18 matches
-
două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
produsă de celula vegetală transformată. Este surprinzător să constatăm că, în fapt, celula vegetală transformată malign capătă multe proprietăți pe care le întâlnim în celula animală transformată malign: dediferențierea, redobândirea capacității de proliferare pe care o au celulele embrionare și meristematice, numai că, în cazul celulei transformate, proliferarea este anarhică. Deosebirea de principiu între tumorile vegetale și cele animale este că în primul caz dezvoltarea tumorii se poate asocia cu procese de rediferențiere sau dediferențiere celulară; din masa de celule tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE Textura produselor horticole provine din dezvoltarea și specializarea țesuturilor embrionare (primare), ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul) de apărare Trofice: -asimilatoare și de depozitare fundamentale Mecanice de susținere Secretoare și glandulare sunt mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este neuniform. Maturarea nu se realizează simultan în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna mai mature în comparație cu cele interioare care se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele fructe apar centre de maturare, în țesuturile învecinate zonei unde se formează semințele, în care s-au acumulat în mod preponderent hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ale cartofului Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof ale sistemului închis de producere a materialului semincer.În munca de ameliorare se va porni de la clone libere de virus, testate, sau de la culturi meristematice. Întrucât principalii vectori sunt afidele, se va produce material de sămânță în zonele cu frecvență redusă a vectorului iar pe parcursul anului se vor aplica stropiri repetate cu insecticide pentru a se evita infectarea plantelor, culturile fiind izolate spațial față de alte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului caulinar, conturul secțiunii transversale devine aproape eliptic, cu două concavități laterale (foto 57). Epiderma, scoarța
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine inelar. Spre baza tulpinii acesta se va transforma în cambiu, rezultând două inele concentrice de țesuturi conducătoare secundare: unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este foarte gros și se continuă și între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite etape în edificarea primordiilor florale cu simetrie bilaterală. Mai întâi, pe flancul extern al apexului se
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care rămân multă vreme cu caracter meristematic precum și din mezofil ce se diferențiază timpuriu în țesut de tip lacunos. • Din celulele epidermei superioare (interne) iau naștere, în treimea inferioară a tubului corolei, peri lungi, vii, puternic vacuolizați, iar în 2/3 superioare ale acesteia papile, cu rol
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au aparat vacuolar extrem de redus, În timp ce acelea meristematice secundare (cambiu, felogen) au vacuole mari, ca și celulele diferențiate din toate țesuturile definitive vii; În acestea din urmă, numeroasele vacuole mici se hipertrofiază progresiv, devin contigue și apoi fuzionează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au aparat vacuolar extrem de redus, În timp ce acelea meristematice secundare (cambiu, felogen) au vacuole mari, ca și celulele diferențiate din toate țesuturile definitive vii; În acestea din urmă, numeroasele vacuole mici se hipertrofiază progresiv, devin contigue și apoi fuzionează Într-o vacuolă unică mare, ce Împinge citoplasma cu organitele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem. Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce amintesc de tuburile ciuruite ale plantelor superioare, prin care circulă longitudinal
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
promeristem. Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce amintesc de tuburile ciuruite ale plantelor superioare, prin care circulă longitudinal substanțe organice, energia necesară fiind asigurată de ATP-ul mitocondrial. Aceleași celule meristematice apicale sunt prezente și la briofite (mușchi), având formă tetraedrică, ele stând la originea celulelor Întregii plante. Extensia verticală a mușchilor este totdeauna modestă, căci: pe de o parte nu au echipament enzimatic care să permită sintetizarea ligninei, iar pe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare tridimensională și de ritm mitotic permite realizarea unei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cambiul (care produce liber și lemn secundar), ele asigurând creșterea În grosime a organelor axiale de la gimnosperme și dicotiledonate, fiind exclusiv histogene. În ceea ce privește frunzele, ele iau naștere din primordii foliare născute pe flancurile apexului caulinar și cresc rareori prin celule meristematice apicale (ca la ferigi). La cele mai multe spermafite, frunzele cresc În lungime datorită meristemelor intercalare, localizate la mijlocul sau la baza limbului. Funcționarea acestor meristeme are o durată foarte scurtă; rareori ele pot funcționa mai multe luni (la unele graminee
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]