122 matches
-
factorul populație. Demersul demo-economic care precede tranziția demografică Din Renaștere și până la începutul secolului al XVIII-lea, omul este văzut ca un mod de întrebuințare în serviciul suveranului, iar reproducerea sa ca una din formele de bogăție ale țării. Pentru mercantilistul francez Jean Bodin, "nu trebuie să ne temem vreodată c-ar exista prea mulți cetățeni, având în vedere că nu există nici bogăție, nici forță decât de la oameni" (Bodin, 1576). Ostil emigrării meșteșugarilor francezi, Bodin se bazează pe o populație
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
între populație și mijloacele de supraviețuire există încă din secolul al XVI-lea și teama de suprapopulare și de mizerie este exprimată de economiști și moraliști. Doctrinele economico-demografice ale fiziocraților francezi propun un populaționism moderat, dar mai ales inversează relația mercantilistă: popularea depinde în prealabil de o creștere a bogățiilor agricole. Populația nu are nevoie să fie stimulată, căci ea se reglează cu de la sine putere, în funcție de mijloacele de existență. Îmbogățirea depinzând de libertatea de a produce și de a face
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
având în vedere atonia creșterii economice europene și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LIA LUNGU - FESTIVALUL MAMAIA 2012 Autor: Lia Lungu Publicat în: Ediția nr. 604 din 26 august 2012 Toate Articolele Autorului Într-o lume tot mai mercantilistă, în care ecologia planetară, devine monedă de îmbogățire, cu un vagabondaj al dezădacinaților într-o continuă creștre, cu oameni tot mai dependenți față de factorii de decizie, CULTURĂ, rămâne după părerea mea una dintre puținele secvențe care ne poate păstra ființă
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
femeia ce a primit un "nimic" de acum stă liniștită, nu!? Nu mai este iscoditoare, nu mai este susceptibilă, nu mai aruncă infective sau injective, și așa mai departe. Motivația împrumutului tind să cred că a fost doar de ordin mercantilist: sclipiciul nimicurilor oferite fiind parcă tot ceea ce ne lipsea nouă, romanilor, care avem atâtea tradiții frumoase și povești superbe despre "Dragobete", iubiri originale autohtone, sărbătoari ce poate influența la o iubire autentică, ‘potrivită’, dar nu 'năvalnică' și nu pe toate
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
mai puțini exponenți ai clasei politice, ai vieții noastre social-umane sunt prezenți la asemenea manifestări literare, culturale, științifice, nu le onorează cu participarea lor? Trăim într-o societate sfâșiată de contradicții, confruntări acerbe și interese meschine, în care prevalează tendințele mercantiliste, ale parvenitismului, ale acaparării prin fraudă a bogățiilor statului, a secătuirii visteriei naționale și, totodată, a unor vindecațiuni distructive, a promovării unor aserțiuni malefice, de destabilizare a națiunii: „Divide ut regnes”; „Bellum omnium contra omnes”; „Homo homini lupus” ș.a. Ei
MEDITAȚIE LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI „CONCERT BRANDENBURGIC” AUTOR PROF. UNIV. DR. VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343426_a_344755]
-
crește stima de sine datorită lucrurilor pe care le are? Da. La ce este buna umilință? “Vreau să am o femeie frumoasă, deștepta, gospodina, poate chiar bogată și cât se mai poate de multe calități” este cât se poate de mercantilist, egoist chiar. O opinie (ori opintire?) fără umilință, măcar față de persoana însăși ce opinează nu este. Dacă s-ar vedea că fericirea constă mai mult în ceea ce ai în interior și în ceea ce poate el însuși oferii?! Acesta în momentul
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
și fetele se îndrăgostesc rapid în acele momente în care nu au avut acest simt, iar 'fericiții' sunt de fapt "băieții răi" (alt termen inventat de fete). Dar, a fi “civilizat”, iar cam greu de definit în acești termeni moderni, mercantiliști după cum constatăm deseori, presupunând o mare doză de orbire (prostie chiar), umilință presupusa-investita, pentru a fi ușor de manevrat și ‘schimbat’ cum dorește posibilă aspiranta la mâna celui ce are. Deși bărbatul își păstrează deseori această aparentă până ajunge la
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
dezagregarea Imperiului Otoman). Foarte important este să se țină cont că chestiunea orientală, sub aspectul ei fundamental politic, nu poate fi ruptă nici de aspectele economice și spirituale. În Estul Europei, sfârșitul secolului al XVII-lea coincide cu definirea politicii mercantiliste a Imperiului Habsburgic, care-și trăgea beneficiile din Estul european și nu din Occident (unde mărfurile austriece nu puteau concura pe cele franceze, engleze, din Țările de Jos etc.) Din punctul de vedere al vieții spirituale, istoricii au căzut de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
materiale, mijloacele de muncă și obiectele muncii, rămân neînsuflețite. Istoria gândirii economice ne prezintă diverse modalități de abordare a conceptelor de forță de muncă și muncă productivă. Astfel, la granița dintre evul mediu și epoca modernă (secolele XV și XVII), mercantiliștii considerau abundența populației ca fiind o condiție de bază pentru dezvoltarea economică a unui stat, cu sublinierea faptului că o populație numeroasă, în sine, nu conduce obligatoriu la creștere economică și că este necesară intervenția statului, care, printr-un sistem
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sublinierea faptului că o populație numeroasă, în sine, nu conduce obligatoriu la creștere economică și că este necesară intervenția statului, care, printr-un sistem de legi, să oblige populația la muncă. Antoine de Montchretien, unul dintre principalii reprezentanți al doctrinei mercantiliste afirma că „Bunăstarea oamenilor constă, în principal, în bogăție, iar bogăția în muncă”. (Puiu, T., 2000) Cel care s-a ocupat în mod deosebit de aspecte legate de populație și gradul de ocupare a acesteia pe ramuri de activitate, de șomeri
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de-al doilea război mondial și a anilor ′50 c) anilor ′60 și ′70 ai secolului XX 3. În perioada 1984 - 2000, specialiștii în domeniul MRU s-au grupat în două curente de abordare științifică: a) tehnicist și umanist b) mercantilist și umanist c) utilitarist și umanist 55 Teme de discuție 1. Pentru a demonstra că ați înțeles modul în care a evoluat funcțiunea de personal, gândiți-vă care dintre activitățile acesteia vor influența hotărâtor evoluția viitoare. 2. Care dintre activitățile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lui Hülsmann este unul afirmativ. Nu există modificare a cantității de bani care să nu ducă la modificări în starea economiei. Sigur, azi, ne este ușor să recunoaștem caracterul reactiv al monedei, numai că până la Keynes economiștii au gândit altfel. Mercantiliștii 728 susțineau că banii joacă un rol foarte important în dezvoltarea comerțului. Folosind moneda metalică era lesne de dedus că mai mulți bani în circulație putea însemna o posibilitate mai mare de a mobiliza și de a dezvolta schimbul economic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rezultatul educației și mediului social, ca și faptul că grecii erau Naturalmente leaders, iar „barbarii” naturalmente sclavi. Diferența între cele două poziții se situează nu în sfera acurateței factuale, pentru că ambele sunt evident false, ci în sfera implicațiilor pentru acțiune”. Mercantiliștii au recunoscut importanța, calificărilor speciale, cum ar fi de exemplu, militarii, funcționarii de stat etc., dar nu au acordat atenție educației generale a majorității populației. „Citirea, scrierea și aritmetica sunt foarte necesare pentru cei ale căror afaceri necesită asemenea calificări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mai destructiv pentru interesele și principiile fundamentale ale unei națiuni dependentă în întregime de manufacturi și comerț, decât a da educație clasei celei mai de jos a populației, ceea ce ar face-o să condamne scopurile pentru care s-a născut”. Mercantiliștii nutreau convingerea că cea mai mare parte a populației trebuie să muncească din greu, cu salarii scăzute, pentru a produce bunurile necesare clasei superioare. Educația generală ar fi subminat poziția stăpânilor, producând tulburări și revolte sociale. „A face societatea fericită
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Și datoriilor, precum Și bazelor de evaluare utilizate în teoria intenției; invocarea de fiecare dată a observației, analogiei, deducției, inducției Și generalizării pentru rezolvarea problemelor propuse; discursul pe urmele valorii economice, respectiv începând cu Aristotel Și continuând cu economiștii scolastici, sofiștii, mercantiliștii, liberalismul economic, fiziocrații, Ricardo, Smith, Marx Și lista rămâne deschisă; prezentarea reflecțiilor critice pentru a tensiona problemele abordate; dialogul modern Și comparat al bazelor de evaluare Și opțiunilor contabile privind menținerea capitalului Și construirea de performanță; dialogul abordărilor privind evaluarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a putea fi „contemporani” cu sofiștii Și socraticii, cu mercantiliștii, fiziocrații, liberalii Și neoliberalii; am abuzat intenționat de ultimele două curente, în încercarea de a evidenția că, pe cât sunt de actuale unele „învățături ale primelor”, pe atât pot fi de depărtate adevărurile astăzi acceptate în raport de năzuințele umane. Progresul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
asemănărilor. Din lucrările lui Platon izvorăște preocuparea față de aspectele pragmatice ale economiei, de latura normativă a cunoașterii economice; pe când Aristotel a fost captivat de latura pozitivă a problemelor economice Și a pus accentul pe clasificarea Și explicarea unor procese economice. Mercantiliștii își propun să crească bogăția Și puterea națională, obiectivul vizat fiind avuția Și puterea statului. Această avuție este legată de îmbogățirea negustorilor, care, prin faptul că urmăresc să obțină profit, asigură o mare parte a binelui public. Descoperim astfel o
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o mare parte a binelui public. Descoperim astfel o dublă semnificație: ansamblu coerent de idei privind natura bogăției, avuției individuale Și sociale Și căile sporirii ei, adică doctrină economică; ansamblu de măsuri practice care trebuie adoptat pentru atingerea scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se încadrează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se încadrează în curentul normativ - ceea ce este de dorit a fi economia, Și mai puțin în cel pozitiv - ceea ce este de fapt economia. Liberalismul economic înseamnă respingerea constrângerilor de orice fel, a intervenției statului în economie Și proclamarea libertății tranzacțiilor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
să creeze „și forme corespunzătoare de organizare socială” (Zeletin, 1991, p. 34). În funcție de forma de capital care predomină - comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura societății respective. Societatea românească a intrat în faza mercantilistă, de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin, în care predomină comerțul și camăta, după liberalizarea comerțului (1829). Plămădirea burgheziei românești și a statului național centralizat modern, scria autorul, sunt două procese ce se contopesc în unul singur
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui Smith seamănă cu cele ale lui Marx (...) Nu întâmplător, acești gânditori și-au exprimat opoziția față de stat, momentele în care au scris aceștia au fost caracterizate de privilegii absolutiste, protecționism mercantilist și persistența corupției” (Esping-Andersen, 1992, p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
produce, par fi destul de nesemnificative. Republicile (Atena și Romă), monarhiile de drept divin (Franța dinastiei Bourbon și Japonia dinastiei Meiji), democrațiile moderne (Marea Britanie și America) au fost toate, cândva, imperialiste. În mod similar, economii de o larg) varietate - pastorale, feudale, mercantiliste, capitaliste, socialiste - au susținut acțiuni imperialiste. A explica imperialismul prin capitalism constituie un demers, în cel mai bun caz, mediocru. Mai degrab) decât s) ne referim la imperialismul capitalist, am putea numi același fenomen mai adecvat drept imperialismul unei mari
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins niciodată rădăcini În America. Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera de ceea ce consideram o tiranie economică intolerabilă a statului și cu toate că am cochetat cu o varietate proprie de mercantilism În primii ani ai republicii, a fost doar o chestiune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]