60 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > REVISTE ROMÂNEȘTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONSIDERAȚII. REVISTE DE PRESTIGIU RĂSFOIND FILELE VETREI VECHI Acest mensual de cultură nr. 10, (34) An III, din octombrie 2011, ilustrat în chip foarte inspirat cu lucrări de Petre Căpriță reflectă înaltul nivel la care a ajuns prestigioasa Foaie ilustrată pentru familie, cu tradiție seculară, ai cărei fondatori au fost
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
ilustrate de Lea Grundig. A lucrat în paralel la secția de propagandă și relații externe a Histadrutului, Confederația generală a muncitorilor, la Țel Aviv, unde se stabilise. a deținut și funcția de director al Școlii superioare pentru muncitori. A editat mensualul pedagogic „Lahorim”("Pentru părinți"), antologia din lucrările pedagogice ale lui Anton Makarenko „Sefer hinuh beveit hahorim” („Carte pentru părinți) și publicația „Țel Aviv shelanu” („Țel Avivul nostru”), una din primele ziare locale din Israel A fost și unul din membrii
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
a fost o revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, publicată în epoca interbelică, în perioada 1934-1947, sub egida Fundației Regale Regele Carol al doilea. Modelul posibil al revistei a fost mensualul francez "Nouvelle Revue Française". "" a fost înființată la inițiativa regelui Carol al II-lea al României, care declara cu prilejul apariției primului număr al acestei publicații: Într-adevăr, revista a exercitat o influență majoră asupra literaturii și culturii române, reușind
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
care îi va purta, în viitor, numele. Yosef Klausner a redactat între anii 1903-1927 revista ebraica Hashiloah. Eset cunoscut rolul său în mișcarea pentru reînvierea limbii ebraice vorbite și i se datorează unele inovații lexicale precum cuvintele Iparon (creion),Yarhon (mensual) sau Hultzá (bluză) Yosef Klausner a fost unchi din partea tatălui al scriitorului israelian Amos Oz. A scris circa 200 cărți, dintre care mai însemnate sunt: (Bame nathil?Lisheelat issud Universita Ivrit birushalaiym) (Yeshu Hanotzrí:zmanó, hayav vetorató) (Eretz Israel bimey
Yosef Ghedalya Klausner () [Corola-website/Science/323404_a_324733]
-
Transilvania), profesoara, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza „"Valențele estetice ale anamorfozei logice"” (1992), conducător științific fiind profesorul Ion Ianoși. O culegere lirica, "Poèmes sans
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
Gazette des Etrangeres” (Geneva), „Schweitzerische Musikzeitung” (Zürich), „Musik-padagogische Zeitung” (Basel), „Musikblatter des Anbruch” (Viena), „Die Musiek” (Amsterdam), „Fidac” (Paris), „La Nation Roumaine” (București), „Revue de musicologie” (Paris), „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Analele culturale”, „Boabe de grâu”, „Rampa”, „Bulletin Mensual des Musees et Collections de la Ville de Geneve”, „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologie del CSIC” (Barcelona) „Formes et Couleures” (Paris), „Suisse Contemporaine” (Geneva), „Viața românească” etc. Moare la data de 20 decembrie 1958 la Geneva, în Elveția, în urma
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
cursul anilor 1988 și 1989,până în ajunul Revoluției, pentru redactarea și difuzarea de manifeste anticomuniste, făcându-i-se și percheziții domiciliare. Mihai Stere Derdena a început să scrie abia în 1992, la vârsta de 58 de ani, devenind colaborator al mensualului „Cuvântul Românesc” din Hamliton, Canada. A mai colaborat și colaborează la revistele bucureștene "Albina", "Bana armânească", "Deșteptarea", "Memento", "Dimândarea", "Tribuna învățământului", "Buciumul", "Permanențe", "Memoria" și altele, precum și la cotidienele "Acțiunea" (Piatra-Neamț), "Oglinda" (București), "Oglinda" (Câmpina), "Prahova" (Ploiești) etc., semnând și
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
unei cauze, își consumă energiile unei firi de luptător îndeosebi în spațiul gazetăresc. Încă în 1906 editase „revista literară și istorică” „Aurora”, între 1913 și 1916 dirijează, cu priceperea-i de om gospodăros și întreprinzător, „Universul literar”. În 1924 fondează mensualul „Ararat”, care își sfîrșește existența la puțin timp după moartea, în urma unei congestii pulmonare, a lui M. A mai colaborat la foile de limbă armeană „Masis” și „Nor Arșaluis”, iar cu Măgărdici Bodurian dă la iveală hebdomadarul „Paros” (1924), ieșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
colaboratori, pe atunci student al Universității bucureștene, esteticianul de mai târziu Ion Ureche, un fiu al satului, pe care Mircea Eliade l-a considerat cel mai bun traducător al „Mioriței” în limba franceză. Țin astăzi în mână numărul inaugural al mensualului, datat „15 August 1934”, mulțumită amabilității celui care de decenii, alături de cărturari confrați, și-a pus pecetea pe mișcarea spirituală a acestui colț de țară, scriitorul, eruditul, criticul literar, distinsul dascăl al generațiilor de oameni de litere, colaboratorul de aleasă
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
tovarășa lui Zamfirescu 6, o femeie de nobilă atitudine și un mare model de soție și mamă. Ea primește de la Fondul Literar o pensie de 350 de lei, din care e obligată să mai piardă o fracțiune, plătind prin rețineri mensuale, o datorie asupra căreia este de discutat. Văduva poetului Macedonski, decedată, sărmana, de curând, primea o cuvenită și binecuvântată pensie de 950 lei. Dacă se ia drept criteriu valoarea celor plecați dintre noi, criteriul e larg aplicabil și lui Zamfirescu
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
placă. Odată lămurit acest lucru, ne vom îndrepta spre Serge Daney, acest Cristofor Columb al Noii Lumi vizuale, pentru a străbate alături de el noul Eldorado. Luminile unui cercetaș funambul cu un balansier ultrasensibil, alergând de la o imagine la alta, între mensualul celuloidului și cotidianul electromagneticului, între Cahiers de cinéma și Libération, se adaugă la perspicacele și savantele tablouri întocmite de exploratorii noii economii a audiovizualului, ca René Bonnel, de exemplu, pentru a trasa contururile videosferei 104. Un cinematograf este un loc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
LITERE, revistă de cultură care apare la Găești, lunar, din aprilie 2000. Editată din inițiativa scriitorului Tudor Cristea, publicația reia titlul „mensualului de atitudine tinerească” scos în octombrie 1933 de un grup din care făceau parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
ALBINE ȘI VIESPI, revistă satirică apărută la București, lunar, de la 1 mai 1893 până la 1 mai 1894. Actorul Ștefan Vellescu, autor și de scrieri dramatice ocolite de succes, este director și proprietar al acestui mensual, pe care l-a scos cu scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
performanțe. Dar anvergura și numărul acestora înregistraseră, în ultimii ani, o constantă și dramatică reducere, cauzată, probabil, și de starea sănătății sale. În cursul aceluiași an, până în iulie 1853, mai activa încă în calitate de redactor responsabil, alături de Leon Filipescu, la publicația mensuală "Săteanul" (adaos la "Buletinul oficial al Moldovei")1, dezvăluind sau reconfirmând afinități pentru cercetarea și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
, revistă apărută la Brașov în septembrie și în octombrie 1933, cu subtitlul „Mensual de literatură și critică”. Redactor: Ștefan Baciu. Articolul-program, Manifest (- on publie pour chercher des hommes -), semnat de Ștefan Baciu și Adrian Tudor, cu motouri din Daniel Rops și Philippe Soupault, este incendiar, mărturisind atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
, publicație apărută la București, lunar, de la 8 aprilie 1925 până în decembrie 1943, sub direcția lui Jean Th. Florescu, având subtitlul „Revistă mensuală (de politică și cultură)”. Urmărește cu precădere politica de consolidare a relațiilor României cu vecinii în cadrul tratatelor și înțelegerilor preconizate de Mica Antantă, dar și făurirea unor noi punți de contact cu principalele aliate din Occident, Franța și Spania, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
lucrau la revista "Cronica" erau renumiți pentru poantele (unele, de-a dreptul crude!) cu care-și păcăleau colegii de redacție și de breaslă. Suplimentul "Odată-n e anul nou!" publica delicioasele parodii semnate de Ion Pogorilovschi, George Pruteanu ș.m.a., iar mensualul "Iașul literar" îl lansa pe Marin Sorescu în calitate de titular al rubricii iconoclaste și plină de haz "Singur printre poeți". Râdeam mult, râdeam cu gura până la urechi, dar, se pare, strămoșii ne întrecuseră în toate cele vesele. Austerul Hasdeu, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a fost cea dintâi care a dat străinătății niște lămuriri interesante asupra limbii române și literaturii noastre - până atunci aproape cu desăvârșire necunoscute încă celorlalte popoare.” ” O conferință despre cauza română se publică în nr.6, anul XI din „Bulletin mensual de la Sociète d'etudes philosophiques et sociales” - în rezumat o conferință ce a ținut-o dl. G. Ocășianu la 8 mai în Paris asupra „chestiunei române din Transilvania și Ungaria” - își informează Gazeta Bucovinei cititorii. * Apoi o informație despre etica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
terapie. Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții în viața publică a României. După câteva eșecuri provocate, care includ proiectele editoriale curajoase ale redacțiilor revistei Biserica și problemele vremii (la Iași) sau mensualul Aproape (la București, amânată sine die), ne lipsește și astăzi o publicație de largă circulație, care să „vestească de pe acoperișuri” ideea creștină despre timpul și spațiul lumii românești. La fel de pilduitoare este lamentabila condiție a revistelor teologice, incapabile să atragă inteligențele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ta!“, țipă la tine ardelencele iubețe. Ați auzit cumva de descântecele folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să le bem apoi pe neștiute, spre liniștea și siguranța dominației lor exclusive? și ați cercetat cumva vreodată racla Sfântului Dimitrie Basarabov de la Mitropolie, cu sertarele ei pline de izmenele, ciorapii și cămășile de noapte ale bărbaților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană și rusă. În 1968-1969 ține, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba italiană a Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
pentru că n-au fost de acord să publice un poem al meu cu titlul Majadahonda (locul unde au pierit, luptând în Spania, Moța și Marin), susținând că, în urma căderii legionarilor de la putere, ar primejdui soarta revistei: el a apărut în mensualul, tot sibian, Luceafărul (prin secretarul ei de redacție Olimpiu Boitoș, care - sub comuniști - avea să se sinucidă, spânzurându-se odată cu soția lui, actriță), cu titlul schimbat. Am vorbit și la o întrunire publică, în prezența lui Traian Brăileanu, ministrul învățământului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cuprins dat, scurt. Aici selecția trebuie să fie riguroasă și inspirată iar argumentele tari. Și culoarea trebuie bine aleasă, culoarea și forma cuvintelor (cuvintele au așa ceva!)". În afară de o operă interesantă și valoroasă, Cornel Marandiuc a dat viață și unei reviste mensuale editate la Arad, "Orizont aviatic". O revistă care a apărut de-a lungul a opt ani, până de curând, ajungând la aproape 80 de numere, o revistă distribuită gratuit (ați mai auzit de așa ceva în România sălbatic-capitalistă?). Revista trăia din
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Gorgan) (p. 343). Ziare: Bossu (săptămânal), revistă umoristică, str. Clemenței, 1; Bukarester-Salon, revistă lunară, d. J. Bettelheim, director, str. Brezoianu, 29; Bukarester-Tagblatt (germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]