18 matches
-
de Biologie medicală pe studiul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a diferitelor sisteme și funcții, al geneticii și al originii și evoluției omului. Deși teoriile dominante impuse de școala sovietică cereau studierea exclusivă a concepției miciuriniste, profesorul Zaharia a prezentat studenților mendelismul și teoria cromozomială a eredității a lui Morgan. În 1964 a publicat primul curs din România intitulat "„Probleme de genetică”", tratând inclusiv subiecte de patologie genetică, și a inițiat dezvoltarea geneticii umane și medicale la Iași înființând unul din primele
Nicolai Zaharia () [Corola-website/Science/327304_a_328633]
-
reunite cu cele prezente sub un concept-umbrelă, denumit teoria sintetică a evoluției. Aceasta combină conceptul de selecție naturală elaborat de Charles Darwin (1871), cu înțelegerea regulilor de transmitere a informației genetice elaborate de Gregor Mendel (pentru o prezentare detaliată a mendelismului, vezi Bowler, 1989) și cu teoriile evoluționiste dezvoltate în ultimele decade de către genetica populațională și biologia moleculară. Prezentăm mai jos câteva dintre conceptele de bază și teoriile evoluționismului modern, așa cum sunt acestea oferite la majoritatea universițăților din lume unde se
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
capacitatea de a pătrunde în înțelegerea subtilă a structurilor și proceselor biologice și de a convinge pe cititor de realitatea transformismului, și nu am preciza poziția față de ceea ce el numea „polemici transformiste”. Poziția lui Emil Racoviță față de Neodarwinism (Weismannism) și mendelism pare a fi aceea de a respinge a priori elementele noi care au început să se manifeste la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul veacului al XX-lea. Poziția față de Weismannism pare a fi mai ușor de înțeles deoarece
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
s-au potrivit cel mai bine orientării raționaliste a intelectualilor formați de instituțiile sale de educație. Anthony D. Smith, Teorii ale naționalismului La jumătatea secolului XX, Simion Mehedinți, geograf român și promotor al reformelor În educație, scria: „Biologia modernă, prin mendelism, ne-a dat În mână cheia care permite fiecărui neam, dacă nu să intre În Raiu, cel puțin să se apropie de porțile lui... Nașterea copiilor cu daruri superioare poate fi pentru neamul respectiv un izvor de creațiune științifică, etică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
idei decât de a celor mendeliene. Acest aspect al disputei dintre ideile eugeniste lamarckiene și cele mendeliene nu a fost accesibil istoricilor care au cercetat exclusiv Europa de Vest și Statele Unite. Propria mea analiză adaugă o nouă dimensiune comparației dintre neolamarckism și mendelism, prin examinarea acestor idei În context românesc. Lucrările de istoriografie a mișcărilor eugeniste au avut ca temă centrală legătura dintre eugenie și rasism, indiferent de subiectul principal al analizei - dezvoltarea profesională a eugeniștilor, validitatea presupunerilor lor științifice sau pretențiile lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
soluție conflictului dintre lamarckieni și mendelieni i-a ajutat pe eugeniștii români să se plaseze În cadrul mai larg al mișcării internaționale și să Își susțină poziția ca pe o atitudine progresivă față de problemele sociale ale epocii. Înfruntarea dintre lamarckism și mendelism Începuse În primul deceniu al secolului XX38. Conform școlii lamarckiene, caracteristicile dobândite de-a lungul unei vieți puteau fi transmise pe cale ereditară. Mediile care Încurajau dezvoltarea produceau progres pentru toți beneficiarii lor. Responsabilitatea indivizilor În alegerile privind reproducerea devenea, astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În care această controversă a devenit contextul În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
exercitarea controlului asupra reproducerii și, implicit, asupra alegerii partenerilor de viață, asupra accesului la mijloacele contraceptive și chiar asupra capacității de a da viață. Cei mai mulți promotori ai eugeniei din România erau de partea poziției mendeliene În controversa dintre lamarckism și mendelism, dar, În același timp, programele lor accentuau importanța factorilor de mediu 47. O astfel de poziție era, În mare măsură, rezultatul instruirii primite de medicii români În timpul studiilor din străinătate, pe care majoritatea le făcuseră În școli de orientare mendeliană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
său mendelian mult mai strict și cu accentul pe care Îl punea pe igiena rasei, mai degrabă decât cea din Berlin, ce era orientată mai ales către problematicile asistenței sociale, a oferit paradigma de urmat pentru eugeniștii din Transilvania 48. Mendelismul a fost o alegere conștientă pentru eugeniștii români, care au simțit adesea nevoia să Își apere această poziție În confruntarea cu neolamarckismul. Buletinul Eugenic și Biopolitic a publicat În paginile primelor sale ediții o serie de articole care Încercau să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
eredității În determinarea sănătății și progresului generațiilor viitoare au devenit instrumente puternice În justificarea prejudecăților Împotriva celor de altă etnie, la toate nivelurile procesului de educație și În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibiltc "Educația ca instrument eugenic \: un mendelism aproape imposibil" Încă de la primele publicații, eugeniștii români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului și organizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
au devenit instrumente puternice În justificarea prejudecăților Împotriva celor de altă etnie, la toate nivelurile procesului de educație și În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibiltc "Educația ca instrument eugenic \: un mendelism aproape imposibil" Încă de la primele publicații, eugeniștii români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului și organizării sociale sănătoase. În 1926, Gheorghe Preda, specialist În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biopolitic, vol. 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu, Gheorghiu, C., și Mezincescu, D., „Sănătatea publică În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Universitatea din Halle, în 1896. Tschermak primește un post la Facultatea de agronomie din Viena în 1901 și devine profesor în 1906. Constantin Vasilescu (1854-1902), medic veterinar, a fost profesor la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București. A confirmat mendelismul prin lucrările sale dedicate transmiterii ereditare a monodactilismului la specia porcină, publicate la Lyon între 1886-1891.4 De notat că monodactilismul la porcine a fost descris pentru prima oară în literatura științifică etnogeografică de Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (1714-1716
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
epistasis“ pentru interacția genetică între două caractere independente. Reginald Crundall Punnett (1875-1967), genetician englez, este menționat astăzi ca inițiator al metodei „Punnett square“, o metodă utilizată de biologi penru a aprecia probabilitatea moștenirii unui genotip posibil la descendenți. Cartea sa Mendelism (1905), este apreciată ca fiind primul manual de genetică și este, probabil, prima carte de știință popularizată care propagă genetica în public. Pătratul Punnett („Punnett square“) este o diagramă utilizată pentru predicția rezultatului unei încrucișări anumite dintr-un experiment de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de la una rezervată sau chiar ostilă față de explicațiile prin selecție naturală la adoptarea lor fără rezerve, reiese foarte bine din cuvintele unui cercetător, H.S. Jennings, care a fost mult timp reticent față de asemenea explicații: „Mi se pare că munca în mendelism, și cu deosebire cea asupra drosofilei, oferă o fundamentare completă a evoluției prin acumularea unor gradații minuscule datorită selecției... Obiecțiile ridicate de mutaționiști cu privire la schimbări graduale prin selecție se prăbușesc ca urmare a înseși aprofundării cercetărilor mutaționiștilor.“ A devenit tot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]