400 matches
-
noi vrem să facem legămînt trainic(ca osul) și să dai în unire(căsătorie) pe flă- căul tău cu neastîmpărata mea copilă. După slujba religioasă, a doua zi a urmat sărbătoarea(petrecerea) ce a durat jumătate de an iar opt meseni s-au îmbuibat pînă i-a mîncat moartea. Ea este o fire delicată și a obosit rău să fie privită pe furiș de alții care vor să o smulgă din casa părintească și să o răpească pentru farmecul ei de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la o masă festivă. Cum crezi că este cel mai potrivit să te comporți? a) Vorbești cu gura plină și gesticulezi spre ceilalți invitați; b) Mesteci cu gura închisă și nu plecăi;c) Vorbești și râzi mai tare decât ceilalți meseni, să te faci auzit. 6. După masă ți-a rămas un rest de mâncare între dinți. Ce faci? a) Mergi la baie și îndepărtezi restul de mâncare; b) Pui o mână la gură și cu degetele de la cealaltă încerci să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
simtă bine sau nu în prezența ta. Spală-te pe mâini înainte de a te așeza la masă! Mănâncă la masă, nu prin alte camere sau în fața televizorului! Așteaptă să se așeze la masă toți membrii familiei prezenți acasă. Urează celorlalți meseni "pofta buna"! Stai drept pe scaun, nu pe o parte; În timp ce mănânci, ține-ți coatele lipite de corp, nu pe masă! Mănâncă cu gura închisă, nu plescăi! Nu vorbi cu gura plină! Așteaptă să înghiți ce ai în gură și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
așezi un tacâm folosit direct pe fața de masă. Dacă ai terminat de mâncat așază tacâmurile unul lângă altul, pe farfurie. În timpul conversației, nu gesticula cu tacâmurile prin aer ! Dacă vrei să te ridici de la masă, cere-ți scuze celorlalți meseni. Mia este într-o mare încurcătură. Nu știe exact care alimente se mănâncă cu mâna și care cu furculița. Completează tabelul de mai jos și ajut-o pe fetiță: Alimente Cum se mănâncă? Pâine sau chiflă Pizza Carne de pui
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
mesei cu de toate, cei dragi și apropiați, femei și bărbați cu aer prosper, tutelați de un Pallady întors cu fața spre fotograf și mimînd benigne histrionisme. Tot cu ochii la aparat e și dulăul curții. O slujnică servește pe meseni. Unde e lumea asta? Cine a spulberat-o? Știm prea bine cine. Prin anii șaizeci, casa care ocrotise o lume frumoasă și demnă, după ce căzuse în mîinile rîndașilor veniți la putere, poate chiar ale slujnicei care servise la boiereasca masă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adeseori un eveniment obscen și, cel puțin În casele nobililor, un spectacol cu trubaduri, clovni, acrobați și diverse animale domestice cutreierând prin Încăpere. Pentru uzanțele moderne, mesele medievale erau adunări zgomotoase și greu de controlat, care reaminteau de bacanalele romane. Mesenii stăteau pe bănci lungi și plate - alții se Învârteau pe margine intrând În conversații zgomotoase. Podeaua era plină de gunoi atât de la prânzul În curs, cât și de la cele dinainte. Erasmus descrie scena ca „o veche colecție de bere, grăsime
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înainte, Împreună sau după tocana sau vânatul de pasăre, după cum erau gata sau după cum avea chef gazda 11. Ustensilele de mâncat erau rare. Oamenii mâncau cu mâinile sau puneau mâncarea pe o felie groasă de pâine veche. La sfârșitul mesei, mesenii aruncau pâinea pătată și Îmbibată cu sos pe podea pentru câini 12. Erasmus și alții erau dornici să transforme servirea mesei dintr-un „comporttament animalica”, Într-unul mai elevat. Au introdus un număr de inovații atât pentru a separa oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Obiceiul de a aduce un animal Întreg la masă - un miel sau un porc - pentru a fi apoi tăiat cu multă solemnitate de către gazdă a făcut loc practicii mai civilizate În care servitorii tranșau carnea În bucătărie, departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
carnea În bucătărie, departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și uciderii prăzii. Când chinezii i-au văzut pentru prima oară pe europeni mâncând cu cuțitul, au fost oripilați. „Europenii sunt niște barbari”, spuneau ei, „mănâncă cu săbiile lor”15. Furculița a fost introdusă În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
loc În felul În care oamenii consumau mâncarea. În epoca medievală, oamenii sorbeau din castronul comun, adeseori scuipând Înapoi În el bucăți de zgârci, În timp ce recipientul făcea Înconjurul mesei. Un polonic comun a fost introdus În epoca medievală târzie pentru ca mesenii să nu mai atingă castronul cu gură. La Începutul erei moderne, castronul comun a dispărut. Au apărut lingurile și fiecare persoană avea strachina sa. La fel, fața de masa comună, care servea de obicei și ca un servet comun pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era servit Într-o manieră rațională și ordonată, Începând cu un aperitiv, urmat de obicei de supă, pate, carne, salată și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul de preparare al mâncării elimina orice sugestie a legăturii dintre meseni și pradă. Apariția spațiului privat Schimbarea configurației locuinței, Între Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie, a jucat de asemenea un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
carne, salată și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul de preparare al mâncării elimina orice sugestie a legăturii dintre meseni și pradă. Apariția spațiului privat Schimbarea configurației locuinței, Între Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie, a jucat de asemenea un rol decisiv În crearea individului autonom. În epoca medievală, casa era un spațiu public, cu puține limite care să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezordonat al unei papornițe. Ciorba aceasta este în mod deliberat „împrăștiată“ în bogăția ei. Motivul e unul precis: destinată rușilor obosiți după o noapte bine stropită cu vodcă, ea apare în farfurii într-un moment în care papilele gustative ale mesenilor nu mai reacționează la finețea unei supe sau a unui borș mai simplu, făcut din puține ingrediente. Am afirmat că scopul oricărei doctrine culinare trebuie să fie plăcerea. Specificitatea unei rețete născute din întâmplare sau din lipsa ingredientelor (cine poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu oțet și se adăuga piper și coriandru. Tot Apicius a scris, cu mândrie, la finalul rețetei unui sos foarte aromat: „Nici un mesean nu va ști ce mănâncă!“ Același cult al metamorfozei culinare era practicat în Japonia: în cartea Vechiul Kyoto, Diane Durston scrie despre obiceiul nobililor din perioada Edo de a se amuza încercând să ghicească din ce ingrediente erau făcute felurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sosurile brune și albe! (Rântașurile sunt categoric interzise.) 8. Să nu neglijezi cerințele dietetice! (Probabil din această cauză preparatele culinare ajung de-a dreptul „minimaliste“ în privința cantității servite...) 9. Să nu ascunzi alimentul prin gătire! (Contrazicându-l pe Apicius, „orice mesean trebuie să știe ce mănâncă“.) 10. Să fii inventiv! La acest din urmă precept merită să ne oprim. Noua Bucătărie Franceză a șocat lumea prin combinații culinare extrem de îndrăznețe. Frații Troisgros au inventat, de pildă, fileurile de somon pe pat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
multe stiluri de măr sau de fazan. Și zic cu voce tare: bucătăria este arta de a prelucra alimentele, ea transformă produsele și, implicit, nu le respectă [...]. Să se termine cu acest pretins «respect pentru produs»! Prefer să fie respectat meseanul.“ În ultimii ani, asocierile înstrăinante, creatoare de sens gastronomic original, s-au îmbogățit prin deschiderea europenilor către bucătăriile „exotice“. Combinațiile între tradiții aparținând unor continente diferite conferă un sens nou înstrăinării culinare și au dat naștere așa numitei „fusion cuisine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
creuzetul“ său. Din clasicul iepure à la royale nu a mai rămas decât numele, animalul s-a pitit într-un sos negru care vă este servit cu lingurița; dar prima înghițitură realizează miracolul, carnea pare să se recompună în gura meseanului uimit; deconstrucției materiei prime, efectuată în orice proces alchimic, îi urmează renașterea sa la o altă treaptă de existență culinară: esența. Această bucătărie nonfigurativă (expresia îi aparține lui Hervé This și se referă la ultimele creații ale lui Gagnaire, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe cele dulci, în timp ce Occidentul, până la începutul secolului al XIX lea, a păstrat uzanța medievală de a servi, la un banchet, „șarje“ succesive de feluri de mâncare cuprinzând, la un loc, toate savorile; meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cavalerilor. În timp ce aceștia practicau tragerea la țintă, la ora 11, Albert Huet i-a invitat pe primar, pe membrii Sfatului și reprezentanții de seamă ai comunității să se așeze la masa Întinsă În Piața Mare, În fața casei sale. ș...ț Mesenii au fost Înconjurați de o mulțime de tineri, cărora judele regal le-a aruncat bani Întru amintirea acestei sărbători: a Început o Înghesuială și o bătaie hazlie, mâini troznite, bucurie și veselie amestecate cu gâlceavă. (M.P. Willcocks, 2007, pp. 26
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii cumpătați. Primul, îl golim pentru sănătate. Al doilea, pentru dragoste și pentru plăcere. Al treilea, pentru ca să dormim. Odată ce acesta este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
apucă mâncarea cu vârful degetelor, mănâncă fără zgomot și nu-și umple cu bucături amândoi obrajii, bea sorbind încet, fără lăcomie, și nu dă paharul pe gât dintr-o suflare... Și nu vorbește mai mult decât trebuie, nu glumește pe seama mesenilor și nu are ochi decât pentru clientul ei. Pentru asta o plac bărbații. Și când trebuie să se culce cu cineva, nu se poartă nici fără rușine, nici cu nepăsare, ci urmărește doar cum să-l farmece și să-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la ospăț, cei ce-și primesc destinul, porțiile lor de viață, nu cunosc nici cantitatea, nici calitatea acestora. Ei sunt asemenea unor meseni care ar mânca legați la ochi, neștiind dinainte nici ce au în față, nici cât au să mănânce, în vreme ce doar cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a aduce În fața Spânului pe Fata Împăratului Roșu, care trecuse pe la fereastră În momentul când toți ai Împărăției luau masa și se Înfruptau din vinul cel bun: „Mâncați, beți și vă-nveseliți, dar de fata Împăratului Roș nici nu gândiți!” Mesenilor le-a pierit pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]