400 matches
-
se spunea că niciodată marea nu avusese un rege mai înțelept și mai cinstit. - Cum vă e voia, șopti abia auzit, emoționată și mai mult de prezența tânărului prinț al peștilor în stânga ei. Mulțumit de răspuns, regele peștilor făcu semn mesenilor să se întoarcă spre platouri și să continue masa. Stela nu putu înghiți nimic. Gândurile îi călătoreau înapoi în timp, pe vremea când tatăl ei, cavaler al Ordinului de Coral și mama ei, stăpâna stelelor de mare, mai trăiau încă
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Patinez și nu mă satur de lunecarea spre tine. Aurora sufletelor noastre mă amețește și simt aici, în plină noapte, ermitajul din ele. Mireasa timpului prezent Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec cu muzici și meseni de soi. Am dăruit o nuntă cât o viață Copilului ce sunt și pentru voi! Eu sunt mireasa fiecărei clipe! In alb m-am îmbracat definitiv. Caleașca mea e trasă de doi cai Din negrul cel mai pur și mai
MIRAJ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraj.html [Corola-blog/BlogPost/350921_a_352250]
-
înțeles că sosise momentul adevărului și că de răspunsul meu depindea viitorul nostru. Dar nici că puteam răspunde... După un timp de lungă tăcere, încercă tot el să continue, dar, privind în jur și sesizându-și gafa în ochii celorlalți meseni, de la acel ton grav, tăcu și lăsă capul în jos. Atunci abia, am hotărât să continui eu subiectul deschis de el, dar „împrumutând” tonul său veșnic liniștit și caracteristic, care-i împodobea frumos personalitatea. Și, prinzându-i palmele în ale
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
castroane și lingurile de lemn, din cele primite la pomană, apoi o mămăligă, niște carne de la borcan, din cea mai grasă cu puțință pe care n-o mânca nici câinele, niște cepe iuți de-ți dădeau lacrimile și le ură mesenilor: „poftă bună” cerând iertare că nu poate participa și ea la festin, fiind astăzi în zi de post negru și este bine să ne mai și abținem... Cu tot respectul și cu gura plină, maestrul Lică îi dădu dezlegare de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
lor! - Du-tiii ăiii, mai spuse, râzând oarecum, domnul Aristică aflat definitiv în puterea science-fiction-ului, fără să știe nimic nici despre născocirea asta scriitoricească. Luță, cu o moacă afectată, de profesionist cu vechi state de serviciu, dispăru câteva clipe, suficient pentru ca mesenii ceilalți să-și caute prin ulcele sufletul disipat în nemărginirea spațiului aflat la intersecția realului cu non realul, provocată de intervenția total surprinzătoare a misteriosului Luță. Această tragere necesită o nouă rundă de „hai, noroc, hai, noroc”, apoi surprinzătorul Luță
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mașini care de care mai ciudată, conduse de militari în termen, bucuroși că scăpaseră din cazarmă și mai dau iama pe la bufet, sau la vreun bal. - Din momentu’ acesta, io mă ocup dă fântână, rosti energica doamnă Duluman proptită în fața mesenilor, cu mâinile-n șolduri și cu trăsnete în priviri! Perfect antrenat în cei treizeci și cinci de ani de căsnicie, domnul Duluman dispăru ca o boare de vânt, spre o destinație necunoscută, imitat imediat de inteligentul Luță. Lae, o fire mai timidă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă de ranchiună, însă, ca recunoscut maestru fântânar ce era, se tot învârtea printre meseni și spunea cu glas profetic: - Băiii, pare ea bună, da’ nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al mesei, un bătrân care mânca o coajă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în gât și începu să vorbească gâjâit de nu mai înțelegea nimeni chiar nimic din cuvintele lui, nu că până acum ar fi înțeles, dar nu avea atâta haz. Ce-i drept, noua lui stare, dădu prilej de mare veselie mesenilor, deoarece toți îl îndemnau să mai spună câte ceva, apoi, ține-te râsete și glume, cum numai în rural, acolo unde oamenii au cu adevărat umor, poți găsi. Unde mai pui că imediat, Culaie, zis Hârban, un hâtru recunoscut pentru spontaneitatea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Tot ce am auzit a intrat în inima mea. Am înțeles pe loc că Ieromonahul Antonie vrea ca eu să fac ceva pentru el și, luându-mi în serios postura de protopop, am poruncit celor doi preoți, dar și celorlalți meseni, ca în timp de o săptămână să scrie, cu mâna lor, tot ce am spus la masă și să semneze, pentru că eu doresc să fac un dosar cu mărturii despre sfințenia Părintelui, pe care să-l înaintez autorității bisericești pentru
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446565147.html [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
nu se oferă daruri și nu se mătură, pentru că toate acestea sunt prevestitoare de sărăcie. Datina română este ca, în vederea asigurării unui an nou bogat, mesele din anul nou trebuie să fie acoperite cu farfurii și pahare pline și toți mesenii trebuie să aibă asupra lor bani. Iar dacă vrei să nu fi plin de datorii în anul care urmează, trebuie să te asiguri că îți plătești toate datoriile din vechiul an. Trebuie să aveți grijă, însă, să nu folosiți foarfece
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
a zâmbit, a luat vioara și le-a cântat...Așa de frumos încât nevestele lor închideau ochii de plăcere. Ranchiunoșii se uitau înciudați unul la altul, pleznind de furie. Când a-nceput să cânte și vioristul cu vioara unsă, toți mesenii au început să râdă. Numai cei doi erau bosumflați se-ntrebau din ochi, cum devine chestia? Așa era Călin când steaua tinereții lui strălucea la zenit. Dar Timpul a împins și steaua lui pe derdeluș. Femeile îl ascultau extaziate din ce în ce mai
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
mai apropiați, s-au oferit să dea o mână de ajutor, ceea ce Mariusa a acceptat bucuroasă, dar s-a opus Andrei. -De ce nu ești de acord? l-a întrebat ea suspicioasă. -Fiindcă nu au avizul medical și pot contamina mesenii, dar e posibil și să fiu amendat, că parcă-i văd cum or să vină de la inspecția sanitară. Angelo se afla pe terasa de la etaj, de unde urmărea toată mișcarea, iar Andrei se învârtea printre cei de jos, încercând să-i
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
Aia se face la cei care beau mult și de la un timp nu-și mai dau seama ce au în pahare. Că și Hristos cu vinul făcut din apă, tot la sfârșit l-a pus la bătaie de au fost mesenii încântați... -Vrei să spui că tu aplici rețeta lui Hristos? l-a interpelat preotul. -Păi nu am dreptate, părinte? a susținut Mierlan. -Păi... nu prea ai. Domnul nostru Iisus Hristos a făcut o minune, transformând apa într-un vin veritabil
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
Mierlan. -Păi... nu prea ai. Domnul nostru Iisus Hristos a făcut o minune, transformând apa într-un vin veritabil, pe când tu mai aveai puțin și transformai vinul în apă veritabilă, ceea ce nu e miracol, a deslușit părintele tâlcul, provocând veselia mesenilor, în timp ce Mierlan încerca să zâmbească și se scărpina la ceafă a nedumerire. Treptat, tacâmurile au... obosit și doar paharele erau încă în funcțiune. Andrei a încercat să se ridice dar a renunțat, făcând o grimasă de durere și neputință, vorbind
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu groparul, măi turnându-și vin. „Se sapă greu pe ger și de-așa chin Vă faceți milă de-un bănuț în plus”. „Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”, (Grâi printre meseni o intrebare), „Veți scoate casă asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru nepoți?” „Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa nora. „Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră ... Citește mai mult S-
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”,Făcu groparul, măi turnându-și vin.„ Se sapă greu pe ger și de-așa chinVă faceți milă de-un bănuț în plus”.„Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”,(Grâi printre meseni o intrebare),„Veți scoate casă asta la vânzareSau o păstrați și voi pentru nepoți?”„ Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa nora.„ Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră... XVIII. CANĂ DE GER, de
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și ei masa separat de ceilalți participanți, într-un colț al scenei, unde se va desfășura dansul. Parcă era mai gustată muzica lor decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
bulevardului Republicii, o văzu pe Andrada de departe pășind apăsat dinspre Universitate, cu pletele sale negre tresăltându-i pe umeri. Se grăbea, acest lucru se putea observa de orice trecător. A intrat direct pe terasă și căutând din priviri printre meseni, îl descoperi pe Cristian la o masă în același sector unde au fost și ultima dată. - Bună, Cris. Aștepți de mult? Nu aștepți, răspunse tot ea în timp ce-l sărută pe colțul buzelor. - De unde știi că nu te aștept de mult
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405780026.html [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
cupele cu vin în cinstea tuturor valahilor. Pătru Valdescu bea vinul din pocal până la fund. Deodată acesta îi scapă din mână, se rostogolește pe podea și principele duce instinctiv mâna la inimă și cade moale pe jilț. - Măria Ta! - strigă mesenii disperați. Principele deja trecuse hotarul dintre cele două lumi, acolo unde iubita sa soție îl îmbrățișă cu căldură, apoi ușori ca doi fulgi de nea plutiră pe o cărăruie spre aleile înflorite ale Raiului... Un murmur de durere străbate salonul
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
țară. Francezii au vrut să-l ia în țara lor, să-i dea o casă și să-l educe, dar el a ales România.”. Eu m-am născut la mult timp după decembrie 1989, astfel că faptele despre care sporovăiesc mesenii și știrea despre imaginea de pe ecran îmi sunt străine. De ce anume francezii l-ar fi invitat pe acest copil în lumea lor? Și de ce i se spune „Gavroche de România”? Aș vrea să rămân să aflu mai multe, dar vocea
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
mișcat lăuntric de ceva ce mi se trage precis de la slova sadoveniană. Și tulburarea asta nu-mi face rău, ci mă copleșește plăcut de un sentiment al trecutului, al istoriei. Bănuiesc că trăirea aceasta ar fi și mai accentuată dacă mesenii n-ar fi oamenii epocii noastre, ci acei ai vremurilor care au consacrat locul, prin pana Maestrului. Și cum oamenii trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
coastele satelor noastre, căzu și el pe nepusă masă aici, la han, într-o bună zi. Nici măcar unul însă din cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
el încolo, au aflat-o toți cei care știu cât de cât a buchisi. Dumneavoastră, oameni buni, stăpâniți meșteșugu’ ista? Atunci ia poftiți de deschideți cartea scriitorului de-i zice Sadoveanu!...Că n-o să vă pară rău diloc... Ei, cinstiți meseni, ar fi multe de spus despre vorbele de demult, răsturnate în urechile mosafirilor Ancuțelor celor vechi; vechi ...precum vinu’ în ulcele,/ din doage de cofăiele;/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îi vinu’ de băut...Că aici, la Hanu
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]