21 matches
-
prin care se aprobă măsurile de consolidare a ruinelor Turnului lui Sever, a se face de profesorul Grigore Pleșoianu. Primit, iunie 11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința meremetului ce umblă să facă D. Grigore Pleșoianu, profesorul școalei naționale dintr-acel oraș, trupului de zid ce este rămas din turnul Severinului, spre răspuns i se face cunoscut că pomenitul profesor cu această lucrare nu numai că nu aduce vre
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
folos că le sprijinește niște ziduri strămoșești ale nații românești, foarte de mult preț, care fără aceasta s-ar fi dărâmat cu totul. De aceea, maghistratul fără ai mai (popri) de această lucrare, îi va da slobozenie ai face acel meremet, având numai înț’elegere de a nu să da cinevașilea acolea și să strice livezile moșii cu lucrarea această. Mihai Cornescu Anul 1835, iunie 7 secția 1-a masă 2-lea no. 3426 Arhivele Naționale Drobeta Turnu Severin, fond Primăria
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
am ... Băiat bun! ... ține la onoarea mea de familist.”; „De când lipsesc de-acasă, cine să-mi păzească onoarea? Chiriac săracul! N-am ce zice! Onorabil băiat”; „De-aia am hotărât și eu, cum m-oi vedea la un fel cu meremetul caselor, îl fac tovarăș în parte și-l și însor!”; „nevastă, e un băiat onorabil și credincios; n-ai ce-i face: ce-i al omului e al omului!” I se adresează cu vorba de alint puiule: „Chiriac, puiule, ia
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Cu acel prilej a fost amplasată o pisanie pe turnul-clopotniță, deasupra celei prezentate mai sus, care consemnează alte prefaceri importante: "„La anul 1828 oct(ombrie) 30, clopotnița de la acest sfânt lăcaș de aici în sus cu zidul și cu tot meremetul înlăuntru și afară și cu coperământu din nou, prin silința și cheltuiala celor care au avut râvnă, iar calfă de chetrar și stoler Grigori Goianu (?), zugrav Ion sân Iftodi (?) Crăcium”". Din pisanie rezultă că biserica a fost reparată “înlăuntru și
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc., unii dintre ei constituiți în sate întregi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două luni 30 lei; ciubotele copiilor de casă 78 lei; vinul băut la Curte pe o lună 120 lei, chiria unui car mocănesc ce a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale cu Paștele din acel an arătau astfel: meremetul tacâmurilor 663 lei, darurile cămănăresei 1637 lei, daruri de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor M.S. Beizadea 1087 lei, îmbrăcămintea ciohodarilor 2793 lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se că pentru ansamblul lucrărilor ar fi fost nevoie de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai acestui loc, scăzându-le zilele din meremetul șoselilor", cunoscuta obligație regulamentară. Dar, și acel an se încheia fără ca numitele lucrări să înceapă, motiv pentru care un nou ofertant în persoana paharnicului Ioan Balomir își anunța public, la 13 martie 1846, disponibilitatea de a materializa proiectul de la "obârșia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
termen de șapte ani, cu noi amendamente introduse la clauzele contractuale după nici doi ani de la demararea lucrărilor, când o comisie de control raporta Obșteștii Adunări că "pavelile până acum lucrate sunt cu totul rele și netrebnice, încât nici cu meremet (reparație n.ns.) nu se pot îndrepta, ci trebuie a se preface din nou"3, afacerea asumată în continuare de același întreprinzător, obligat să folosească meșteri străini și să dreagă erorile nu a avut rezultatul așteptat de ieșeni și dorit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în satele de răzeși, țăranii aveau loturi proprii, dar stăpâneau și în devălmășie (pădurea, izlazul, apele), situație care s-a menținut până la începutul secolului al XIX-lea. Ieșirea din indiviziune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care bani... să se plătească casăle ce s-au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul ce au fost trebuitor la casăle cumpărate”. --Vodă motivează punerea acestei dări prin faptul că: “țara în vreme aceasta să află însărcinată cu multe și grele havalele spre săvârșire împărăteștilor poronci, nu s-au putut a să mai însărcina iarăși
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Ei, da’ să nu crezi că mănăstirea avea numai venituri. Uite că la această “Samă de venituri” se adaugă și “Banii ci s-au dat și s-au cheltuit cu acoperemântul Sfântului Neculai și la faciri odăilor și la alti meremeturi. În total 2363 lei”. Însă cheltuiala cea mai însemnată de fapt este “Podoaba ce s-au făcut înnăuntru în biserica mari... 4 icoani celi mari ci s-au... aurit di dascal Nicula; s-au spălat catapeteazmă;... policandru de la Ion Nacu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ci s-au făcut nou;... al doile policandru tij (de asemeni n.n) de la Ion Nacu”. Apoi “ci s-au mai cheltuit cu paraclisul Sfântului Ștefan... lemnul catapetezmii, săpatul catapetezmii, zugrăvitul catapetezmii,... pardositul Sfântului Ștefan și a Sfintii Varvarii i meremet di pardositu a bisăricii cii mari, stranile la Sfântul Ștefan; în total 4118 lei și 90 bani”, la care se adaugă “lefi ci s-au dat la școală”. 180 lei s-au dat lui Costandin dascalu pe un anu și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze fără plată; iar cînd se va face pod de iznoavă (din nou) să li se plătească din venitul podului...Căpitanul să fie cu podarii cari ar fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze podurile, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu tot noi trebuie să avem grijă cui și cum o predăm?!“ Convingerea lui adâncă era că trebuia, odată și odată, să se mai schimbe ceva și în România. Dar schimbarea trebuia s-o facă tot ei, care cunoșteau tot meremetul predării. „Noi, repeta adeseori Goncea, am ajuns la momentul istoric când facem predarea etapei. Dar nu oricum, așa la nimereală. Trebuie s-o facem cu tot dicihisul. O facem la marea însforare. Șnuruită și pecetluită, cum e documentele alea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era atunci și o fetească roșă, care acum nu se mai află că s-a istovit - și iscusit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, „cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură”<footnote Gheorghe Platon, Geneza..., p.135, Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol.VII, tom I, p.138. footnote>. O
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
înființată acea zalhana, dar la 1848 ea funcționa. Este foarte probabil ca inițial acea zalhana să fi luat ființă ca o întreprindere mică, care ulterior, se pare, după 1850, să se fi dezvoltat. În 1850 zalhanalei i s-au făcut „meremeturi” serioase. În condica contabilă a zalhanalei sunt menționate sumele de 2.487 lei, 6.345 lei, 240 lei plata a 10.000 cărămizi, cheltuite în acest scop. La 27 mai 1851 se făcea distincția între „zalhanaua veche” din anii 1848-1850
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale breslei, au o serie de îndatoriri pe care refuză să le îndeplinească. De obicei, astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai importantă prin consecințele sale sociale, a fost cea de la art. 10 prin care „Se desființează odată pentru totdeauna și în toată întinderea României, claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne, și alte asemenea sarcine, datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și 24 parale cel cu 2 boi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]