425 matches
-
etimologic și morfologic În Baal, străvechiul Wettergott, al regiunii siro-palestiniene care instaurează ordinea, distrugând haosul; În acest sens vorbesc și basoreliefurile templului său, care ni-l arată În luptă cu un monstru parțial serpentiform: paralela mitică se face cu tradițiile mesopotamiene și siro-palestiniene ale luptei zeului care ordonează universul cu entități haotice (cf. Marduk/Tiamat, Baal/Yamxe "Yam", aluziile biblice la conflicte dintre YHWHxe "YHWH" și diferiți monștri). Bel este În fruntea unei triade divine la care mai participă Yarhibolxe "Yarhibol
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identificat cu Poseidonxe "Poseidon". Shadrafa este cunoscut ca zeu vindecător care stăpânește peste reptile (scorpioni și șerpi, la fel ca Horonxe "Horon") și este menționat Împreună cu Duanatxe "Duanat" („Celxe "Cel" al lui Anatxe "Anat"”), În care se poate recunoaște zeul mesopotamian Apladxe "Aplad" din cetatea Anat, așezată pe râul Eufrat. Din tradiția mesopotamiană provin Nebo (Nabu) și Nergalxe "Nergal". Primul este identificat cu Apolloxe "Apollo" și deține un templu aproape de cel al lui Bel, căruia Îi era asociat În unele ocazii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
peste reptile (scorpioni și șerpi, la fel ca Horonxe "Horon") și este menționat Împreună cu Duanatxe "Duanat" („Celxe "Cel" al lui Anatxe "Anat"”), În care se poate recunoaște zeul mesopotamian Apladxe "Aplad" din cetatea Anat, așezată pe râul Eufrat. Din tradiția mesopotamiană provin Nebo (Nabu) și Nergalxe "Nergal". Primul este identificat cu Apolloxe "Apollo" și deține un templu aproape de cel al lui Bel, căruia Îi era asociat În unele ocazii și aspecte. Zeuxe "Zeu" al scrierii și al Înțelepciunii, era văzut ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rezultă din combinarea lui Astartexe "Astarte" (În forma astar-) și Anatxe "Anat" (În forma atteh) și trebuie să fi fost pusă În legătură cu Astarte și Anat la Ugarit și cu Astarte și Tanitxe "Tanit" În lumea feniciano-punică. Între zeițele de origine mesopotamiană se află și Hertaxe "Herta" și Nanaixe "Nanai". Prima este personificarea unui epitet al lui Ishtarxe "Ishtar" („soție”); În epoca târzie, Nanai ajunge să fie identificată cu Tashmetuxe "Tashmetu", soția lui Nebo. Despre cultul de la Palmira, În privința căruia dau mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epitet care să se refere tot la Milkom. Numele personale conțin diferite teofore: pe lângă Milkom și Baalxe "Baal", Îi mai găsim pe Gadxe "Gad" „Soarta”, Mlkxe "Mlk", zeul solar Shamashxe "Shamash" și, probabil, Besxe "Bes" și Motxe "Mot", pe lângă zeii mesopotamieni Ninurtaxe "Ninurta" și Nanayaxe "Nanaya". Mai trebuie amintite, În sfârșit, și sculpturile din secolele IX-VIII, dintre care unele ar putea fi reprezentări ale divinităților. De asemenea, din epoca romană, cunoaștem un templu al lui Zeusxe "Zeus"-Ammonxe "Ammon", care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
terra, adică a analogiei existente În prezența zeilor În sfera cerească, pe fața pământului și În infernuri, și trecută de aici În arta auspicială, care a sfârșit prin omologarea cerului și pământului pe suprafața ficatului victimei. Născută nu fără influențe mesopotamiene (datând, poate, din marea fază de orientalizare dintre secolele al VIII-lea și al VII-lea Î.Hr.) din trunchiul panitalic al doctrinei augurale, arta auspiciului, În ramurile sale principale, a examinării ficatului, fulgerului și tunetului, reprezintă o specializare politico-religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura sa de divinitate regală (Gnoli, 1971, pp. 244 sqq.; 1980, p. 216) -, acestea nu se sustrag unor procese sincretice, determinate de contactul cu credințele mesopotamiene și din Orientul Apropiat, procese care le asigură faima În afara și În interiorul lumii iraniene sau iranizate. Cultul lor este puternic atestat În epoca partă și În cea sasanidă, În Mesopotamia, Asia Mică și Armenia (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 232 sq., 282
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zrvan" (În limba pahlavi, Zurw³nxe "Zurwa>n", Zam³nxe "Zama>n"), modificând un punct esențial din dualismul originar din G³th³ (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 2.6). Se mai pot spune și altele despre pătrunderea În Iran a astrologiei mesopotamiene - iar apoi a celei grecești - care, prin intermediul iranienilor, a ajuns În India, Încă din timpul ahemenizilor (Panaino, 1992b). Aceasta a fost abia mai târziu integrată În zoroastrism, după cum se observă din poziția doctrinară a acestuia reflectată În textele de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dovezi suficiente pentru a confirma imaginea unui politeism naturalist, așa cum vedeau creștinii religia zoroastriană din epoca sasanidă, din cauza cultului Îndreptat către diferite divinități, cum ar fi Zurw³nxe "Zurwa>n", Mihrxe "Mihr", An³hșd (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 280 sqq.) sau, după interpretationes mesopotamiene, Nan³, B¶lxe "Be>l", Nabh½xe "Nabho>" (Christensen, 1944, pp. 157 sqq.). Este clar faptul că religia reflectată În literatura pahlavi, deși este În mare parte moștenită din perioada sasanidă, e totuși substanțial reinterpretată În mediile ecleziastice, cărora le revenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ohrmazd, va fi dobândit suveranitatea asupra creației. Este probabil vorba despre un mit cult, inventat de teologi, care reflectă speculațiile profunde și elaborate despre Timpul-Destinxe "Timpul-Destin", tributare unei religiozități astrale, În cadrul căreia trebuie să fi cântărit decisiv mai Întâi elementele mesopotamiene și apoi cele elenistice. Acest mit relevă un tip de determinism, fatalism și pesimism În confruntările din această existență, cel puțin În ceea ce privește eonul prezent: răul este conceput ca un principiu activ care domină creația princeps huius mundi (Gnoli, 1984b, 135
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mijlociu până la sfârșitul calcoliticului 113 1. Credințele oamenilor din Mesopotamia În paleoliticul mijlociu (cca 120 000-35 000 Î.Hr.): Înhumarea În peșteri 113 2. Aspecte al vieții religioase În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice din Mesopotamia 118 2. Sumerienii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aspecte al vieții religioase În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice din Mesopotamia 118 2. Sumerienii și problema sumeriană 120 3. Binomul sumero-akkadian al religiei mesopotamiene 121 3. Originea și viața zeilor 125 1. Originea zeilor (teogonia) 125 2. Lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice din Mesopotamia 118 2. Sumerienii și problema sumeriană 120 3. Binomul sumero-akkadian al religiei mesopotamiene 121 3. Originea și viața zeilor 125 1. Originea zeilor (teogonia) 125 2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșs 126 3. Antropomorfismul, simboluri și statui divine 127 4. Transcendența și atributele divine 129 5. Nemurirea zeilor 130
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antică, În special, psihiatria devine o manifestare oarecum obișnuită. Istoria antică ne informează despre o sumedenie de aspecte psihiatrice ale vieții obișnuite de acum cinci sau șase milenii. Cele mai semnificative informații le găsim În documente arheologice din cultura sumeriană (mesopotamiană), egipteană, elenă. Bolile psihice ale acestor populații vor fi fost legate cu siguranță mai mult de grupul la vârsta adultă. Trepanațiile craniene relativ frecvente la primitivi, care s-au practicat și la noi, au și ele o semnificație. Ne gândim
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
său istoric. Pentru majoritatea exegeților, din mai multe rațiuni, acest text a fost conceput și scris în timpul sau, probabil, imediat după exil (586-536 î.C.). Una dintre ele este imposibilitatea de a interpreta Gn 2 fără a sesiza influența mitologiei mesopotamiene. Doar faptul de a descrie lumea de la început ca un „haos acvatic”, adică un univers complet acoperit de ape și scufundat în întuneric (cf. Gn 1,2), este tipic Mesopotamiei, câmpie traversată de două mari fluvii; nu tot așa este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
istoria” începe înainte de crearea lumii și a umanității cu o „istorie” a zeilor care precede crearea lumii noastre. Evenimentele acestei „istorii divine” au repercusiuni directe asupra istoriei umane și o predetermină. Pentru a da un singur exemplu, conform unui mit mesopotamian destul de cunoscut, mitul lui Atrahasis, specia umană a fost creată pentru a-i înlocui pe zeii inferiori care refuzau să muncească pentru zeii superiori. Zeii inferiori au refuzat să sape canalele de irigație absolut necesare la cultivarea câmpurilor în Mesopotamia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lui Israel asupra tuturor divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
recunoaștem că povestirile biblice datorează mult celor din Mesopotamia. Asupra unor puncte există echivalențe surprinzătoare, precum arca, potopul, salvarea unei singure familii, trimiterea păsărilor la sfârșitul potopului și sacrificiul final. „Modelul” povestirii biblice îl constituie așadar, cu mare probabilitate, povestirea mesopotamiană sau o tradiție mesopotamiană și nu raportul exact al unei experiențe trăite. Suntem astfel din nou destul de departe de o „povestire istorică” în sensul modern al cuvântului; ne aflăm însă în fața unei povestiri bogate din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
datorează mult celor din Mesopotamia. Asupra unor puncte există echivalențe surprinzătoare, precum arca, potopul, salvarea unei singure familii, trimiterea păsărilor la sfârșitul potopului și sacrificiul final. „Modelul” povestirii biblice îl constituie așadar, cu mare probabilitate, povestirea mesopotamiană sau o tradiție mesopotamiană și nu raportul exact al unei experiențe trăite. Suntem astfel din nou destul de departe de o „povestire istorică” în sensul modern al cuvântului; ne aflăm însă în fața unei povestiri bogate din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai mulți exegeți sunt convinși
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în sensul modern al cuvântului; ne aflăm însă în fața unei povestiri bogate din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai mulți exegeți sunt convinși că întreg textul, cu diferitele sale componente, este o compoziție târzie. Israel a venit în contact cu povestirile mesopotamiene ale potopului în timpul exilului. Și le-a însușit și le-a adaptat nevoilor sale. În Biblie, protagonistul potopului este Noe, un personaj tradițional din „folklore”, cunoscut ca un om „drept”, în același fel ca Iob și Daniel (vezi Ez 14
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
29-30). Pentru că au avut perioade de sterilitate au rezolvat dificultatea de a avea fii în felul acesta. Numai în aceste două cazuri se menționează acest obicei care ar fi astfel caracteristic unei perioade precise a istoriei lui Israel. Unele documente mesopotamiene din al doilea mileniu înainte de Cristos conțin, conform acelorași exegeți, convenții asemănătoare. Acest fapt ar fi un element în favoarea antichității tradițiilor patriarhale. Însă, o examinare mai riguroasă a acestor contracte mesopotamiene demonstrează că această comparație nu este validă. 3. O
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unei perioade precise a istoriei lui Israel. Unele documente mesopotamiene din al doilea mileniu înainte de Cristos conțin, conform acelorași exegeți, convenții asemănătoare. Acest fapt ar fi un element în favoarea antichității tradițiilor patriarhale. Însă, o examinare mai riguroasă a acestor contracte mesopotamiene demonstrează că această comparație nu este validă. 3. O veche „religie a patriarhilor” sau o „religie a familiei”? Alți autori (precum Albrecht Alt în Germania) au afirmat că religia patriarhilor are unele particularități care o disting de alte forme de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se vorbește despre acest lucru doar în Gn 15,7 și în Neh 9,7, un text tardiv. Toate aceste texte sunt recente. De asemenea - și acesta este argumentul forte - celelalte povestiri despre Abraham nu fac referință la originea sa mesopotamiană. Abraham trăiește în țara Canaanului ca și cum ar fi a sa. Nu este considerat un străin și nu se comportă ca un străin. Trăiește mai degrabă ca un nomad ce se mută cu turmele sale după necesități. Când vine seceta (Gn
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
misterioasă în India, până la malurile Gangelui, într-un car tras de pantere și, de acolo, ar fi parcurs lumea antică, transmițând cultura viței de vie. Această zeu grec al vinului și al beției se înrudește cu zeul Osiris egiptean, Ut-Napishtin mesopotamian, Ammon libanez, Moloc sirian, Spendaramet armean, Sabayios trac și frigian, cu zeii Liber Pater și Bachus latini, precum și cu Noe din Biblie. Moștenirea vedică apare, de asemeni, odată cu ceea ce Georges Dumézil numea ideologia tripartită a indo-europenilor. Ideologia tripartită se întâlnește
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]