37 matches
-
13 ani, singur, doar cu ajutorul lucrării „Istoria pentru începuturile românilor din Dachia” de Petru Maior, deprinde cititul și scrisul în limba română cu caractere chilirice. Manifestările violente ale eteriștilor din 1821-1822, în urma cărora tatăl său va înregistra eșecul arendării otcupul menzilului (întreprinderea poștelor) vor fi motivul refugierii familiei sale la Chișinău. Datoria provocată de eșecul arendarii va atârna greu și va fi achitată abia în 1831. La Chisinău, Negruzzi, în vara anului 1822, îl întâlnește pe poetul Aleksandr Sergheevici Pușkin care
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
și foarte rar ale particularilor. În secolul al XVI-lea poșta a trecut sub autoritatea marelui postelnic și nu a cunoscut modificări notabile până la mijlocul secolului al XVII-lea când au fost introduse relee de poștă, cunoscute sub denumirea de "menziluri". Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau în Moldova: Iași - Bârlad - Galați și Iași - Hârlău - Cernăuți și în Țara Românească: București - Târgoviște, București - Pitești - Craiova, București - Silistra sau Giurgiu. În ambele principate existau și o serie de
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Brașov, Sibiu și Bistrița. Între Transilvania și Țara Românească existau drumuri comerciale, de-a lungul cursurilor râurilor Buzău, Teleajen, Prahova și Olt, iar legăturile cu Moldova se făceau prin Adjud, Valea Trotușului și Pasul Ghimeș. Cheltuielile necesare întreținerii și înființării menzilurilor, procurării furajelor, a olacelor, a cailor și plata slujbașilor au fost suportate de țărani și de târgoveți până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat din Moldova, s-a luat
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
până atunci erau suportate de țărani. Sumele necesare urmau să fie acoperite prin dări puse asupra satelor și târgurilor. În octombrie 1775, Alexandru Ipsilanti, domnitorul din Țara Românească, a adus modificări sistemului, hotărând ca statul să preia cheltuielile. La conducerea menzilurilor au fost numiți căpitani de menzil sau de poștă, iar caii urmau să fie cumpărați cu bani din vistieria țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Sumele necesare urmau să fie acoperite prin dări puse asupra satelor și târgurilor. În octombrie 1775, Alexandru Ipsilanti, domnitorul din Țara Românească, a adus modificări sistemului, hotărând ca statul să preia cheltuielile. La conducerea menzilurilor au fost numiți căpitani de menzil sau de poștă, iar caii urmau să fie cumpărați cu bani din vistieria țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale din Moldova și Țara Românească au
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
dăruit la începutul secolului al XVII-lea boierului Mihai Furtună, această danie fiind întărită de domnitorul Simion Movilă, printr-un hrisov din 5 decembrie 1633. Același domnitor poruncise, printr-un hrisov din 10 august 1633, ca satul Docolina să devină „menzil de poștă domnească și loc de popas pentru diferite slugi domnești și boierești”, proprietarul și sătenii beneficind de mai multe privilegii și scutiri. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, vornicul Alecu Greceanu a înființat un rateș pe lângă vechea
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
Alecu Greceanu a înființat un rateș pe lângă vechea stație de poștă de la Docolina. Domnitorul Ioniță Sandu Sturza (1822-1828) dispunea la 21 aprilie 1825 ca "„ratoșul ce-l face vornicul Alecu Greceanu la Docolina de pe moșia Târzii să slujească statornic pentru menzil și găzduirea musafirilor domnești”". În anul următor, prin hrisovul din 15 februarie 1826, vornicul Alecu Greceanu obținea dreptul să organizeze la Docolina șase iarmaroace pe an și câte o zi de târg pe săptămână. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), primul domn
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,42%), cu o minoritate de penticostali (5,07%). Pentru 6,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea localității provine de la vechiul substantiv turcesc "menzil", sau serviciu de poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eșteu", de la numele
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
actual al localității. La 1790 mica așezare rurală își avea biserica ei, ca toate așezările statornice. Cam în aceeași vreme, pe drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Și astfel apare denumirea Menzil, din care a derivat actualul Mizil. În anul 1845, anul desființării județului Săcuieni, localitatea era reședința uneia din cele două plăși ale județului respectiv. La începutul secolului al XIX-lea, Mizilul a fost vândut de moștenitoarea familiei Brâncoveanu, Safta Gr.
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar și că în ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar și că în ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni astăzi), care aveau în grijă și modul de funcționare a menzilurilor (a poștei). În organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
călătorea multe ore și făcea „popas" la Bârlad pentru a ajunge la București. Un asemenea releu servea și pentru transportul altor demnitari, dar și pentru corespondența particulară, mai ales a negustorilor și călugărilor care călătoreau des. Poștei i se spunea „menzil", prima organizare a poștei efectuându-se în 1775 prin hrisovul lui Alexandru Ipsilante, când satele au fost scutite de a mai contribui la întreținerea menzilhalelor și a drumurilor. De acum, caii au fost cumpărați iar slujitorii au devenit funcționari de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezervându-și dreptul de monopol. Acum se publică pentru prima oară și „Buletinul telegrafo-poștal". În perioada 1836 - 1869 în ambele principate au funcționat birouri poștale atașate pe lângă Consulatele străine, iar în Iași și București a funcționat câte o Casă a menzilurilor. În 1892 s-a organizat serviciul poștal rural. Legea de organizare a poștei din 1920 a constituit începutul descentralizării în poșta română, dar legi de organizare a personalului și administrației mai existaseră și în 1871, 1880, 1892 și 1913. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui Al. I. Cuza, funcționa un fel de poștă, cu călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei, mazilii erau obligați la o dare numită „Darea menzilului” darea pentru poștă, pentru curierat. Poșta a fost organizată după Unirea din 1859, când se aplică pe timbru (Capul de bour), pe scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în comuna Filipeni ne informează tot Toader Boca. Poștașul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioada fanariotă; la vremea respectivă cel care străbătea Țara Românească plecând din București găsea, la distanță de 20 km, câte o stație unde se aflau o căruță, cai și surugii pentru continuarea drumului. O organizare amănunțită a dotării și funcționării „menzilurilor“ (stații) este efectuată la anul 1775, printr-un hrisov al lui Alexandru Ipsilante, considerat a fi primul regulament de circulație publică. Hrisovul stabilea atribuțiile polițienești ale „căpitanilor de menziluri“ care trebuiau să asigure la fiecare „menzilhanea“ (poștă) să funcționeze „o
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
surugii pentru continuarea drumului. O organizare amănunțită a dotării și funcționării „menzilurilor“ (stații) este efectuată la anul 1775, printr-un hrisov al lui Alexandru Ipsilante, considerat a fi primul regulament de circulație publică. Hrisovul stabilea atribuțiile polițienești ale „căpitanilor de menziluri“ care trebuiau să asigure la fiecare „menzilhanea“ (poștă) să funcționeze „o căpetenie de slujitori“ ajutată de un „beșliu“ (păzitor) sau doi, după necesitate, care avea sarcina să asigure „paza drumului de oameni răi“. Primele restricții În anul 1801, domnitorul Alexandru
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat și un conacar. Cel care venise cu noi s-a înapoiatăla Galați-n.a.) cu căruțele și cu caii, căci așa e obiceiul lor; în fiecare târg este un menzil de căruțe și de cai”. În continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar tot atât de însemnată a fost trecerea în sarcina statului, în anul 1741, a cheltuielilor de întreținere a serviciului poștal din Moldova. El pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere locuitorii țării, nici cai a le lua de olac, nici de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri și mărfuri”, “ caii nehrăniți, necurățați”, “epistații casei menzilurilor erau adiafori” etc. Numeroase conflicte se produceau între
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri și mărfuri”, “ caii nehrăniți, necurățați”, “epistații casei menzilurilor erau adiafori” etc. Numeroase conflicte se produceau între conducătorii menzilhanelelor și mahalagii, care reclamau stricăciuni pe terenurile lor. Pe drumul spre Câineni, ca exemplu, conflictele au fost oprite numai la intervenția domnitorului. La cererea mahalagiilor s-a hotărât în anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a constituit forma cea mai apăsătoare a dominației otomane, totuși în Moldova, serviciul poștal a continuat să se îmbunătățească, fiind accesibil publicului, atât transportul de corespondență, cât și cel de persoane. De asemenea, s-au dezvoltat releele de poștă numite "menziluri", așezate la distanțe de circa 20 km, conduse de un căpitan de menzil. Denumirea de menzil a fost folosită și înaintea secolului al XVIIIlea. Cronicarul Ion Neculce, în ,,Letopisețul Țării Moldovei”, arăta că: "Antonie Vodă ține menzilul din Ștefănești păn
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]