58 matches
-
de Pneumologie, potrivit Agerpres. Meningita virală este mai puțin gravă. De cele mai multe ori, pacienții se recuperează complet. În schimb, meningita cauzată de bacterii poate determina infecții severe, cu complicații majore sau chiar deces. Bacteriile care cauzează meningita sunt: Neisseria meningitidis - meningococul; Streptococcus pneumoniae - pneumococul; Haemophilus influenzae, tipul b (Hib); Eschericia coli (E. Coli), prezentă la nou-născuți; Streptococcus agalactiae B, (Group B Strep or GBS), prezent la nou-născuți; Listeria monocytogenes, prezent la nou-născuți sau la persoanele cu imunitate scăzută; Mycobacteria tuberculosis (Tuberculosis
Ziua mondială a luptei împotriva meningitei () [Corola-journal/Journalistic/70240_a_71565]
-
colectivitate și afectează viața copiilor, dar și a rudelor (părinți, bunici). Cele mai frecvente analize medicale necesare pentru înscrierea în colectivitate sunt: ● Examen coproparazitologic microscopic - pentru identificarea paraziților intestinali (giardia, oxiuri, limbrici, taenia). ● Exudat faringian și nazal - pentru identificarea bacteriilor (meningococ, pneumococ, streptococ, stafilococ auriu) de la nivelul căilor respiratorii responsabile pentru meningite, amigdalite, otite, pneumonii, etc. Dacă este cazul, se impune antibiograma pentru culturi pozitive. ● Coprocultură (inclusiv antibiograma) - pentru identificarea bacteriilor patogene din materiile fecale, scrie DoctorulZilei.
Copii, analize medicale pentru înscrierea la grădiniță by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78326_a_79651]
-
fost studiate la pacienții cu insuficiență hepatică, însă datele farmacocinetice sugerează că nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică. Infecție meningococică gravă Din cauza mecanismului său de acțiune, utilizarea ravulizumabului crește susceptibilitatea pacientului la infecție meningococică/sepsis cu meningococ (Neisseria meningitidis). Poate să apară boală meningococică cauzată de orice serogrup. Pentru a reduce acest risc de infecție, toți pacienții trebuie vaccinați împotriva infecțiilor meningococice cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea tratamentului cu ravulizumab, cu excepția cazului în
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
fost raportate cazuri grave sau letale de infecții meningococice/sepsis meningococic la pacienții tratați cu ravulizumab și la pacienții tratați cu alți inhibitori ai complementului terminal. Toți pacienții trebuie să fie monitorizați pentru semne precoce ale infecției meningococice și sepsisului cu meningococ, evaluați imediat ce infecția este suspectată și tratați cu antibiotice adecvate. Pacienții trebuie informați cu privire la aceste semne și simptome și trebuie luate măsuri pentru solicitarea imediată a asistenței medicale. Medicii trebuie să furnizeze pacienților o broșură de informare
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
a sa este destinată nemuririi, lansează și un „manifest fulgerat cu frenezie hugoliană”, recomandând un nou curent literar, „concretismul”, care-și propune „să liricizeze materialul special și arid al profesiunilor intelectuale”. În acest sens, se oferă și un „model”, Poema meningococului, având ca temă elogierea semnificațiior poetice ale microbului respectiv. Apelul teoreticianului a rămas, desigur, fără ecou printre confrați. Volumul din 1969, Versuri din patru decenii, grupează titlurile, în funcție de data elaborării lor, în trei secțiuni: 1937-1940, 1943-1949, 1956-1963. Alături de compoziții cursive
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
simptomele care apar în sepsis sunt febra, tahicardia care însoțește sau precede febra și este concordantă cu aceasta. Numărul de leucocite poate să nu fie foarte modificat, în unele situații fiind chiar scăzut datorită consumului polimorfonuclearelor. În septicemiile cu streptococi, meningococi, Pseudomonas apar leziuni peteșiale, iar în cele cu stafilococi coagulazopozitivi, bacili coliformi, Pseudomonas, Clostridium perfringens grup A se poate evidenția anemia hemolitică secundară (datorată enzimelor hemolitice). Se pot produce abcese metastatice în măduvă, creier, splină. 5.3. MECANISME DE APĂRARE
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
anterior. Clasificarea clasică a adus un deserviciu pacienților în special și a ținut în loc dezvoltarea știnței mai bine de un secol . Mai tîrziu s-a completat această clasificare cu adaosul la numele agentului patogen a organului pe care se dezvoltă: meningococi, pneumococi, etc.. Despre a fi sau a nu fi cercetător În anii 1960 - 1970 bunicul meu a avut din cauza unor paraziți intestinali unele simptome similare unei epilepsii. În urma unor anlize a găsit problema și în urma administrării unor medicamente simptomele au
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
A (S. pyogenes) determină, pe lângă angină, scarlatină, erizipel și infecții necrozante grave; streptococii de grup B sunt implicați în infecții postpartum sau la imunodeprimați; Staphylococcus aureus poate determina focare infecțioase diverse, cu potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli, Klebsiella sp., Proteus sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas, campylobacter, legionele, vibrioni), bacterii anaerobe, mycoplasme, chlamidii, ricketii, micobacterii atipice Aminoglicozide Streptomicina, Kanamicina, Gentamicina, Tobramicina, Netilmicina, Amikacina infecții cu BGN aerobi, stafilococi meticilino sensibili, unii entrococi Macrolide Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina alternativa penicilinei la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP urilor, adică a proteinelor bacteriene de suprafață de care se leagă antibioticele β lactamice. Aceste modificări sunt consecința mutațiilor genetice (stafilococul meticilino rezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor din
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
coli). Al doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP-urilor, adică a proteinelor bacteriene de suprafață de care se leagă antibioticele β-lactamice. Aceste modificări sunt consecința mutațiilor genetice (stafilococul meticilinorezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
culturi. Mediile uzuale de cultură pentru LCR sunt: geloza-sânge (pentru majoritatea bacteriilor), geloza-șocolată (pentru haemophili și neisserii), Lowenstein (pentru BK) , Sabouraud (pentru fungi). Investigațiile microbiologice facultative se efectuează în funcție de situație. Dintre acestea fac parte: evidențierea antigenelor solubile din LCR (pentru meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae), examenul nativ al LCR colorat cu tuș de China (pentru criptococ), polymerase chain reaction (pentru virusuri sau bacterii), etc. Computer tomografia cerebrală (CTC) este un examen util pentru diagnosticul meningitelor. În cazul asocierii semnelor de focar neurologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o orientare asupra diagnosticului. Chiar dacă nu constituie elemente de certitudine, aceste indicii permit inițierea rapidă a unei strategii terapeutice, menținută până la obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care evoluează cu debut brusc, comă, convulsii, semne de focar. Infecția cu meningococ este favorizată de deficitul imunologic de complement și constituie cea mai frecventă cauză a meningitelor care asociază purpură. Proveniența pacientului dintr-un focar epidemic de meningită meningococică întărește această suspiciune. Meningitele virale cu herpesvirusuri, enterovirusuri sau adenovirusuri asociază frecvent erupții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gazdei, de etiologia orientată după modificările LCR și de tabloul clinico-epidemiologic. Terapia cu antibiotic se ajustează în funcție de sensibilitatea agentului etiologic identificat și testat, precum și în funcție de evoluția clinică. Profilaxie Meningitele bacteriene care pot fi prevenite prin vaccinare sunt cele determinate de meningococ, pneumococ, haemophilus. Aceste vaccinuri nu sunt incluse în calendarul obligatoriu de vaccinare din România, dar pot fi administrate facultativ, fiind indicate cu precădere la anumite categorii de risc. Chimiprofilaxia este recomandată la contacții pacienților cu meningită meningococică cu: Rifampicină 600mg
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Este un antiseptic puternic și s-a dovedit deosebit de eficient în tratarea unor afecțiuni dureroase ale pielii, de tipul herpesului. În medicina populară italiană a fost utilizat împotriva stărilor febrile și a oxiurilor. Este un antiseptic activ împotriva gonococilor, stafilococilor, meningococilor și bacilului difteric. Are o valoare deosebită contra infecțiilor la nivelul gurii, pielii, căilor respiratorii și urinare și este indicat în caz de difterie, amigdalită și diferite afecțiuni ale gâtului. În concentrație ridicată, uleiul de bergamotă are asupra pielii un
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
suprarenale secundară și terțiară nu apare deficit de mineralocorticoizi. Insuficiența suprarenală acută poate surveni prin infarctizarea bilaterală a suprarenalelor în cursul hemoragiilor prin tratament cu anticoagulante, embolie, tromboza venei suprarenale prin traumantisme ale zonei dorsale, sau în cursul septicemiilor cu meningococ. Anatomie patologică Suprarenalita bacilară produce distrugerea și înlocuirea cu cazeum și fibroză a corticoși medulosuprarenalei. Suprarenalita autoimună se caracterizează prin afectare exclusivă a corticalei cu conservarea medularei. Fiziopatologie Când 90% din volumul glandelor suprarenale este distrus, se declanșează manifestările clinice
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
producătoare de carbapenemaze. Măsuri recomandate: rezervă cu ușa închisă; mănuși, mască, halat pentru toți cei care intră în salon, eventual anticameră (sas). ... c) precauții la contactul cu picături de mari dimensiuni (în cazuri ca meningită sau alte infecții invazive cu meningococ sau Haemophilus influenza tip B, infecție urliană, gripă, tuse convulsivă, difterie, scarlatină și angină streptococică) - transmiterea se realizează prin picături, fiind posibilă contaminarea mucoaselor persoanelor receptive. Măsuri recomandate: cele de la izolare de contact, la care se adaugă rezervă sau salon
NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind asigurarea condiţiilor generale de igienă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179991_a_181320]
-
cu virusul West Nile); 2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. 3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. 4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra. 5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme. 6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
interpretare). 5. Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții. BACTERIOLOGIE 1. Morfologia și structura celulei bacteriene. 2. Fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate 3. Bacteriofagi, lizotipie. 4. Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ (Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: 5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: 6. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu virusul West Nile); 2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. 3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. 4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra. 5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme. 6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]