11 matches
-
ale științei duc la cunoașterea lucrurilor, care există independent de diversele teorii sau convenții și sunt alcătuite așa cum rezultă din actul cunoașterii. Aceasta presupune admiterea existenței unei lumi exterioare independentă de procesul observației. Realismul etic reprezintă acea poziție fundamentală a metaeticii, care postulează existența unei realități principial obiective în problemele de bază ale moralei. În mod analog, se vorbește despre un realism teologic referitor la adevărurile postulate de religie. Chestiunea fundamentală a adoptării unei poziții realiste în filozofie este răspunsul la
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
reale, cercetătorii sunt astăzi în cea mai mare măsură de acord că realitatea poate fi transpusă în simboluri (de ex. semnele și formulele matematice) și că, în principiu, cunoștințele științifice se dezvoltă în virtutea teoriilor și sunt interpretate prin acestea. În metaetică sau etica analitică, realismul etic admite existența unor valori morale obiective, independente de aprecierile subiective. Valorile morale nu sunt constituite în urma unor preferințe personale, ele decurg din criterii obiective care stabilesc valabilitatea lor. Realismul etic minimal postulează valabilitea unei judecăți
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
atât în tradiția gândirii continentale, unde se poate porni de la "neoaristotelismul" lui Gadamer sau "etica argumentării" a lui Habermas și Apel până la "etica responsabilității" a lui Hans Jonas, cât și în câmpul dezbaterii anglo-americane, unde se trece de la utilitarism la metaetică, de la neocontractualism la etica publică, de la liberalism la comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul ideilor este pestriț, iar turistul curios s-ar putea plimba la infinit în grădina-piață a sistemelor etice. Realitatea este că astăzi se repetă, agravată în
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să fie obiectul unor considerații morale. Prin urmare, pe scurt, avem aici o problemă de fundamente, în sensul că toate ipotezele constitutive ale filosofiei morale sunt puse în dezbatere, altfel spus, este vorba nu doar de etică, ci și de metaetică 19. Care sunt atunci noutățile pe care le aduce etica mediului și care fac diferența față de etica tradițională?20 În primul rând, etica mediului are un nou obiect, și anume, lumea materială non-umană, înțeleasă ca atare, independent de utilitatea ei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației - este una greșită 42. Pe de altă parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la orice fel de principii morale în justificarea democrației - este una greșită 42. Pe de altă parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă și una scurtă a răspunsului
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
101, 126 libertarianism, 23, 45 libertate, 16, 21, 48, 50, 55-56, 63, 70-71, 84, 104, 132, 136, 149, 159, 161-162 libertatea conștiinței, 48, 104 libertăți fundamentale, 48, 85 logica acțiunii și raționalității politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Justice, scris] împreun] cu John Braithwaite. Charles R. Pigden pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Otago. Printre lucr]rile sale se num]r] „Logic and the autonomy of ethics” și „Anscombe on «ought»”. Se ocup] de studiul metaeticii, al filosofiei logicii și al filosofiei literaturii. Ronald Preston, fost preot canonic pentru Catedrală din Manchester, este profesor emerit de teologie social] și pastoral] la University of Manchester. Printre c]rțile sale se num]r] Religion and the Persistence of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] și alte interpret]ri posibile. Cert este c] Daode-jing afirm] pur și simplu c] nici un enunț al unei metode nu poate fi eficace în permanent], deoarece nu poate preciza coerent concluzia constant] și practic] ce trebuie desprins]. iii. Nominalismul: metaetica formal] Importantă evident] acordat] denumirilor și limbii în doctrinele etice chineze a dus la o perioad] de analiz] detaliat] a acestora, în care au ap]rut trei școli de gandire. Una dintre ele susținea c] reforma în domeniul limbii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naturale sau cu doctrina revelat]. Cu toate acestea, nu a fost nici sistematizat], nici preocupat] de ceea ce numim acum probleme metaetice; adic], probleme legate de conținutul și caracterul logic al conceptelor morale. (Partea a patra a acestui volum este dedicat] metaeticii.) În secolele al XI-lea și al XII-lea s-au înregistrat schimb]ri în aceast] privinț] deoarece a început dezvoltarea metodei scolastice de cercetare. „P]rintele” scolasticii a fost Sfanțul Anselm, arhiepiscopul de Canterbury, cunoscut ca fiind cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au f]cut-o mai des decât au respins-o din cauza neg]rii de c]tre ei a realismului susținerilor privind greșeală moral], si nu din cauza vreunei dorințe de a îmbr]tisa o form] de libertate anemic]. Compatibiliștii care sunt subiectiviști metaetici sau relativiști (vezi capitolul 39, „Relativismul”) tind în mod similar s] resping] orice fundamentare judiciar] pentru pedeaps] și propun în loc una integral consecințialist]. Dar, inc] o dat], aceasta nu înseamn] pentru ei s] se alieze cu determiniștii radicali care resping
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]