34 matches
-
alta, nu-i aparțineau, nu el le făcuse, ci așa cumpărase cartea care se părea că trecuse prin mâinile a nenumărați clienți, studenți în special, niște profesioniști, în orice caz, nu cititori de rând... Ulise ședea încă în fața mea pe mesuța trasă anume încă înainte ca Jeff - asa-l chema - să se întoarcă de la restaurant. Atunci, din vorba în vorbă, îi spusesem că Joyce semăna cu Cervantes, că între Don Quijote și Leopold Bloom, că între două paranteze foarte largi, foarte încăpătoare
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
votezi, restul se aranjează pe urmă. - Dar să știi că mi-e gura amară! - Te vei îndulci, îți garantez. L-am petrecut până la ușă, eu n-am mai intrat: m-am dus la primul bistrou, m-am așezat la o mesuță de un singur loc, unde am comandat cea mai scumpă bere, Corona, mexicană. La orele douăzeci, când părăseam localul, încă douăzeci la sută din alegători, într-un iureș năpraznic, de soiul aceluia care i-a dat peste cap pe Baiazid
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
joasă, marcă japoneză, la el acasă. Am urcat în apartamentul lui din Boulevard Bineau, a desferecat multele încuietori și-am intrat înăuntru. O casă uluitoare, de tînăr artist decadent, care își ține hîrtiile nu numai pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Am urcat în apartamentul lui din Boulevard Bineau, a desferecat multele încuietori și-am intrat înăuntru. O casă uluitoare, de tînăr artist decadent, care își ține hîrtiile nu numai pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul lui Freud -, statuete cît degetul, jucării
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul lui Freud -, statuete cît degetul, jucării frumoase pe pervazul ferestrelor și pe mesuțe. Cu greu puteai găsi un loc unde să te așezi. Peste un an, cînd am locuit în acest apartament, am descoperit și ce complicat sistem de iluminare avea, făcut anume să arunce spoturi de lumină pe cîteva tablouri, iar nu
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
aruncat, cât colo, la lada de gunoi a istoriei, iar ei, pentru a-și mai face un bob de curaj, în fiecare dimineață, trec pragul catedralei, dincolo de care, într-un perimetru de douăzeci de metri pătrați și în jurul a patru mesuțe, tanti Maria îi servește cu câte un păhăruț de tărie, ori, cu câte o cănuță de vin. Cine sunt, clienții la care mă refer? Iată-i, doar pe câțiva: un fost mare general; un vestit inginer în domeniul irigațiilor și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
clienții catedralei intră, câte unul, își sorb zeama cu care-i servește tanti Maria, ies, unul câte unul, și se pierd, asemeni unor umbre, în mulțimea tristă a străzii. Mă cutremur. Mai privesc odată, la cei de pe la, ori de printre, mesuțele tantei Maria. Îi privesc: triști, strâmbi, sfrijiți, rufoși, pe cap cu câte ceva, pe care, întorcându mi privirea, îmi vine ori să urlu de durere și de milă, ori, să pufnesc în nas. și, în clipa în care prind a mă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ieșite din comun, pe ici-pe colo, conchide, liniștită, domnia sa doamnă Stareță. Măslinele Uimitor! Cu cât firesc, cu ce poftă și cu ce simplitate mănâncă aceste două fete! De fapt - mai degrabă, fetițe, decât fete. Surori. șezând una lângă alta. La mesuța frumos acoperită cu o pânză gri, cu blidele dinainte și cu fața la televizor. Un televizor de dimensiuni reduse - ca și ele. Mănâncă și privesc programul. În liniște. Cu atât aplomb! S-au întors, nu demult, de la marea demonstrație care a avut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o sprijine o prispă lată și înaltă cât ți-i malul. Pe ea, pe lângă perete, erau rânduite câteva măsuțe de brad înconjurate de scăunele nu mai înalte de două șchioape. Într-o seară, câțiva credincioși ai locului sau aciuat în jurul mesuțelor. La început - cum se întâmplă de obicei - nu prea aveau chef de vorbă. În fața fiecăruia - de parcă erau vorbiți - hodinea câte un deț de rachiu. Fiecare bea în tăcere. În silă parcă. După o înghițitură, îl auzeai pe câte unul scoțând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lui. Mi le-a smuls, cu ceartă și scandal, băiatul din mâna celorlalți. Sărăcuțul, cât s-a zbătut ca să-mi facă câte-o tristă bucurie! O să am cuverturile lui de divan, covorașul cu icoana, mașina de scris, un telefon, o mesuță, maperonul de la mata, clișeele fotografiilor făcute de el, veilleusa lui, barometrul, o cravată (avea vreo 30!), scrumiera. Dar, să nu mai vorbesc de ce mă doare. Poate o să fiu nevoită să plec la București. Mi-a scris Victor Iamandi să plec
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
specialiști și în plasarea toaletelor publice conectate direct la canalizarea orașului. Clădirile, extrem de variate arhitectural, par a fi văruite ieri. Nici o clădire nouă, fără stridențe. Un variat mobilier stradal, la care se adaugă bistrouri, berării, braserii, restaurante cu mii de mesuțe așezate direct pe trotuar fără să deranjeze trecerea pietonilor. Cochet, cochet ! Parizieni, ce vreți ? Parisul în 5 zile și 4 jumătăți de noapte BUCUREȘTI - PARIS - BUCUREȘTI de joi până luni. Ziua I. Ora 7. București. Iancului → Otopeni - formalități, decolarea la
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
luminoasă, care poate echivala oricând cu o primăvară bucureșteană. Este acum și aici un aer burghez, ușor modern și, totuși, cam patriarhal. Iată-mă ajuns. Cafeneaua de la numărul 88. Intru. Mese libere, oră de neafluență. Mobilier de culoare închisă. Deasupra mesuțelor, la care sunt doar câte două scaune, lampadare care luminează discret dar eficient. Loc elegant, vizibil și retras, destinat parcă, la ore matinale, discreției, dar și jocului perfid al imaginației. La fereastră, alături de o doamnă delicată, văd un cunoscut și
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
doamnă delicată, văd un cunoscut și reputat istoric. Discută ponderat. Desigur, chestiuni științifice. Dar eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește de genul de cofetărie provincială din România. Nu-i! Mă uit și pe terasă. Goală. M-ntorc să plec. Dar cine-i tipul ăsta, dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă astfel că nu i se
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
îl cred eu, așa cum îl știu eu. Reiau, pentru o oarecare edificare, ceva din acest reportaj. Retrăiesc cuvinte, imagini, atmosfera mirodaniană. Din strada Disenghoff, intru în Cafeneaua de la nr. 88. „Mese libere, oră fără afluență. Mobilier de culoare închisă. Deasupra mesuțelor, la care sunt doar câte două scaune, lampadare care luminează discret dar eficient. Loc elegant, vizibil și retras, destinat parcă, la ore matinale, discreției, dar și jocului perfid al imaginației. Eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
și retras, destinat parcă, la ore matinale, discreției, dar și jocului perfid al imaginației. Eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește genul de cofetărie provincială din România - nu-i! Ma uit și pe terasă. Goală. Mirodan nu-i nici aici. Mă-ntorc să plec. Dar... cine-i tipul ăsta dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă, astfel
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
se caracterizează prin aspecte particulare: * la nivel fonetic/fonologic * sunt specifice modificările formei cuvintelor (prin prisma dificultății de a pronunța anumite sunete/grupuri de sunete, a asocierii anumitor cuvinte/realități denumite de acestea 68 (gădiniță pentru grădiniță, ocogon pentru octogon, mesuță pentru măsuță în asociere cu forma de plural mese etc.); * ritmul vorbirii, intonația etc. sunt motivate cel mai frecvent de starea de spirit a copilului; * pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/structuri; * la nivel lexical-semantic * se constată prezența preponderentă a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
i se pregătea? Nicăieri, desigur. Mijloacele de transport, angajate, aduceau mobilele pe care le proiectase, pentru garajul, semănând, mai degrabă, cu un mic apartament, cu o minionă casă de vacanță. Căci,în afară de autoturism, aici,încăpuseră și patul, deosebit de atrăgător, și mesuța din colțul ăla, cu cele câteva scaune din plastic, moderne, deocamdată așezate, frumos, unul peste celălalt, și mesuța pentru televizor și pentru aparatul de radio, și dulăpiorul-bar, din partea opusă a patului, și, la ușă, unde-și vor lăsa încălțările, eventualii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai degrabă, cu un mic apartament, cu o minionă casă de vacanță. Căci,în afară de autoturism, aici,încăpuseră și patul, deosebit de atrăgător, și mesuța din colțul ăla, cu cele câteva scaune din plastic, moderne, deocamdată așezate, frumos, unul peste celălalt, și mesuța pentru televizor și pentru aparatul de radio, și dulăpiorul-bar, din partea opusă a patului, și, la ușă, unde-și vor lăsa încălțările, eventualii musafiri, de dincolo de o perdea, roșie, din pluș,în spatele căreia era instalată și mica bae, cu apă curentă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și se apucă de lucru. Tu, nevastă, până fac eu ce-oi face, aici, coboară, tu, În beci, și adă o ulcică de vin. Asta atâta a așteptat. Cât ai număra până la cinci, era, cu oala de cinci chile, afară. Mesuța de alături era pregătită, parcă, anume, pentru așa-ceva. Și tunsoarea continuă. Clientul și soția gazdei se Îndemnau, destul de des, În timp ce frizerul de ocazie Înghițea mereu În sec. La un moment dat nu se mai putu abține. Toarnă și pentru
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
era normal, doar, că, nu-și făcea prietenii și nu vorbea. Mut-mut! Întro zi, afară fiind cam răcoare, copiii au fost introduși Întruna din sălile largi, frumos Împodobite, cu de-ale lor, și lăsați să se joace pe la și printre mesuțele și scăunelele de care sala era plină. Mutul a văzut un dulap. Iar pe dulap - un căluț de lemn. Și-a pironit privirile În el. Și nu și le mai lua de-acolo. Educatoarea a observat. L-a făcut să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
împuns de ploaia cu miliarde [de] mărgelușe de argint. Sofa verde era înaintea unei mese poleite, acoperită cu cărți și albume. Iar mai încolo era [un] piano deschis, iar dinaintea căminului deschis era o altă sofă, înainte-i c-o mesuță miniatură, cu clopoțel și c-un album. - Ce faci? zisei eu, luîndu-i amândouă [mînile ] în ale mele... Era frumoasă astfel, frumoasă peste măsură. Haina abia o încingea, gâtul era gol și alb și din piept se vedea partea cea nemijlocit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
largi. Il văd intrând la Corabia lui Noe. Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun. Acolo aveam și eu masa mea de baștină și sara, când mi se ura cu cititul și scrisul, mă duceam la mesuța din colțul corăbiei și mi se părea că mă făceam iar copil, că eram în vremea lui Sim, Ham și Iafit. Când îl văd intrând pe bătrân zic; Ce drac! pe acesta nu l-am văzut niciodată... hai să vedem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-ntrevadă niște sâni de albeța marmurei, plini și rotunzi, și brațele rotunzi și pline se vedeau pân subsuori. Însfîrșit într-o zi, înainte de-a pleca, el o zăvorî * într-o odăiță, o ridică în brațe, o așeză pe o mesuța. naltă de noapte [... ] și se-ntîmplă păcatul de două ori. Ea plecă a doua zi la țară cu fetiță cu tot și el îi scrise. Peste patrusprezece zile veni-napoi și începu o viață vinovată. Noaptea fetița dormea la părinți * atunci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Țării Românești, își primea lumina slabă doar printr-un fel de vitralii din tavan. Zăpușeala de afară nu putea pătrunde și nici zgomotul orașului. Pe pardoseală și pe lavițele largi din jurul pereților erau covoare mătăsoase de Tabriz și Ispahan, pe mesuțele joase, stranii lămpi arăbești aducând cu opaițele, pe pereții văruiți panoplii cu arme turcești, iatagane, sulițe și pumnale, pistoale cu țeava de argint neînchipuit de lungă și scuturi din piele tăbăcită într-un anume fel, semănând cu cele ale bașbuzucilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
parter iera birou, ca să-i lăsăm pe clenți bușbeți, iar În beci aveam subsolu. Păi ieram io guguștiuc cu iarba la gură, da buliță iera activist, aș fi dat tot auru negru dân Pánuco să mut dân loc măcar o mesuță dân alea sărace care ochii mei le lua În poznă pă mâna dreaptă, da don Alejandro Meinong poroncise să nu fac nici cel mai dă sanchi viraj În rânduiala și așezarea la mobiler, că să da orb și-mi cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]