28 matches
-
grădină și case, unde locuiau voievozii români când se duceau cu treburi la Constantinopol. Mănăstirea Kostamonitu - Ștefan cel Mare și Sfânt stabilește, în anul 1493, suma de 5000 de asprii anual pentru acestă mănăstire. Petru Rareș reînnoiește, în anul 1542, merticul anual către mănăstirea Kostamonitu, care, cu timpul ajunge la 6000 de asprii. După anul 1800 mănăstirea primește câteva moșii și case în Moldova, iar cu banii de pe acestea își ridică un turn, chiliile și biserică. Din păcate nu cunoaștem toate
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
destul de bogată. Programul întâlnirii a fost prefațat cu un moment artistic susținut de o formație de elevi artiști de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, condusă de prof. Nina Munteanu (ea însăși scriitoare), alcătuită din talentații săi elevi: Mertic Mădălina, Moisuc Daniel și Păvăloi Diana, cunoscuți deja publicului ieșean pentru performanțele lor artistice. În repertoriu s-au regăsit piese de mare popularitate din P.I.Ceaikovski, Astor Pizzola și Maurice Jarré:Tinerii artiști au fost viu aplaudați. După emoționantul program
SUMAR. ADUNAREA ANUALĂ GENERALĂ A FILIALEI IAŞI A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Sumar_adunarea_anuala_valentina_becart_1362941950.html [Corola-blog/BlogPost/350859_a_352188]
-
Petru (născut la 27.08.1932 în localitatea Chișinău) și Vera, născută la data de 21 mai 1963 în localitatea Rădeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Calfa, raionul Anenii Noi. (11.292/2003) 133. Mertic Natalia, fiica lui Marui Ștefan și Elena (fiica lui Gavrilan Ion și Efimia, născută la 2.10.1924 în localitatea Floreni), născută la data de 1 februarie 1978 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
Matasaru Al. Gheorghe 1905. Matei I. Vasile 1906. Măriuței C. Gheorghe 1907. Măriuța Gh. Ioan 1908. Măruța I. Vasile 1909. Melinte C. Ioan 1910. Melinte C. Ion 1911. Mera Gh. Neculai 1912. Mereu V. Vasile 1913. Mereuță C. Constantin 1914. Mertic Gh. Ioan 1915. Mertic N. Gheorghi 1916. Mihai C. Vasile 1917. Mihai I. Costache 1918. Mihai P. Constantin 1919. Mihalache Maria Constantin 1920. Mihalache Profira Haralamb 1921. Mihalachi V. Gheorghe 1922. Mihalciuc M. Minodor 1923. Mihăilescu I. Neculai 1924. Mihălă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Matei I. Vasile 1906. Măriuței C. Gheorghe 1907. Măriuța Gh. Ioan 1908. Măruța I. Vasile 1909. Melinte C. Ioan 1910. Melinte C. Ion 1911. Mera Gh. Neculai 1912. Mereu V. Vasile 1913. Mereuță C. Constantin 1914. Mertic Gh. Ioan 1915. Mertic N. Gheorghi 1916. Mihai C. Vasile 1917. Mihai I. Costache 1918. Mihai P. Constantin 1919. Mihalache Maria Constantin 1920. Mihalache Profira Haralamb 1921. Mihalachi V. Gheorghe 1922. Mihalciuc M. Minodor 1923. Mihăilescu I. Neculai 1924. Mihălă Al. Titus 1925. Mihoc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
în localitatea Grătiești, raionul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, str. I. Vatamanu. (3.878/2008) Copii minori: Vladicescu Maria, născută la data de 17.04.1999. 340. Vlah Alexei, fiul lui Valeriu (fiul lui Mertic Irina, născută la 9.04.1930 în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni) și Natalia, născut la data de 29 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Bulgară nr. 9, ap. 11. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
în țară. Domnitorul face danii însemnate pentru mănăstiri, obicei pe care îl avea, probabil, încă de dinaintea suirii pe tron căci la Mănăstirea Cutlumuș de pe Muntele Athos există un document datat 1428 prin care un boier Aldea din Țara Românească dă mertic anual [?] ughi (este greu de spus dacă acest Aldea este același cu viitorul voievod Alexandru I). La fel ca și fratele său Radu al II-lea Prasnaglava nu a bătut monedă, sau nu sunt cunoscute emisiuni monetare din timpul domniei
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
erupe din întunecime zigzagat, în tumbe și năvălește ca un glonț, direct în pieptul lui Dănuț. De unde se azvârle iarăși la pământ, chitită pe șotii, amușinându-i curioasă pe ciudații companioni ai Lunganului, cu scâncete și cu zvâcnituri frenetice, dintr-un mertic de coadă! Cățelușul mic, mic, mic, ce-avea el pe sub buric? o alintă Dan. Potăița se rostogolește pe jos, printre foi veștejite de brusture, beată de fericire că i se acordă atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza la paragraful conacelor suma de 10.606 lei și 11 bani, o sumă ridicată. Se menționează aici că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un cucoș Să vadă mai este în coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
univers în care e necesară instituirea unui Conservator de Măsuri și Greutăți. Simbolurile negustoriei, comerțul ca însemn fundamental al civilizației umane sunt de asemenea coborâte în derizoriu. "Etaloanele șchioapei, al piciorului, al yardului, al vergei, al cablului, al ocalei, al merticului, al obrocului, al galonului, al dramului, al drahmei, al unciei și-al livrei englezești" se găsesc mai exact dispuse pe pereții unui chioșc, "ca niște arme din panoplia rațiunii". Codul Penal al Insulei Speranza început în a o mia zi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Radu Voinea, Ion Th. Ilea, Ion Pogan, Al. Gregorian, Octav Sargețiu, C.I. Șiclovanu, Matei Alexandrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Al. Lungu, Traian Coșovei, Ben Corlaciu, Radu Teculescu ș.a., iar cu proză, Mircea Damian, Radu Tudoran (Meeting de toamnă), Marin Preda (Merticul, 2/1943), Lucia Demetrius, Petru Dumitriu ș.a. Aici debutează, în 1946, Eugen Barbu. De altfel, F. se definește treptat ca o publicație cu un program generos de sprijinire a tinerilor scriitori. La rubrica „Un romancier și câteva probleme”, Ion Panait
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
un cucoș Să vadă mai este în coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anului 1469 Neagu comis Toma logofăt Căpitanul de călărime Vlaicu Dunea Chiriac Sturza Luca stolnic p. Hotin Negrilă paharnic Badea spătar Căpitani mai mici: Isaiia vornic Toma Cândea Yonée Rugină Iuga vistiernic Alți slujitori: Boureanu Onofrei Herța Iuga postelnic Ștefan Mertic Anton Saviu Petrică Ionchimovici Toader Hârea Albu p. Neamț Iftodie Turean Radu Gangur Tete Gotcă p. Roman Gheorghe Vremeș Iațco Hudiri Joia înălțării Oană David Corbea Ivașcu Hrin către sfârșitul Sava Blându covici lunei mai; primă Pascu Iosip a Soficăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
53 mană, 135 Maramureș, 74 mare, 53 Marea Neagră, 138 masă, 97 Masca, 57 Mastacăn, 57 măi, 69 mănunchi, 44 măr, 130 măre, 69 Mășcătești, 57 mâl, 43 mână, 44 a mântui, 44 mânz, 134 a meni, 44 a menține, 44 mertic, 104 meserie, 135 Meseșeni, 57 mia, 134 miel, 134 mierță, 104 minte, 135 mir, 104 mire, 186 Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
coordonatori Maria Lucia Toma, Costea Monica, Talpalariu Viorica * Concursul CANGURUL LINGVIST, SECTIUNEA ENGLEZAGERMANA, noiembrie 2008- aprilie 2009, noiembrie 2008aprilie2009, prof. coordonator Dulceanu Elisabeta, obținut premiul I la faza națională * Programul Eco-Școala, perioada 2000-în prezent, profesori coordonatori Vasile Tataru, Dimitriu Vasilica, Mertic Petru, Gabor Viorica, Șerban Genoveva * Programul Să învățam despre pădure/ Learn about forests, profesori coordonatori Tataru Vasile, Șerban Genoveva * Programul Young Reporters, desfășurat în perioada 2003-în prezent, profesori coordonatori Serban Genoveva, Dimitriu-Sarghie Vasilica, obtinut locul 4 cu un echipaj de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Imperiului Mongol erau obligați să dea în fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel fără roate și pe plugul cu cârlig, adică cu brăzdar, mertice din cereale, călăuze și cai de olac la dispoziția dregătorilor mongoli. Perceperea lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe plugul cu roate, pe cel fără roate și pe plugul cu cârlig, adică cu brăzdar, mertice din cereale, călăuze și cai de olac la dispoziția dregătorilor mongoli. Perceperea lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii, podvezile în grija podvodarilor, iar recrutarea oamenilor pentru oaste, călăuze și caii de olac stăteau în atribuțiile starostilor sau în Țările
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru podvoadă și nici mertice”. Termenul tătărăsc folosit pentru scutire, era acela de tarkan, intrat și el în uzul limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara și aplicarea taxelor pe capete de vită
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci „le înflorește” homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, à la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grâu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sunt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și „bihuncă” pe două roți și se
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
întinsă pe mai multe decenii. În 1944, în timpul războiului, morile din comuna Filipeni au măcinat următoarele cantități de grâu și porumb, pentru care au reținut și încasat 10% uium (venitul morii și morarului, măsurat cu o unitate de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C. șarălungă - 2.500 kg grâu și 10.000
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci "le înflorește" homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, a la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grîu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sînt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și "bihuncă" pe două roți și se
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]