40 matches
-
se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
el a făcut! Într-o seară tot la crijmă povestind, Mai râzând și mai glumind, Luca spune cu atâta amărăciune Încât satul începu în jur să i se adune: Ai auzit mă Prodane, a murit șeful de post! Hai să merem la priveghi și noi Și să-l plângem că om bun el a mai fost. Merg agale, răspândind ei zvonul, Se mai alătura vreo doi, trei pe drum Intră-n curte, Dumnezeu să-l ierte, spun, Doamna Mera să îl
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
și în particular maramureșene - și mai ales anulîndu-se orice judecată prin sloganuri generalizatoare (de tipul: toți fură, nimeni nu e cinstit, așa e pretutindeni în lume etc.). La un nivel superficial, exterior, atrag desigur atenția trăsăturile regionale ale dialogurilor (no, merem, o fost, litere "litri", bugătă "multă, destulă", nu-i bai..., Vaaai, țîpe-i Dumnezeu...): acestea aparțin modului de a vorbi al persoanelor în cauză, dar prezența lor masivă poate indica, sociolingvistic, și un grad mai mare de solidaritate, de familiaritate (interlocutorii
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
cotidianul.ro, 28.02.2007). Nu e de neglijat nici productivitatea lexicală a adjectivului, care devine frecvent adverb - "o atitudine visceral șovină" (moldova.net), "presa îl urăște visceral" (danandronic.blogspot.com) - sau se substantivizează, fie ca nume de emoție, atitudine - "Mereți doar pe visceral" (ziua.ro) -, fie ca desemnare a persoanelor care au o anume atitudine: "Visceralii nu au câștigat niciodată în fața cerebralilor" (adevarul.ro). Există și derivatul visceralitate: "discordie, vrajbă, ură, visceralitate" (jurnalul.ro). Ar fi cazul ca dicționarele noastre
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
iar autofreza! Ce, n-a mai plecat de-atîtea ori?! Acolo trebuie o echipă, care să curățe în jurul mașinilor, trebuie... Ce vreți? întrebă Vlad furios spre Cornea, care-i face semne disperate. Alo, o clipă! strigă în receptor. Spune, șefule, că merem noi zice Cornea. Dacă-i prietena matale acolo, hai noi, că ăia... Merem cîțiva, n-o fi bai aici că lipsim. Mata știi și să conduci mașinile, că văzui cum ai condus în vară macaraua pe alee... Zi-i ăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care să curățe în jurul mașinilor, trebuie... Ce vreți? întrebă Vlad furios spre Cornea, care-i face semne disperate. Alo, o clipă! strigă în receptor. Spune, șefule, că merem noi zice Cornea. Dacă-i prietena matale acolo, hai noi, că ăia... Merem cîțiva, n-o fi bai aici că lipsim. Mata știi și să conduci mașinile, că văzui cum ai condus în vară macaraua pe alee... Zi-i ăluia că merem noi... Facem rost de microbuzul șantierului, ăla cu transmisie dublă... Alo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zice Cornea. Dacă-i prietena matale acolo, hai noi, că ăia... Merem cîțiva, n-o fi bai aici că lipsim. Mata știi și să conduci mașinile, că văzui cum ai condus în vară macaraua pe alee... Zi-i ăluia că merem noi... Facem rost de microbuzul șantierului, ăla cu transmisie dublă... Alo, strigă Vlad în telefon țineți autofreza pe loc; vin eu cu o echipă, că-n armată am făcut cinci zile așa ceva... Pooftim?! Ai dumitale încearcă de ieri... Las' că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
chiar avea una oprită de mult, cine știe din ce pricină. Oamenii au cercetat-o, au umblat Înăuntru și au făcut-o să meargă. — Dar de ce faceți voi aiesta lucru? i-a Întrebat gazda. Vrem s-adunăm bani și să merem la America... Dacă om afla de lucru la pendulele oamenilor și la ceasuri, om izbîndi În vreo doi ani... — CÎt Îi drumu’ pentru un om pînă la America? a Întrebat ea. — Atîta. Floare a socotit repede, s-a gîndit la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la săptămînă, tăți beam și petreceam cu voie bună! Aci, aflu numa pălincă de napi care pute de zîci că-i din cufuritură de prune albe! Numa’ beserică pă graiu’ nost’ n-aveam acolo, da’ bună era și a tălienilor... Merem, Floare, Înapoi la America și nu ne mai Înturnăm În veci! — Merem, Gyuri, țucu-te, merem și om produce iară o farmă. — Io la pămînt nu mă mai leg. Mă fac blecșmit și tu Îi deschide iară bordingu’... Dar, cînd e
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pălincă de napi care pute de zîci că-i din cufuritură de prune albe! Numa’ beserică pă graiu’ nost’ n-aveam acolo, da’ bună era și a tălienilor... Merem, Floare, Înapoi la America și nu ne mai Înturnăm În veci! — Merem, Gyuri, țucu-te, merem și om produce iară o farmă. — Io la pămînt nu mă mai leg. Mă fac blecșmit și tu Îi deschide iară bordingu’... Dar, cînd e să te ia dracul, se spune că te smulge și din ușa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care pute de zîci că-i din cufuritură de prune albe! Numa’ beserică pă graiu’ nost’ n-aveam acolo, da’ bună era și a tălienilor... Merem, Floare, Înapoi la America și nu ne mai Înturnăm În veci! — Merem, Gyuri, țucu-te, merem și om produce iară o farmă. — Io la pămînt nu mă mai leg. Mă fac blecșmit și tu Îi deschide iară bordingu’... Dar, cînd e să te ia dracul, se spune că te smulge și din ușa bisericii... Lui Gheorghe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vrea mușchiul tău de român să meargă la grătar nu poate merge decât în locuri special amenajate. Lucru pe care tu, ca român, nu îl înțelegi și îți vine tare greu să-l respecți: „De ce să nu fie voie să merem aci pe mal la Someșul ăsta a lor? Dă-i în bippppp de spanioli împuțiți cu regulile lor cu tot.” Asta e. Nu ai ce face și de duci să-ți prăjești carnea unde vrea spaniolul. Numa că, odată ajuns
1 Mai printre “împuţiţii de spanioli” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18959_a_20284]
-
și apoi, astea nu sunt păhărele, ci ditamai stacanele. Te-ai dat cu dânsa! îi reproșă Calistrat. Ai noroc că azi nu mă pot supăra pe tine, că altfel îți spuneam vreo două. No, hai! Mai bem un păhărel și merem la culcare. La noapte avem iarăși treabă! Să știi că invitația mea e încă valabilă, asta în caz că te-ai răzgândit și vrei să rămâi. La noapte, nu mai vreau să umblu de nebun prin pădure. No, și ce? Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acest poem, mă bucur că pot citi și în rusă fără a fi kaghebist, că omul prost crede că orice iubitor de literatură rusă este un potențial kaghebist. Dar George Lesnea? Cel care l-a tradus pe Esenin. În fine, merem weiter. Pe de altă parte a fi lup înseamnă să nu mai iubești întâlnirile, convorbirile telefonice îndelungate cu prietenii, cunoscuții, să e.viți întrunirile, conferințele, televizorul, să citești numai anumite cărți, etc. În schimb am timp să visez, să scriu
LUPUL SINGURATIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363319_a_364648]
-
câte-o poveste auzită la grădiniță, și voiam să vadă și oamenii aceia cât sunt de ”ocoșe”. Oamenii veneau și plecau după ce-și luau bonul și se încălzeau puțin pe lângă sobă, însoțiți de invariabilul salut al Letiției: - Sănătate și mereți cu Dumniezo! Se aude iar ușa. - Bună ziua! Simt ceva nedeslușit. În piept bubuie ceva. Sunt toată numai ochi și urechi. - Tulaaai, Doamnie! zice Letiția. Cu cine-ai venit, mătușe? - Cu nănuța, cu carul. Vine și ea acuș, numa că boii
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Microeseu despre artă de Boris Marian Mehr Arta sugerează, nuanțează, nu se citesc textele literare pe litere. Aici mă despart de amatorism. Sună cam sever, poate infatuat, poate fără umor, dar adevărat. Merem Weiter. Nimeni nu-ți dă garanții de viață veșnică, de ce? Nu este drept. Nici tinerețe fără bătrânețe. Evident, banal. Optica noastră despre vârstă se schimbă cam la cinci ani. Tânăr fiind, te doare în cot de bătrâni. Bătrân fiind, te
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
asculta muzică la munte, pe uliță, la biserică, în Școala Generală cânta la serbările școlare, a urmat Liceul Forestier de la Târgu Mureș, deoarece tatăl ei era țapinar. Toată viața a ascultat sfatul tatălui ei: „Eu muncesc pentru voi, voi să mereți să faceți carte, dar să nu uitați de unde ați pornit și cei șapte ani de-acasă.” În 1975 și-a început cariera muzicală, când a fost selectată pentru Școala Populară de Artă. Energică, ambițioasă, a iubit toată viața satul natal
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
nou și înaintea noastră se scutură pământul, oare atacă rușii cu tancuri ?. N-au prea multe dar mă tem de T-34, ălea-s monstruoase iar noi nu prea putem face mare lucru împotriva lor..Dumnezeu cu mila ! -Hai Vasile ! Să merem ! -Numa pistolul și pumnalul? -Grenade! Câte putem lua! Urăsc târâitul prin noroi la miezul nopții.Mă opresc dincolo de țara nimănui și ascult atent.Natura își urmează cursul ei iar ploaia cade, cade... Linia sovietică e liniștită.Poate dorm și ei
INGERI CAPTIVI P3 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343651_a_344980]
-
la colegul său care se depărtase ceva mai mult. - Mă Ione, condu tu pe domnișoara la primărie, că nu-i de pe la noi și tot ți-i în drum. Se înclină puțin, își scoase șapca pentru o clipă, apoi zise: - No mereți cu el, vă duce tocmai acolo. Iulia îi mulțumi omului și se grăbi să-l ajungă din urmă pe celălalt, ca să-i fie călăuză până la primar. Se lăsa seara, aerul era încărcat de mireasma finului proaspăt cosit. Soarele-și ascunsese
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
Histoire, XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română În Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, TÎrgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Huseby-Darvas, „Migration and Gender: Perspectives for Rural Hungary”, East European Quarterly, vol. XXIII, nr. 4, ianuarie 1990, pp. 488-489. Radu Toma, Înapoi În viitor, ed.cit., pp. 100-101. Prof. univ. dr. Mary Leuca, „Imigratia românească În America”, in Anca Hartular, Merem la America. Începuturile comunitații românești În America, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 5. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 21, 139. Șerban Drutzu, Andrei Popovici, op.cit., p. 130. Andrei Popovici, op.cit., p. 5; René Gonnard, op.cit., p. 294. Radu Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fiu al unuia dintre ei nu este sigură. Pe firul apei, aici era o moară al unuia care era Rugină și i se spunea Căciulău (probabil că făcea căciuli). Porecla o moștenise și nevasta care i-a supraviețuit. Părăoanii ziceau: merem la moară la Căciuloaie că macină bine. Afirmația avea și conotații mai ascunse. Am mai reținut trei gospodării cu numele de Rugină: Gheorghe, căruia i se spunea Mânjală și Ion (Misli). Acest Ion Rugină făcuse armata prin zona Timișoarei sau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
clase, avea multă înțelepciune, cuvintele lui nu erau vorbe aruncate în vânt. Domnul Brădescu era foarte mulțumit sufletește căci Radu învățase carte și a devenit inginer, el considera acest lucru ca pe cea mai mare realizare a vieții lui, zicând merem când se gândea la fiul său: -Slavă ție Doamne, îți mulțumesc că mi-am putut întreține copilul la școală, ai milă de el. Lăcrima de fiecare dată. Era duminică după amiază. Radu cu inima frântă de durere se pregătea de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]