10 matches
-
geofizica la sonda. Geologii Gavat și Socolescu introduc în câmpurile petrolifere românești prospecțiunile gravimetrice, urmete de prospecțiuni seismice efectuate în Prahova 1934 - 1935. Cu ajutorul acestor mijloace și metode în anul 1926 se descoperă noi zone și zăcăminte printre care amintim: Meoțianul de la Ceptura-Urlati, Moreni, Gura Ocniței. Cunoașterea aprofundată a zăcămintelor petrolifere românești a propulsat activitatea pentru forajul sondelor de explorare și exploatare. Această activitate a fost substanțial ajutată de generalizarea în folosință a sistemului de foraj Rotary, care a facilitat creșterea
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
est-vest de la Boteni - Jugur - Berevoești - Mușătești - Curtea-de-Argeș. Dispuse de asemenea monoclinal, stratele pliocene se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce îmbracă un facies de margine mai grosier, și are depozite alcătuite din gresii calcaroase, marne, marne bituminoase și marne nisipoase. Ponțianul are și el un caracter ingresiv, mai accentuat în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
inferior și mijlociu. O dată cu aceste mișcări se încheie regimul tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică e perpendiculară pe direcția de înclinare a stratelor. Astfel
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format din material vulcanic: cristale de piroxeni (brune, opace, sticloase), cristale de feldspat plagioclaz și material detritic. Aceste cinerite au fost descrise de R. Sevastos
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în Neozoic, în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, deci este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]