318 matches
-
Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
teritoriile comunelor Fundata, Moieciu și Bran și pe cel al orașului Zărnești), în apropierea drumului național DN73A care leagă municipiul Pitești de orașul Zărnești. Parcul național este localizat în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului carpatic al Meridionalilor și se întinde pe o suprafață totală de 14.773 ha. Aria naturală din Masivul Piatra Craiului a fost înființată în data de 28 martie 1938 prin decizia Consiliului de Miniștrii, publicată în Jurnalul Consiliului de Miniștrii Nr. 645 din
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea de sud-est a masivului Șureanu (grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului carpatic al Meridionali), respectiv în extremitatea sud-vestică a județului Alba, la granița către județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), aflată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali), în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi" și Peșteri în care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice lanțului carpatic al Meridionalilor. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj județul Alba, Sebeș, Strei (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni). Încă din perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât și în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. Menționat
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
rece. În 1974, halele fabricii din Gazoldo degli Ippoliti se extind cu 250.000 de metri pătrați. Gama de produse se diversifică și se completează cu producția de țevi din benzi laminate la cald În 1978, după preluarea societății Laminatoi Meridionali din Arzano (Napoli), Grupul Marcegaglia dă un nou impuls activităților sale industriale printr-un program de achiziționare a unor societăți de producție aflate în dificultate, care vor fi restructurate pentru a deveni competitive în sectoarele lor de activitate. În 1982
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
Sebeș-Alba, și Târnava Mare, în zona Mediașului sau Sighișoara, dar și in zona Hârtibaci la Saschiz și Viscri. Spre mijlocul secolului XII, concomitent cu avansarea hotarelor Regatului Ungariei spre estul și sud-estul Transilvaniei, respectiv spre obstacolul natural, Carpații Răsăriteni și Meridionali, comunități secuiești sunt semnalate în sud-estul Transilvaniei, la Zăbala și Peteni. Comunități secuiești sunt atestate și pe malul din dreapta al râului Olt, în zona centrală a sudului Transilvaniei. O dizlocare masivă a așezărilor secuiești de pe Valea Oltului și cea a
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
pe teritoriul administrativ al comunelor Cornereva și Mehadia. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 1665,70 hectare se află în central-estică a județului Caraș-Severin, în Munții Cernei (subdiviziune inclusă în grupă muntoasă Retezat-Godeanu ce aparține lanțului muntos al Carpaților Meridionali), pe teritoriul sud-estic al satului Cornereva, în imediata apropiere vestică a localității Bogâltin. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
suprafață de 137.359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
este de cea membră NATO din anul 2004 si membru UE din anul 2007. Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina. Câmpia Transilvaniei este separată de Podișul Moldovei prin Carpații Orientali și de Câmpia Română prin Carpații Meridionali (Alpii Transilvaniei). petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an. Amplasarea României îi dă un climat continental, în special în Vechiul Regat (la est și la sud de Carpații Meridionali) și mai puțin în Transilvania, unde climatul este mai mult moderat. O iarnă lungă și severă (decembrie - martie), o vară fierbinte (aprilie - august), și o toamnă rece(septembrie - noiembrie) sunt principalele anotimpuri, cu o tranziție rapidă din primăvară în vară
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
regiunile dealurilor mai joase. Mai sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
este de 650 - 700 mm, cu un maxim de 900 mm în luna iunie. Floră este de tip eurasiatic, zona căreia îi aparține, aflându-se în regiunea eurosiberiana, la interferență provinciei daco-ilirice cu provincia central-europeană est carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc.
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
partea estică a vârfului cu același nume din Munții Șureanu, are două praguri (în est și în mijloc). Deasupra pragului din est se află o morenă transversală în spatele căreia s-a format Lacul Șurianu. Cea mai tipică morenă din Carpații Meridionali se află pe valea Soarbele, din Parcul Național Retezat.
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în sud-estul județului Caraș-Severin la poalele Munților Cernei (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor), pe teritoriul administrativ al orașului Băile Herculane. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a -III-a - zone protejate") și se întinde pe o
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice în NV Dobrogei și într-unele granite din Carpații Meridionali și din Munții Apuseni. După fazele intrusive au avut loc și faze efuzive
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
în blocuri, o bună parte dintre acestea fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor carpatice. Tocmai rigiditatea acestor blocuri a impus aspecte de horsturi și grabene (exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
fiind cei mai importanți printre aceste minorități. În Balcani, o numeroasă populație de traci romanizați, menționată de Theofilact din Simocatta în secolul al VI-lea constituie, după analiza istoricilor români (mai ales Theodor Capidan, A. D. Xenopol și Nicolae Iorga), simetricul meridional al populației de Daci romanizați din nordul fluviului. Tot în Balcani, o altă populație, Slavii s-au adăugat (la sud de Dunăre) începând cu secolul al VI-lea, în parte dominate de Avari, sau de proto-Bulgari (popoare, inițial, turcofone), începând
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
centraj corect nu ar fi fost posibil doar prin repartizarea pasagerilor pe locuri. După decolare avionul a urcat foarte greu, inițial neputând să urce peste nivelul 100, ceea ce a sugerat că problemele givrajului au apărut de la început. La traversarea Carpaților Meridionali (în raport cu care AMA este la nivelul 105), (ACC) le-a cerut să urce, aprobându-le nivelul 110 (destinat în mod normal traficului în sens invers, dar putând fi folosit dacă lipsa traficului din sens invers permite). Răspunsul lui Iovan a
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de adâncire al râurilor. De exemplu, ridicarea Carpaților Meridionali a impus apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]