10 matches
-
în glasul poetului protestatar! Dar puțini mai sunt poeții din ziua de azi care au curajul acesta de a striga adevărul. Împotriva tuturor acestora poetul este necruțător și merge până la măsuri extreme: „Țara n-are apărare / Granițele sunt burete / Armatele mercenare / Se desfată-n cabarete // Sperjuri, hoți și farisei / De popor și-au bătut joc / Cum suntem născuți din zei / Pentru Zeus le dăm foc” (Pentru Zeus). Și totuși în această lume plină de cei de mai sus, poetul își trăiește
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
în glasul poetului protestatar! Dar puțini mai sunt poeții din ziua de azi care au curajul acesta de a striga adevărul. Împotriva tuturor acestora poetul este necruțător și merge până la măsuri extreme: „Țara n-are apărare/ Granițele sunt burete/ Armatele mercenare/ Se desfată-n cabarete// Sperjuri, hoți și farisei/ De popor și-au bătut joc/ Cum suntem născuți din zei/ Pentru Zeus le dăm foc” (Pentru Zeus). Și totuși în această lume plină de cei de mai sus, poetul își trăiește
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Codul Penal, L436-1, L436-2, L436-3, L436-4, L436-5). Această lege nu îi împiedică pe cetățenii francezi să se înroleze ca voluntari în forțe armate străine. Legea se aplică doar activităților militare motivate de un nivel de remunerație, care le califică drept mercenare. Africa de Sud a votat în 1998 „Foreign Military Assistance Act”, prin care interzice cetățenilor și rezidenților săi să se implice în conflicte externe fără aprobarea guvernului, permițând totuși participarea la operațiuni cu caracter umanitar. În 2005, legea a fost modificată pentru
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
cetăți și castele, cu puternice garnizoane de mercenari-a doua linie. În sfârșit, în interiorul statului apărea, în caz de pericol, linia a treia-milițiile kataphraktarilor-pronoiari (mai târziu, aceștia erau numiți kaballarioi), cu detașamentele lor. Unitățile auxiliare-artileria, infanteria, precum și inginerii-erau, în general, mercenare, dar erau formate, aproape fără excepție, din locuitori băștinași. A fost reintrodusă și împărțirea în theme. Aparatul de stat al Imperiului a suferit, de asemenea, modificări considerabile, în comparație cu cel din vremurile Comnenilor și ale Angelilor. Personalul curții de la Niceea a
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
acestea fiind: Povestea începe în momentul în care patru persoane cer permisiunea să se îmbarce: Celise Waan - un antropolog, Jefri Lion - un soldat în rezervă, Annitas - o ființă pe jumătate robot și Kaj Nevis - conducătorul expediției. Ei o angajează pe mercenara Rica Dawnstar ca bodyguard și apelează la serviciile lui Haviland Tuf, un comerciant fără un succes deosebit. Destinația lor este așa numita "stea a molimei", care aduce boli și molimi la fiecare a treia generație de pe o mică lume îndepărtată
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]
-
căzu pradă disperării; nu avea suma necesară și nu îndrăznea să o mărturisească; își amanetă bijuteriile; a doua zi calul se afla la poarta infidelului, care se grăbi să-i accepte favorul. Cui să-i fie aruncată piatra? Lui Venus mercenară din Cișmigiu sau celei aducătoare de câștig de la Șosea? Trebuie apoi citată grădina publică Bellevue, luminată a giórno joia și duminica, prevăzută cu o orchestră germană ce amintește de Musard, frecventată de femeile din înalta societate și de câteva demimondene
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
școlii se remarcă existența unei subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în orașul acesta tembel,/ prin care mă plimb singurel." Justițiar-caricatural uneori, limbajul sugerează nu numai "sila și greața", ci și un fel de vitriolantă vendetă literară prin care se poate detașa poeta de obsedanții demoni mărunți. "Vivandiera" veștejește crunt o mercenară locală aservită stăpânirii. O anamneză poetică a tinereții proiectelor, singulară și înfiorată în economia cărții, este "Singură printre barbari", titlu ce restituie el însuși profilul unei poete. Steaua lui Ion, Ed. MJM, Craiova, 1999, 24 p. text efectiv.
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
și altele plurivire”, apartenența la prima sau la a doua clasă fiind nu o dată influențată de climatul social 12). Reporterii epocii caută, de asemenea, să ajungă la cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne”, „femeii burgheze”, „cochetei”. Lecția de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Morții”, versuri de Al. Bilciurescu, ALA, 1922, 104; Radu Mislea, Scriitorul Al. B., „Omul liber”, 1931, 346
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]