30 matches
-
vers de la mine citire: Ne scoatem țara la mezat prin târguri, // netârguindu-ne, lăsăm din prețuri, // în oase nu avem decât disprețuri, // din crug ne vindem sincopate pârguri. Ne-am ars și sufletul, rănind amurguri, // și semnele heraldice din burguri”. (Mercantilizare) Și ... ne mai amintim de Divina Comedie a lui Dante, Cântul III - ,,Lasciate ogni sperenza, voi ch'entrate!”, să ne resemnăm docili că nu e prea înaltă Golgota, iar ,,mea crucis” nu e chiar atât de grea. Cititorul constant, dar
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_antologia_de_poezie_arta_sfasiata_73_de_poeti_contemporani_coord_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
laudative, după care a trecut din nou la critici: „"de îndată ce însă Dul Băncilă vrea să facă ceva ce nu a simțit și de care nu e în adevăr convins, face artă pur și simplu vulgară, care, pentru mine, e o mercantilizare a sentimentelor... Dovadă acestei afirmări stau cele două tablouri, pe care în luna din urmă le-a expus Dul Băncilă în vitrina a două din librăriile locale. E un Țăran istovit și 1907... În acel țăran, Dul Băncilă a avut
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și la coagularea unor comunități critice, solide și solidare, capabile să-și afirme și să își apere drepturile, precum și să susțină noi forme de organizare socio-politică. În contextul precarității generale a domeniilor culturale și a accentului pus aproape exclusiv pe mercantilizarea artei, pe acțiunea culturală care contează doar dacă produce capital financiar, resursele sunt monopolizate de câteva instituții festiviste, care produc artă la comandă, în regim de club închis, exclusiv pentru un segment redus al clasei de mijloc, fără să acopere
Apel la solidaritate – Ce se întâmplă cu Ministerul Culturii? () [Corola-website/Science/295723_a_297052]
-
în spațiul drepturilor sociale, ci să se extindă în orice formă de drepturi. În acest sens, solidaritatea nu este doar o tutela, ci chiar și un exercitiu direct ale libertăților. Pus că obligativitate în sensul de a frâna procesul de mercantilizare a societății, principiul solidarității a găsit deja în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, adoptată la Nissa în anul 2000, o primă formă embrionara. Este nevoie că punctele ce se regăsesc în ea să fie întărite și continuate ca parte a
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Balcani, Kașmir, Orientul Mijlociu ș.a.), manifestări ale unei alianțe ciudate între un tribalism barbar, un fundamentalism religios intolerant și o prezență extrem de activă a firmelor multinaționale care își promovează, prin orice mijloace, interesele economice. Ruptura aproape totală dintre economic și social, mercantilizarea excesivă a legăturilor interumane, ca și ruptura socialului de noile mize și jocuri politice dau naștere unor ase-menea strategii de clan, care degenerează în situații barbare. Să fie aceste convulsii, conflicte exacerbate uneori, cîntecul de lebădă al spiritului comunitar în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
instituțiilor de specialitate. Decât o pungă cu alimente dăruită o dată sau de două ori pe an, de sărbători sau cu ocazia alegerilor, mai bine servicii zilnice de calitate pentru cei săraci, singuri și bolnavi. La celălalt pol stă hedonizarea și mercantilizarea unei mari sărbători sfinte a creștinilor de pretutindeni. Crăciunul este astfel asumat în versiunea profană a unei frumoase povești de încântat și răsplătit copiii. Mai mult, misterul nașterii sfinte este convertit într-un costisitor spectacol al simțurilor incendiate de jocul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a capitalului politic de către partide și politicieni. În sfârșit, vom putea afla dacă în cuprinsul pelerinajelor religioase din România actuală avem de-a face cu ceea ce sociologii religiilor din Occident numesc a fi "rentabilizarea sfințeniei ", "publicitatea extazului ", "soteriologia turistică" sau "mercantilizarea loisir-ului". Proiectul este important (și) pentru faptul că va demonstra științific existența/inexistența unei extraordinare prețuiri și a unei profunde devoțiuni pe care credincioșii creștini-ortodocși le au (încă) față de cultul sfinților. Cercetarea socioantropologică privind pelerinajul religios va evidenția măsura
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
perpetuării și acumulării puterii și influenței celor aflați în poziții sociale importante. Și astăzi într-o societate democratică precum cea americană, anumite forme de cultură sunt promovate și exploatate de politici guvernamentale, de puternice și influente fundații și organizații, iar mercantilizarea sa o transformă și într-un foarte profitabil export, sub forma unor iconuri și brand-uri de mare succes. Cartea adoptă forma unui dicționar ce conține articole ordonate alfabetic. Titlurile sunt în limba engleză, explicațiile în limba română, volumul adresându
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Fundații particulare, precum cele instituite de familiile Guggenheim și Rockefeller, sprijină activități artistice și științifice în toate domeniile, iar fundațiile americane de stat precum The National Endowment for the Arts susțin financiar activitatea artistică de calitate în contextul global al mercantilizării culturii. AMERICAN CULTURAL IMPERIALISM Fiecare supraputere, fie că este percepută ca imperiu sau stat național (o invenție mai recentă), încearcă să își legitimeze forța și influența nu numai prin mijloace militare, ci și prin promovarea propriei culturi în exterior, fenomen
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Got Talent a lui Simon Cowell. Americanii au luat schema Pop Idol și au produs cel mai de succes program de selecție a soliștilor de muzică ușoară, aflat la a zecea ediție în 2011. Este un exemplu foarte elocvent de mercantilizare a culturii, de exploatare a industiilor culturale: produs de 19 Entertainment și de Freemantle Media North America (contrar numelui, depinde de Freemantle Media Ltd., Londra), prima dintre cele două case (19 Entertainment) are drepturi aproape exclusive asupra carierei câștigătorilor, prin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sens larg) americane. Una dintre cele mai importante percepții din perspectivele studiilor culturale și studiilor americane de orientare apropiată (American Cultural Studies) este considerarea unei market society în strânsă legătură cu o market culture, în care conceptele de piață și mercantilizare (commodification) sunt fundamentale. ANGELOU, MAYA (1928 ) Scriitoarea afro-americană Maya Angelou (născută Marguerite Ann Johnson) e cunoscută în primul rând datorită cărții sale autobiografice I Know Why the Caged Bird Sings (1969), ce indică, în formă literară, dar destul de direct, bucuriile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americane cât pentru reexaminarea unor probleme existențiale, a unor convenții literare, în special romanul polițist, și a unor paradigme culturale (modernism și postmodernism) din perspectivele unui american cosmopolit al zilelor noastre. Auster dramatizează aspecte importante ale construcției realității și ale mercantilizării artei, în care consumatorul de ficțiuni impune autorului reciclarea parodică a celor mai populare genuri, pe de o parte, iar autorul postmodern acceptă provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile cititorilor și autorului. "Închipuie-ți cum ar fi spus
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cuvintele McJob, deja intrat în uz curent, și brazilificare). Colegii de generație X ai lui Coupland, născuți în jurul anului 1961, sunt beneficiarii unei perioade de relativă pace și prosperitate. Ei sunt cei ce trăiesc sub semnul epocii informaționale și al mercantilizării culturii, generația MTV-ului, a computerului personal, a jocurilor video, dar și a McJoburilor (definiția din cartea lui Coupland pentru un asemenea job este un post în sectorul serviciilor, lipsit de prestigiu, demnitate, beneficiu, viitor). Generația X este generația ce
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
reapară sub formă de führer. Ca și V., Strigarea lotului 49 este un roman plin de aluzii, parodii, coduri și mesaje secrete urzite într-o intrigă în care entropia este acum legată de operațiuni de afaceri, producție industrială de masă, mercantilizare și forța mass-media într-o societate americană ce devine postmodernă. Protagonista, Oedipa Maas, află că a fost numită executoarea averii colosale a magnatului Pierce Inverarity, fost amant. Cum afacerile acestuia se dovedesc a se întinde tot mai departe, noi legături
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și scenaristului Steven Spielberg constituie dovezi că Hollywood-ul este o mega-afacere, cu mare impact nu numai într-o cultură media precum cea americană, ci într-un larg segment de piață globală. Această situație este plasată în contextul din ce în ce mai pronunțat al mercantilizării unui fenomen din ce în ce mai cuprinzător, a cărui secțiune de elită era asociată de victorianul Matthew Arnold în Culture and Anarchy cu "urmărirea dezinteresată a perfecțiunii". Spielberg a pășit cu dreptul de la primul său film, The Sugarland Express, în care Goldie Hawn
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
multinaționale; * hiperconcurența globală; * comprimarea timpului și a spațiului; * cultura contractului; * societatea civilă globală; * piața financiară globală; * patologia speculativă a capitalismului globalizat; * segmentarea piețelor; * îndiguirea fluxurilor financiare; * afectarea suveranității, a identităților naționale; * consumatorismul; * economie virtuală; * economia de cazino; * viteza-limită în economie; * mercantilizarea vieții economico-sociale; * revoluția informatică; * revoluția genetică; * un nou colonialism? Probleme de studiat : * Cum definește globalizarea G. Söros? Dar A. Giddens? * Care este diferența dintre globalizare și universalizare, în concepția lui G. Mantzaridis? * Prin ce se caracterizează, în principal, procesul globalizării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Cum afectează globalizarea suveranitatea și identitatea economică a națiunilor? Putem vorbi despre un nou colonialism? * În ce constă triada: liberalizare privatizare dereglementare? * În ce constau a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei? * Cum se impune cultura contractului? * Ce este consumatorismul? * Mercantilizarea vieții economico-sociale este un proces dezirabil? Putem vorbi despre o societate civilă globală? Capitolul 22 INTEGRARE ȘI DEZINTEGRARE REGIONALĂ Liberalizarea și dereglementarea spectaculoasă a sistemului monetar-financiar în ultimii douăzeci de ani au antrenat o creștere a concurenței pentru atragerea investițiilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
principii generale: esența și conceptele. Mimarea deciziei publice prin consultarea "științifică" a unui eșantion de cetățeni nu conferă substanța deliberativă programelor de dezvoltare a tendințelor de cercetare. "Democratizarea" cunoașterii și tehnologiei nu semnifică renunțarea la control și profituri, ci la mercantilizarea excesivă a rezultatelor cunoașterii. "Revoluțiile" operate de științe și tehnologie s-au accelerat într-un ritm incredibil față de evoluția moravurilor umane, chiar și a acelora ale oamenilor de știință. În aceste circumstanțe, este dificil pentru umanitate să știe că nu
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ștergem dintr-o trăsătură de condei tematica „depășirii” acestui tip de societate și de cultură? Nu cred. Dimpotrivă, am convingerea că ipoteza e cea bună. De mai bine de douăzeci de ani, democrațiile au pășit într-o nouă eră de mercantilizare a modurilor de viață, practicile de consum exprimând un nou raport al individului cu lucrurile, cu ceilalți și cu sine. Dinamica expansiunii nevoilor se menține la aceleași cote, dar capătă noi semnificații colective și individuale. Un consumator de „tipul al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
indivizilor. Din toate acestea rezultă totuși și câteva redutabile întrebări. Care sunt, până la urmă, efectele consumului-lume tentacular asupra omului? Există, în ciuda a tot și a toate, sfere „protejate” de această nouă formă de „colonizare”? După cum se știe, avertismentele cu privire la dezlănțuirea mercantilizării vieții nu lipsesc. Unii văd în asta un terorism înspăimântător, un totalitarism de un stil cu totul nou care depersonalizează și abrutizează lumea. Alții anunță sfârșitul apropiat al valorilor transcendente și al formelor de sociabilitate. Alții, în sfârșit, se alarmează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
că are alt ritm. Sentimentalizarea lumiitc "Sentimentalizarea lumii" Eșecul tuturor idealurilor? Absorbția tuturor aspectelor existenței de către economia de schimb și goana după câștig? E suficient să ne oprim asupra chestiunii iubirii pentru a observa imediat care sunt limitele procesului de mercantilizare. Contrar concepțiilor anumitor gânditori materialiști din secolul al XIX-lea, dragostea ca valoare, departe de a intra în declin, rămâne pe piedestalul ei tradițional. În filme și în cântece, în romane și în presă, pretutindeni iubirea e prezentată ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
principiului afectivității sentimentale, el îl consacră ca valoare superioară, corelativă culturii individului care, aspirând la autonomie personală, refuză reglementările instituționale ale timpului privat. Astfel, cultura iubirii se generalizează în chiar proporția în care se intensifică dinamica individului și cea a mercantilizării nevoilor 32. Frivolitate și fragilitatetc "Frivolitate și fragilitate" Aceste analize nu au ca scop să deculpabilizeze faza III a consumului. Cititorul poate fi sigur că nu ignor cu totul amenințările pe care ea le face să planeze asupra noastră. Pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
predominante. Mediator al „vieții adevărate”, consumul e considerat a fi și ceea ce permite evitarea disprețului social și a imaginii negative despre sine. Obsesia consumului, observabilă în zilele noastre până și la populațiile marginale, nu demonstrează numai forța fără precedent a mercantilizării modurilor de viață, ci și noua intensitate a frustrărilor față de standardele de viață dominante, o mai mare pretenție la considerație și la respect tipică individualismului expresiv specific fazei III: pentru individ este din ce în ce mai important să nu fie pus în stare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se afirmă acum idealurile vieții private, nevoile de divertisment și de realizare pe plan personal. Dacă în societățile noastre rolul muncii este de neînlocuit, acest lucru ține, în mod paradoxal, și de societatea de hiperconsum însăși ca sistem structurat de mercantilizare cvasitotală a modurilor de viață și de experiențele individuale. În aceste condiții, cum să ai acces la bunăstare și la plăcerile divertismentului fără munca remuneratoare? Pentru că un număr crescând de activități umane se află sub incidența raportului mercantil și pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
simțurilor, căutarea de noi experiențe, nevoia de a evada. Până la urmă, asocierea sportului-divertisment cu idealul performanței apare ca un proces relativ limitat, nicidecum sortit să se dezvolte la nesfârșit. Fenomenul central constă în anexarea sportului de către forțele individualizării și ale mercantilizării, în formidabila sa transformare în stil de viață-divertisment, în sistem de tip „lejer”, în produs de consum generator de satisfacții. Continuând să segmenteze piața, să diversifice oferta, să lanseze noi produse, să combine vechile discipline - ceea ce numim astăzi „hibridare sportivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]