3,272 matches
-
Impact > Relatare > DILEME LA NIVEL ÎNALT Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DILEME LA NIVEL ÎNALT Furios, Creatorul dădu cu aura de podeaua de cleștar și îi repezi un șut meseriaș. Aura zbură năprasnic, colizionă câteva galaxii și căzu înapoi zăngănind. Ar fi dorit să înjure sau măcar să drăcuiască însă nu avea voie. Chiar EL își impusese această restricție pentru a se deosebi de toți ceilalți dar iată că acum îi
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
a țâșnit de după curbă tăindu-mi respirația. Și multe, multe alte nebunii ale tinereții, pentru care cred că nici nu i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ținut totdeauna sub paza Sa. Când aveam nevoie de reparații, căutam un meseriaș să-mi lucrezue pe sub mână, crezând că o să mă coste mai puțin, să mă scoată din impas. Dar el lucra cum lucra, fușereală curată și cădeam din nou în pană. - Partea electrică este bine pusă la punct. Mergeți acum la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura însă înghiontirile și bătăile. Mai dragă decât școală îi era lui Eminescu joacă. Din strada Cuciur-Mare, în dosul grădinii publice, se întindea un mare maidan numit toloaca (Pulvertum), unde "studenții", ucenicii și calfele de meseriași își făcuseră loc pentru bătut mingea. Sub streașina casei unde locuia colegul Ștefanelli, peste drum de toloaca, băieții făcuseră un depozit de bețe și nuiele cu care alimentau pe studenți pe data ce începeau ostilitățile. Eminescu, focos goliard toată viața
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
brusc, cei doi scoțând niște cuțite din cizmele de cauciuc, cuțite ce te puteau omorî numai dacă le atingeai pe mâner, îi facem semn lui Adi să treacă de urgență la faza finală a negocierilor. Negocieri, vorba vine, pentru că baciul, meseriaș nu glumă, ne jefuiește contra a două kile de urdă și niște picioare date cu aceeași pricepere atât în câini cât și în ajutoare. De schelălăit, schelălăie numai cei din urmă, deși mult mai îndreptățiți la acest gest ar fi
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
carte din patrimoniul filialei bibliotecii I. G. BIBICESCU, cuprinzând volume de proză și poezie având două teme, reieșite din contextul manifestării și anume, o dată, lumea satului românesc și, cealaltă, iubirea, dragostea. Întreaga atmosferă a fost completată la modul excepțional de... ”meseriași”, oameni de mare valoare culturată și artistică, între ei nu doar scriitori ci și editori, bibliotecari, jurnaliști, cititori sau tineri aspiranți la gloria literară. Printre toți aceștia, l-am întânit și pe dl. Teo Pavelescu, fostul director general al celor
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
fie decât Dumnezeu. Biserica este depozitul și laboratorul de reproducere a Revelației. Ce meserii interesante sunt cele de gropar, medic legist sau lucrător la pompe funebre ! Câtă filosofie poți învăța ! Și câtă teologie ! Dacă e cu luare-aminte, un astfel de meseriaș poate valora cât un profesor de teologie ! Suferința este distanța dintre voința divină și voința umană personală. Fariseismul este cea mai cumplită formă de ipocrizie. Dumnezeu nu se grăbește niciodată, nicăieri. Numai omul se grăbește tot timpul. Dar oare spre
4 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1443534897.html [Corola-blog/BlogPost/343436_a_344765]
-
2006, „Câmpulung Moldovenesc - confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora” - Ed. Axa, Botoșani, 2007, „Destine - Absolvenții semicentenari (1959 - 2009) ai Liceului „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc”, Ed. AXA, 2009, „Emil Bodnăraș și Câmpulungul Moldovenesc” - Ed. AXA, 2008, „Câmpulung Moldovenesc - meseriași și meșteșugari de-a lungul timpului” - Ed. AXA, 2009, „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”, Ed. AXA, 2011 și „Lumea dreptului și împărțirea dreptății de-a lungul timpului în Câmpulung Moldovenesc” - Ed. Axa, 2011, pentru care a primit Premiul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
văd poza ! - porunci hoțul nostru* pe ton de șef de spargeri-case încercând să lumineze apariția intrusului în planul său. A dracului lanternă nu se vrea aprinsă nici dacă-i dai foc. O scutură violent, o lovi de picior, o ciocăni meseriaș, dar scula neam - nu vrea să funcționeze. De nervi, hoțul o scuipă cu o înjurătură de neam lanternicesc și lumina țâșni din lanternă. De ajuns cât să-l cuprindă-n raza ei pe începătorul de la Jilava.** Era Sticlă, zis și
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
saturi ... . Hai ! Gineală și la treabă ! Întrebările le aștept în timpul acțiunii. Pac ! S-a stins lanterna. Momentul neprăvăzut fu speculat de Sticlă Goală încercând să mai reducă din procent prin subtilizarea unei statuete din fildeș. Numai că instinctul Balconistului de meseriaș în domeniu îl ajută să acționeze mai rapid și printr-o fandare lateral stânga îi luă statueta din dreapta nasului lui Sticlă Goală. Zooong !!! - se auzi impactul statuetei în capul lui Sticlă Goală după care dispăru în sacul echipamentului de lucru
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
Altădată să nu mai scapi lucrurile din mână. Și-așa, varza pentru sarmale e împuțită. Nu vezi ce miroase Balconistu ? - Nu văd nene, că-i întuneric. Aluzia întunericului din cauza lanternei proaste, îl deranjă pe profesionistul Balconistu c-ar fi un meseriaș fără scule care mai și pute. - Bă !! Vreți să ieșiți pe unde n-ați intrat ? Dacă în cinci minute nu faceți lună în casa asta vă curăț eu pân' la piele. Ce-i aici ? Ședință ? V-ați pus la cioace
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
era mare nevoie de mână de lucru necalificată, plecau oamenii de la țară pe capete, că satele se goleau văzând cu ochii. Unii intrau în școlile de șoferi, cei mai tineri urmau diverse cursuri de scurtă durată și se vedeau ajunși meseriași cu patalama la mână: electricieni, bobinatori, mecanici, strungari, macaragii, etc. Șoferii trăgeau seara acasă cu camioanele, mai făceau câte o cursă la ciubuc și în loc să se cârpească, mai rău se rupeau. Pe un autobuz IRTA Moreni - Ploiești care trecea pe la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
din acestea le întrebuința doar în povestirile lui orale. Predilecția lui era pentru oamenii simpli și le căuta compania cu o curiozitate neobosită. Putea să stea ore întregi cu o babă ramolită, cu zarzavagioaica din piață, cu țărani sfătoși, cu meseriași muncitori de tot felul. Căci, spunea el, „oamenii ăștia au darul să nu spună niciodată prostii, înveți multe de la ei”. Îi urmărea cu atenția binevoitoare pe care nu o avea totdeauna cu cei din preajma lui, adică cu intelectualii. Oamenilor simpli
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu ateliere pentru croitorie și cu meseriași postăvari renumiți. Curtea domnească însă trona mai toate ulițele, mari sau mici, răsfirate ca razele soarelului în toată această cetate a lui Bucur, zidită ca un dreptunghi de către Principele Vlad Dracul, pe cursul Dâmboviței, prin anul 1459. Trezit la viață
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
socri- familia Bulacu), care au trecut prea timpuriu la cele veșnice. Pentru că la pictură nu au avut „dezlegare„ niciodată, cu partea lemnoasă nu aveau cum să strice autenticul epocii. Totuși, pentru siguranță, șița a fost făcută la fața locului de meseriași în arta lemnului din zona de munte, de pe lângă Horezu. Toate lucările s-au executat în anul 1992 sub stricta supraveghere a doctorului Adrian I.Pâr- școveanu, fiul domnului dr. Ilie Pârșcoveanu. Tot acum a fost construit și gardul împrejmuitor La
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
stricta supraveghere a doctorului Adrian I.Pâr- școveanu, fiul domnului dr. Ilie Pârșcoveanu. Tot acum a fost construit și gardul împrejmuitor La această acțiune comună o deosebită contribuție a avut și Romică Roșianu, fiu al satului - economist - Direcția Județeană Arad. Meseriașii aveau salahori din sat. Într-o zi frumoasă, însorită, calmă, fiind bun prieten cu Adrian și Romică, vine să dea o mână de ajutor Manole Danciu, un hâtru din fire. Ia câțiva lănteți, să-i urce pe acoperiș. Scara fusese
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul economisit este incestit și produce
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
țară, viața la țară cu oamenii ei cu ritmul vieții de atunci. În acel orășel Costică se simțea atât de liber și fericit. Dacă nu fură lucra puțin că hamal în port sau la zidărie, pe la oameni. Era un adevărat meseriaș în a lucra că zidar. Însă curios de câte ori mă lua cu el ca să lucrez întotdeauna mă punea să fac munca cea mai necalificata, mai grea. Nu mă lasă să învăț o meserie în timp ce lucram cu el. În schimb nu înceta
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_unei_vieti_eugen_oniscu_1330899350.html [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
nu-i erau pe plac, așa că în calculele sale s-a născut și posibilitatea emigrării la mii de kilometri de casă. Acolo avea un alt loc de muncă, se înțelegea foarte bine cu ceilalți colegi, era apreciat de șefi ca meseriaș și ca om, așa că nimic nu-l putea reține ca în caz de forță majoră să-și aducă familia lângă el. Și forța majora s-a ivit. Au analizat șansele și le-au întors pe toate fețele. Cum este mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
din oraș unde se produceau covoare țesute care mergeau la export și-a încetat producția! Avea o sală de croitorie care s-a desființat, unde se confecționau salopete și multe articole pentru cetățenii din oraș sau împrejurimi. Existau și alți meseriași care acum nu mai activează. Acum aducem haine second-hand și confecții din China. Ne mirăm că nu avem locuri de muncă în oraș! Normal, noi le dăm de lucru la alții. Referință Bibliografică: 2 UNDE EȘTI COMUNISMULE? Ce a fost
2 UNDE EŞTI COMUNISMULE? CE A FOST, CE A MAI RĂMAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423434031.html [Corola-blog/BlogPost/340175_a_341504]
-
să mai sărute vreo talpă de muză, s-o gâdile, ca apoi să fugă șchiopătând ca să nu strivească sărutul ori corola de minuni a lumii România, repet, este o țară plină cu poeți nu au diplomă și nici calificare de meseriași ai cuvântului nu știu cum se așează o cărămidă una peste alta ca să facă un zid dar ei construiesc palate pentru posteritate în cerul gurii ori în sufletele pierdute în noua ordine mondială nu au pașaport dar ei călătoresc cu viteza luminii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
plecat și el să mai sărutevreo talpă de muză, s-o gâdile, ca apoi să fugă șchiopătândca să nu strivească sărutul ori corola de minuni a lumiiRomânia, repet, este o țară plină cu poeținu au diplomă și nici calificare de meseriași ai cuvântuluinu știu cum se așează o cărămidă una peste alta ca să facă un ziddar ei construiesc palate pentru posteritateîn cerul gurii ori în sufletele pierdute în noua ordine mondialănu au pașaport dar ei călătoresc cu viteza luminii dincolo de ... XIV
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din timpurile așa zis comuniste sa dovedit cu acte că inventarul unui
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII atestat documentar. În restul țării
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? Empatie. Omul nu a ezitat niciun moment să mă servească. A evaluat ce vreau, și-a făcut în minte socotelile lui de meseriaș, a validat cu mine nevoia - „ca pentru tocăniță” - și a revalidat la final - dimensiunea cubulețelor. A pășit cu mine, a intrat în papucii mei, sau pentru cei mai elaborați, mi-a „mapat” călătoria (customer journey). Nu și-a pus niciun
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]