiu introductiv, Unele puține asupra liricei și epicei române poporale și clasice, autorul afirmă că o literatură națională trebuie să-și afle resursele în cercetarea trecutului și a tradițiilor populare. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]