125 matches
-
mai puțini exponenți ai clasei politice, ai vieții noastre social-umane sunt prezenți la asemenea manifestări literare, culturale, științifice, nu le onorează cu participarea lor? Trăim într-o societate sfâșiată de contradicții, confruntări acerbe și interese meschine, în care prevalează tendințele mercantiliste, ale parvenitismului, ale acaparării prin fraudă a bogățiilor statului, a secătuirii visteriei naționale și, totodată, a unor vindecațiuni distructive, a promovării unor aserțiuni malefice, de destabilizare a națiunii: „Divide ut regnes”; „Bellum omnium contra omnes”; „Homo homini lupus” ș.a. Ei
MEDITAȚIE LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI „CONCERT BRANDENBURGIC” AUTOR PROF. UNIV. DR. VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1437928131.html [Corola-blog/BlogPost/343426_a_344755]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LIA LUNGU - FESTIVALUL MAMAIA 2012 Autor: Lia Lungu Publicat în: Ediția nr. 604 din 26 august 2012 Toate Articolele Autorului Într-o lume tot mai mercantilistă, în care ecologia planetară, devine monedă de îmbogățire, cu un vagabondaj al dezădacinaților într-o continuă creștre, cu oameni tot mai dependenți față de factorii de decizie, CULTURĂ, rămâne după părerea mea una dintre puținele secvențe care ne poate păstra ființă
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Lia_lungu_festivalul_mamaia_2012_lia_lungu_1346015992.html [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
femeia ce a primit un "nimic" de acum stă liniștită, nu!? Nu mai este iscoditoare, nu mai este susceptibilă, nu mai aruncă infective sau injective, și așa mai departe. Motivația împrumutului tind să cred că a fost doar de ordin mercantilist: sclipiciul nimicurilor oferite fiind parcă tot ceea ce ne lipsea nouă, romanilor, care avem atâtea tradiții frumoase și povești superbe despre "Dragobete", iubiri originale autohtone, sărbătoari ce poate influența la o iubire autentică, ‘potrivită’, dar nu 'năvalnică' și nu pe toate
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423910092.html [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
crește stima de sine datorită lucrurilor pe care le are? Da. La ce este buna umilință? “Vreau să am o femeie frumoasă, deștepta, gospodina, poate chiar bogată și cât se mai poate de multe calități” este cât se poate de mercantilist, egoist chiar. O opinie (ori opintire?) fără umilință, măcar față de persoana însăși ce opinează nu este. Dacă s-ar vedea că fericirea constă mai mult în ceea ce ai în interior și în ceea ce poate el însuși oferii?! Acesta în momentul
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Vorbind_despre_dragoste_si_umi_valerian_mihoc_1364298869.html [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
și fetele se îndrăgostesc rapid în acele momente în care nu au avut acest simt, iar 'fericiții' sunt de fapt "băieții răi" (alt termen inventat de fete). Dar, a fi “civilizat”, iar cam greu de definit în acești termeni moderni, mercantiliști după cum constatăm deseori, presupunând o mare doză de orbire (prostie chiar), umilință presupusa-investita, pentru a fi ușor de manevrat și ‘schimbat’ cum dorește posibilă aspiranta la mâna celui ce are. Deși bărbatul își păstrează deseori această aparentă până ajunge la
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Vorbind_despre_dragoste_si_umi_valerian_mihoc_1364298869.html [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
considerente productive- poate într-o prea mare măsură- în detrimentul exploatărilor agricole mici din aceste țări. În consecință, trebuie găsit un echilibru astfel încât acest acord să nu transforme cele două continente, Europa și America Latină, în superputeri definite în mod esențial de o dogmă mercantilistă. (DE) Dle președinte, intervențiile Chinei în America Centrală și în America Latină au dat un nou impuls negocierilor UE. Reprezentând mai mult de 200 de milioane de consumatori și împărtășind multe dintre interesele și valorile noastre, țările Mercosur sunt cea mai
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Termenii „mercantilism” și „sistemul mercantil” au fost utilizați pentru prima dată în 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau și popularizați mai târziu de Adam Smith în "Avuția națiunilor" , acesta fiind printre cei mai mari critici ai mercantilismului . Dezideratele gândirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementări ale vieții economice și acceptarea declarată a goanei după profit a națiunilor și a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
lor”. ul a fost o doctrină economică ce avea în centrul său ideea că națiunea/statul trebuie să aibă și să rețină cât mai mult din activitățile economice manufacturiere/industriale în interiorul propiilor granițe , mai ales cele industrial-militare . Sub numele de mercantiliști sunt cunoscuți mulți economiști care în secolele XVI și XVII -XVIII (de la 1500 până la 1750) au format mai multe școli naționale care militau pentru determinarea modalitățiilor prin care statul putea să-și procure cantități cât mai mari de aur și
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
prin excelență o orientare comercială, fapt pentru care el a mai fost denumit „comercialism”. Conform concepției respective, abundența de monedă, cheia prosperității națiuni se realiza prin comerțul exterior. Principalii autori sunt: Wiliam Petty (1623-1687), Thomas Mun (1571-1641), Gregory King (1648-1712). Mercantiliști englezi au formulat unele idei care aveau să fie dezvoltate ulterior de către keynesism, prin recomandarea de a adopta rate scăzute ale dobânzii și considerând aceste rate pretul banilor. Ei argumentau de asemenea, că abundența monedei, nedesară pentru a realiza rate
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
și agenții economici - preocuparea redusă pentru teoretizare - ignorarea consecițelor negative ale politicii economice Adam Smith , John Locke ,economistul Dudley North și David Hume sunt fondatorii anti-mercantilismului. Murray Rothbard si scoala Școala austriacă de economie aduc argumente împotriva economiei de tip mercantilist . Jean-Baptiste Colbert, Antoine de Montchrestien Oliver Cromwell, John Law, Thomas Mun, Josiah Child, Sir Thomas Gresham, Willianm Pety, Richard Cantillon, William Stafford , John Maynard Keynes Antonio Serra, Gaspar Scaruffi, Davanzatti Joseph von Sonnenfels, Kaspar Klock, Johann Heinrich Gottlobs von Justi
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de grăsime, etc. Pe un vas este chiar reprezentată o prostituată pe cale să se urineze într-o oală de noapte. În reprezentarea actelor sexuale, prezența prostituatelor este anunțată prin reprezentarea unei pungi cu bani, care vine să amintească de caracterul mercantilist al acestor relații. Poziția cel mai des reprezentată este cea cu bărbatul în spatele femeii, fiind de multe ori dificil de făcut diferența dacă este vorba de o scenă de sex normal sau de sodomie. Femeile sun cel mai frecvent aplecate
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
teza lui sociologică a fost criticată de-a lungul timpului din diverse direcții. Anumiți istoricii sau economiști precum H.M. Robertson au subliniat faptul că sistemul capitalist precede Reforma și a apărut și s-a dezvoltat cu succes în faza lui mercantilistă și preindustrială în lumea catolică, lume în care au și apărut primele teorii economice liberale și însăși știința economiei politice (așa cum arată însuși Schumpeter când se referă elogios la "școala de la Salamanca"). Alți economiști, precum marxiștii E. P. Thompson și Henryk
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
de suferit." Protecționismul a fost acuzat ca fiind una dintre cauzele majore de război. Susținătorii acestei teorii se referă la războiul constant din secolele al XVII-lea și XVIII-lea între țările Europene ale căror politici economice au fost predominant mercantiliste și protecționiste. De asemenea, revoluția americană a pornit din cauza tarifelor și taxelor impuse de britanici. Înainte de izbucnirea primului Război Mondial și celui de-al doilea Război Mondial, multe state au avut politici protecționiste. Potrivit unui slogan al lui Frédéric Bastiat
Protecționism () [Corola-website/Science/336676_a_338005]
-
În timpul absolutismului s-a cristalizat în Franța, Italia și Anglia o direcție în domeniul politicii economice, care nu s-a bazat pe o teorie compactă, ci pe percepțiile asupra legăturilor comerciale, așa cum a fost cazul până la acel moment. Politica economică mercantilistă a fost caracterizată prin intervenții masive în economie din partea statului și a condus în Franța la un declin al agriculturii. Ca o reacție la această evoluție, medicul François Quesnay a publicat în anul 1758 în "Tableau Economique" teoria unui mecanism
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
cum se pot vedea în orice altă parte a lumii. Obiceiurile deprinse în acea perioadă nu s-au atenuat după 1989, ci s-au accentuat mulțumită libertății redobândite, cultura comunistă și limba rusă sau jargonul proletcultist fiind înlocuite prin cultura mercantilistă și limba engleză. Incidența considerațiilor politice din cadrul constituirii identității naționale din sec. XIX și al revendicărilor și contestărilor teritoriale din sec. XX, asupra cercetării și predării istoriei și geografiei, a produs, și mai produce în numeroase lucrări inclusiv universitare din
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
dintr-una agricolă, într-una bazată pe manufactura mecanizată, și au crescut astfel produsele britanice destinate exportului. Comerțul liber, încrederea bazată pe comerțul mondial care nu trebuie îngrădit de nici o națiune, înlocuiește vechiul sistem colonial, care avea la bază ideile mercantiliste de protejare a comerțului. Al doilea Imperiu Britanic avea ca centre Asia și Africa, continuând să se extindă în secolul XIX și la începutul secolului al XX-lea, atingând apogeul la sfârșitul Primului Război Mondial. Totuși, creșterea naționalismului în coloniile britanice a
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
În timpul celui de-al doilea și al treilea război anglo-birmanez (1852 și 1885), britanicii au cucerit întreaga Birmanie. În 1886, Birmania a devenit oficial provincie a Indiei. Un imperiu bazat mai mult pe liberul schimb, decât unul bazat pe principii mercantiliste. În consecință, conceptul autoguvernării iese în prim plan. Acest concept a fost aplicat în coloniile britanice nord-americane de-a lungul anilor 1840 și, în 1867, ele au devenit o confederație. Confederația permitea Marii Britanii să-și retragă prezența militară, dar își
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
de altfel, conversia în masă a acestor subiecți exploatați fiscal și discriminați civil, este considerată ca fiind unul dintre motivele decăderii califatului în perioada lui arabă), a finit prin a-și arăta limitele, căci în timp ce statele europene au urmat cursul mercantilist al capitalismului și al industrializării, modernizându-și permanent structurile, statul turc, târât de influență juridismului islamic asupra gândirii și întreprinderii politice, a rămas la vechea formă de obținere a bogăției, anume cucerirea și subjugarea. Creativitatea, dinamismul comercial, imaginația pe tărâm
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
înțeleg cum să folosească propria libertate și începe procesul de maximizare a avuției. Avantajul acestei maximizări este bunăstarea finală a societății. Pentru a deveni funcțional, capitalismul mai reclamă: diviziunea muncii, existența, acumularea și întrebuințarea capitalului, progresul bogăției, trecerea de la sistemul mercantilist la cel comercial și, respectiv, un mod specific de gestionare a veniturilor publice. Efect al diviziunii muncii, "creșterea exponențială a cantității de muncă pe care același grup de oameni este capabil să o îndeplinească, [...] se datorează unui set de trei
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asociate cu acesta), aveau să transforme corupția politică din Marea Britanie în prima jumătate a secolului XIX. Atât consecințele catastrofale ale managementului economic defectuos al războaielor napoleoniene, cât și, mai mult decât atât, mecanizarea și începutul industrializării au însemnat că politicile mercantiliste tradiționale prin care producătorii favorizați erau protejați, adesea în mod corupt, împotriva concurenței au ajuns inevitabil să fie puse la încercare de noua burghezie industrială. Din epoca victoriană până în anii 1960 Evoluția ,,bunei guvernări" [...] a implicat mai multe tranziții [...] de la
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
oferit Europei resurse materiale suplimentare, precum și forță de muncă, acumulările de capital datorate agriculturii și comerțului, apariția primelor state moderne (Anglia, Franța, Spania), reforma religioasă sunt doar câteva dintre evenimentele istoriei universale care au stat la baza evoluției mercantilismului. Doctrina mercantilistă promova teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei și marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de piață și descoperirile tehnologice. În această perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Prin urmare, la baza mercantilismului s-a aflat revoluția comercială
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
altfel spus, tranziția de la economiile locale la cele naționale, de la feudalism la capitalism și, nu în ultimul rând, de la un comerț exterior rudimentar la un comerț internațional extins. 1.3.1.2. Teoria avantajului absolut (modelul Adam Smith) În timp ce, pentru mercantiliști, comerțul exterior era considerat modalitatea principală de obținere a aurului și argintului, clasicul economiei politice, Adam Smith (1793-1790) are marele merit de a fi înțeles că bogăția unei națiuni se bazează pe capacitatea productivă a acesteia. Pornind de la această idee
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]