212 matches
-
Mesei Rotunde, de Malta și de Ialta, Teutoni sau Templieri...și să-i cucerești apoi pe toți prinții și împărații lumii, „Solomonari”, care încă o mai caută și acum cu disperare pe Regina din Saba...pe Maria Magdalena din Dinastia Merovingienilor...sau poate chiar pe MD s-o readucă înapoi în Terra Mirabilis, în Grădina din Creasta Anilor... ... Cine v-a îmbrăca acest “veșmânt ceresc”, sau poate chiar o astfel de „haină biofotonică” croită după modelul “Stelei arzătoare cu opt raze
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1354959651.html [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
divină și umană, una de Soare iar cealaltă de Lună întoarsă mereu spre o Simplă Coloană și Coroană Cristalină a Soarelui de vis! Da, asta cer eu acum Domniilor Voastre, să o căutați pe Lilith...și pe Maria Magdalena din Dinastia Merovingiană...și pe Femeia aceea venită din cer, numită Pasăre Măiastră...Dar mai bine...mai bine să o căutăm cu toții în inima noastră pe Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, cea care a împreunat pe Dumnezeu cu oamenii de lumină și
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
axa iudeo-creștină, descinde, genetic, din 30 de generatii de creștini adormiți, foarte puțini rămași teferi din abolirea civilizație, după ce au fost rase Marile Mame de pe suprafața pământului, la confluenta dintre civilizație și barbarie. Și și mai puțini descendenți din Dinastia merovingienilor la confluenta a trei mari civilizații: una istorică, creștină, celelalte două, preistorice, respectiv civilizația atlanților și lemurienilor, pacifiști și paleoconservatori. Una dintre regulile civilizației iudeo-creștine este aceea că legea e superioară puterii. În Occidentul creștin lege e mai presus de
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
De altfel, în Coran femeia este numită chiar așa: ogor. A semăna moarte într-un ogor numit femeie, din care urmeaza sa recoltezi oameni fără destin (teroriști), aceasta e esența religiei Coranului. La polul opus, pe axa creștină Occidentală, Dinastia merovingienilor ar trebuie să-și revendice, genetic, Tronul întregii Europe Unite și să negocieze apoi Pacea Lumii pentru următorii 1000 de an cu SUA, Rusia, China, India și cu întreg Orientul. Dar se pare însă că adversarul de temut rămâne tot
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
descinde, genetic, din 30 de generații de creștini adormiți, foarte puțini rămași teferi din abolirea civilizației, după ce au fost rase Marile Mame de popoare de pe suprafața pământului, la confluența dintre civilizație și barbarie. Și și mai puțini descendenți din Dinastia merovingienilor la confluența a trei mari civilizații: una istorică, creștină, celelalte două, preistorice, respectiv civilizația Atlanților din Carpați și civilizația Lemurienilor, pacifiști și paleoconservatori. Una dintre regulile civilizației iudeo-creștine este aceea că legea e superioară puterii. În Occidentul creștin lege e
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
De altfel, în Coran femeia este numită chiar așa: ogor. A semăna moarte într-un ogor numit femeie, din care urmează să recoltezi oameni fără destin (teroriști), aceasta e esența religiei Coranului. La polul opus, pe axa creștină Occidentală, Dinastia merovingienilor ar trebuie să-și revendice, genetic, Tronul întregii Europe Unite și să negocieze apoi Pacea Lumii pentru următorii 1000 de an cu SUA, Rusia, China, India și cu întreg Orientul. Dar se pare însă că adversarul de temut rămâne tot
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
state efemere. Dintre toate aceste populații migratoare, doar francii au reușit să reîmprospăteze Occidentul. Cu ajutorul unor conducători puternici, regatul francilor a reușit să progreseze constant, pentru ca la sfârșitul secolului al VIII-lea să devină o adevarată forță. Dacă în dinastia merovingienilor regatul franc nu a progresat considerabil, această situație se va schimba atunci când carolingienii preiau frâiele puterii. Expansiunea carolingienilor a început de timpuriu, încă din secolul al VII-lea, când Pepin de Herstal a devenit majordomul (maiores domus) Austrasiei și Neustriei
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
teorie a conspirației pune nașterea lui Antihrist în legătură cu scenariul Christos-Magdalena, din cărțile "Holy Blood", "Holy Grail" și Codul lui Da Vinci, scenariu considerat de unii ca fiind o înșelăciune folosită de societăți secrete pentru a promova pe viitorul lor rege merovingian pe scena lumii. Ziarul de orientare scientologică The Epoch Times a afirmat că fiara Apocalipsei este Partidul Comunist Chinez. Spectrul lui Antihrist a fost adesea văzut în interiorul lumii creștine. Protestanții l-au văzut la Roma, aflându-i imaginea în pretențiile
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
care mai târziu a devenit duce franc de Burgundia. Frații fiind nelegitimi, nu au fost considerați a fi parte din familia tatălui lor, Pippinizii, care de la începutul secolului al șaptelea, a dominat politica Franciei. După domnia lui Dagobert I (629-639), merovingieni au cedat în mod eficient puterea Pippinizilor. Au controlat trezoreria regală și împroprietăriți cu pământ și privilegii în numele regelui. Tatăl lui Martel, Pepin, a fost al doilea membru al familiei care îi conducea pe franci. Pepin a fost capabil de
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
revoltă în Austrasia, dar nu și în Neustria. În 715, nobilii neustrieni l-au proclamat pe Ragenfrid, cu sprijinul lui Dagobert al III-lea, care în teorie avea autoritatea legală de a selecta un primar, deși de data aceasta dinastia merovingiană a pierdut cele mai multe puterile. Austrasienii nu ar fi sprijinit o femeie și pe fiul acesteia. Înainte de sfârșitul anului, Carol Martel a evadat din închisoare și a fost aclamat de către nobilii din regat. Neustrienii au atacat Austrasia, iar nobilii au așteptat
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
din Córdoba a construit o armată puternică din Maroc, Yemen, Siria și a cucerit Aquitania, marele ducat dinn sud-vestul Galiei, nominal sub suzeranitatea francilor, dar, în practică, aproape independent în mâinile lui Odo cel Mare, duce de Aquitaine, deoarece regii merovingieni și-au pierdut puterea. Musulmanii invadatori au asediat orașul Toulouse, cel mai important oraș din Aquitania, iar Odo a plecat imediat pentru a găsi ajutor. A revenit trei luni mai târziu, chiar înainte ca orașul să se predea, învingându-i
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
Vandali în anul 409, apoi de Vizigoți în 414 și de Franci în 498, condamnând orașul la o perioadă de obscuritate. La sfârșitul secolului al VI-lea, orașul revine la titlul de "Scaun al țării" și ca arhiepiscopie a Regatului Merovingian a Francilor, dar puterea regală a francilor nu a fost niciodată stăruitoare. Orașul a început să joace un rol de centru urban în zona regională a noului ducat franc format, Ducatul Vasconiei. Orașul a fost jefuit de către trupele lui Abd
Bordeaux () [Corola-website/Science/307911_a_309240]
-
în 629, numindu-l pe fratele său Charibert al II-lea în fruntea acestuia. După moartea lui Charibert (631 sau 632) și a fiului său Chilperich, asasinat la ordinul unchiului său în 632, regatul este condus de mai mulți feudali merovingieni cu titlul de duci, titlul regal purtându-l, cu întreruperi, numai Eudes cel Mare. Odată cu uzurparea tronului de către Pépin cel Scurt, ducii Aquitaniei caută să obțină independența față de regii franci revoltându-se periodic împotriva acestora, fiind înfrânți și executați. Regatul
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
Eudes cel Mare. Odată cu uzurparea tronului de către Pépin cel Scurt, ducii Aquitaniei caută să obțină independența față de regii franci revoltându-se periodic împotriva acestora, fiind înfrânți și executați. Regatul este reorganizat de Carol cel Mare pe fostul teritoriu al regatului merovingian al Aquitaniei. Teritoriul este anexat definitiv după decapitarea ducelui Lupus al II-lea în 778 și dat fiului său Ludovic în anul 781, însă regatul devine independent abia cu fiul acestuia Pépin care, la moartea tatălui său, reclamă această parte
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
însă renunță trei ani mai târziu, pentru ca, în 986 să urce pe tronul Franței. Odată cu acesta Dinastia Carolingienilor se stinge iar noua familie ce succede la tron renunță definitiv la titulatura de rege al Aquitaniei. Regi și duci din perioada Merovingiană Dinastia Carolingiană
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
căsătoria ei cu un fiu de-a lui Chilperic și întoarcerea ei la Childebert al II-lea, fiul ei și succesorul lui Sigebert. Sub obiceiul francilor, nou-născuții nu primeau nume, pentru a nu răspândi îngrijorare în rândul numelor simbolice ale merovingienilor. Chilperic și Fredegund doreau să-și protejeze copilul, după ce tinerii prodecesori ai săi au murit după ce au căzut victime crimelor și intrigilor politice. Pruncul a fost crescut în secret în vila regală, în Vitry-en-Artois. În septembrie 584, Chilperic a fost
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
614, Clotaire a promulgat Edictul de la Paris, un fel de Magna Carta franc, care rezervă multe drepturi nobililor franci în timp ce evreii erau excluși din toate locurile de muncă pentru Coroană. Interzicerea a plasat în mod eficient toată alfabetizarea în monarhia merovingiană sub control ecleziastic. Articolul 11 din Edict afirma "pacea și disciplina în împărăție" și "suprimă rebeliunea și insolența". Clotaire a fost convins de Warnachar și Rado ca primăria palatului să fie o numire pe viață la Bonneuil-sur-Marne, în apropiere de
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
Clotaire a făcut modificările teritoriale pentru atribuirea regiunii Reims la Neustria. Dagobert, care avea acum semi-autonomie ca rege al Austrasiei, a negociat revenirea în 626. Clotaire a fost considerat a fi un conducător barbar. El a fost unul dintre puținii merovingieni care nu a practicat poligamia, rămânând fidel unei singure soții până la moartea sa. El a rămas credincios Bisericii și doctrinelor sale. Este posibil ca el să fi încercat să se mențină ca un rege pios, inspirat de sfințenia unchiului său
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
cu Biserica. Clotaire a murit pe 18 octombrie 629, la vârsta de 45 de ani, și a fost îngropat, ca și tatăl său, în Bazilica Saint Vincent de la Paris. Domnia lui nu a durat mai mult decât orice alt rege merovingian. El și-a încheiat domnia cu o putere redusă, aceasta fiind acordată nobilimii și deschizând calea pentru creșterea primarilor. Aristocrația Neustrian l-au ales ca rege pe Caribert, fiul vitreg a lui Dagobert. Cu toate acestea, Dagobert a fost susținut
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
mare, Theodebert, a fost co-guvernator încă din 702, în vreme ce al doilea, Theodebald, din 711. La moartea lui Theodo (probabil în 716), divizarea ducatului a devenit efectivă. Nu se poate ști dacă această divizare a fost teritorială (ca în cazul Franciei merovingienilor) sau nu (ca în cel al Principatelor longobarde de Benevento și Capua). Dacă a fost așa, pare potrivit să se considere că Tassilo al II-lea ar fi domnit în dieceza de Passau. Între frați a izbucnit războiul, însă nu
Tassilo al II-lea de Bavaria () [Corola-website/Science/325357_a_326686]
-
zeven tommen" (însemnând "șapte tumuli galo-romani") sau "zaaivelden" (însemnând "câmp pentru semănat"). Istoria localității Zaventem datează din neolitic și epoca romană. Examinarea unor morminte străvechi a dovedit că zona a fost locuită și în perioada Imperiului Franc și a Dinastiei Merovingiene. Zaventem a făcut apoi parte din Comitatul de Ukkel și Comitatul de Leuven, înainte de a fi alipit Ducatului Brabantului. Aproape de secolul al X-lea, Zaventem se afla în proprietatea Abației Nivelles. Centrul satului, dominat de biserică, se afla situat la
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
Antică. Cuvântul a ajuns în uz mai ales în anturajul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus. Astfel, persoana însărcinată cu conducerea unei curții regale sau ducale se numea "major domus". La curtea regilor francilor merovingieni, "major domus" sau "praefectus palatii" avea o putere atât de mare încât își putea detrona stăpânul (cazul lui Pepin de Herstal).
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
de duci franci. După Tratatul de la Verdun din 843, Alemania a devenit o provincie a Regatului de Est al lui Ludovic cel German, precursor al Sfântului Imperiu Roman. Ducatul a persistat până în 1268. Creștinarea alemanilor a avut loc în timpul dinastiei merovingienilor (secolul al VI-lea la secolele al VIII-lea). Știm că în secolul al VI-lea, alemanii au fost predominant păgâni, iar în secolul al VIII-lea, au fost predominant creștini. Secolul al VII-lea a fost o perioadă de
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
nu există nicio schimbare în practica funerară, morminte cu tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin este, de asemenea, prezent în opera de artă, dar simbolismul creștin devine tot mai răspândit în secolul al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a saxonilor și a slavilor, alemanii par
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
de artă, dar simbolismul creștin devine tot mai răspândit în secolul al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a saxonilor și a slavilor, alemanii par să fi adoptat creștinismul treptat, și în mod voluntar, deoarece creștinismul era răspândit în rândul elitei merovingiene. De la cca. 520 la 620, a existat un val de inscripții runice. Aproximativ 70 de exemplare au supraviețuit, aproximativ jumătate dintre ele pe fibule, altele pe cataramele centurilor și altele pe bijuterii și piese de arme. Utilizarea runelor dispare o dată cu
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]