34 matches
-
să-l recunosc fără să mă înșel, Ťmadlenăť fără farmec a unui socialism cum nu se poate mai real." (p. 135). Remarcăm și unele intrări de poetică - genuri, ficțiuni - alese intenționat la plural pentru o mai mare relativizare și diversitate, metalepsă pentru a semnala unul din efectele ei perverse și a completa astfel monografia dedicată acestei figuri. în peneluri sînt interesante considerații despre stilul personajului care, adeseori, este confundat cu cel al autorului; articolul neînțelegeri este o punere la punct polemică
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
Muguraș Constantinescu Caldă încă, apărută în ianuarie 2004 la editura pariziană Seuil, ultima carte a lui Gérard Genette, Metalepsa - de la figură la ficțiune, este în întregime dedicată unei figuri - a transgresiunii, a intruziunii, a întreruperii și chiar a infracțiunii și delictului. După cum știm, această figură cunoscută, apropiată de metonimie și de hipotitoză de către retorica tradițională, se bucurase de cîteva
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
perspectivă nouă care reevaluează raportul între figură și ficțiune și găsește în figurile adevărate, autentice (precum metafora, metonimia, hiperbola, litota, antifraza) un embrion, o schiță de ficțiune și, viceversa, în ficțiune un mod lărgit al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers în altul, al amestecului de planuri, va fi considerată „succesiv și cumulativ” din punctul de vedere al studiului figurilor, al analizei povestirii și al teoriei ficțiunii. Așa cum observasem deja în ultimele volume
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
teoriei ficțiunii. Așa cum observasem deja în ultimele volume de Figuri (IV și V), reprezentarea este considerată și ea în mod lărgit de către poeticianul-estetician, făcînd loc, alături de reprezentarea literară celei cinematografice, dramatice, picturale, fotografice, de televiziune sau de alt fel. Dacă „metalepsa de autor” tradițională, dădea autorului o putere, asemănătoare cu cea a eroului, de a intra în ficțiunea pe care doar o povestea, o relata, prin formulări de genul „Racine o omoară pe Fedra în actul V”, „Hugo o salvează pe
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
a intra în ficțiunea pe care doar o povestea, o relata, prin formulări de genul „Racine o omoară pe Fedra în actul V”, „Hugo o salvează pe Cosette în volumul I”, în naratologia modernă și, în cazul de față, „genettiană”, metalepsa asumă toate practicile transgresive prin care povestirea de ficțiune poate să treacă propriile ei praguri, interne și externe: între actul narativ și povestirea pe care el o produce, între acestea și povestirile secundare pe care ea le înglobează și așa
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Chateaubriand, Balzac, Sade, Nabokov, Yourcenar, Cortàzar, Flaubert, Saint-Simon, Nerval, Merimée, Scott, Dumas, Dickens, Tolstoi, Aragon, Butor, Fowles, Christine Montalbetti și alții. E de reținut faptul că în compartimentul deja foarte larg al literaturii, un loc anume este acordat, sub aspectul metalepsei, autobiografiei, un altul cititorului potențial, un altul - destul de restrîns dar foarte interesant - traducerii libere, cu efectele și consecințele ei surprinzătoare, ilustrate aici de Houdar de la Motte. Delictul metaleptic în reprezentarea cinematografică e ilustrat de nume precum Allen, Truffaut, Hitschock, Welles
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
dintre a povesti și a arăta în interiorul genului dramatic. În reprezentarea picturală, ilustrată între alții de un Manet, transgresiunea metaleptică este apropiată de citat prin celebrul tablou Portretul lui Emile Zola, în care apare pînza Olympia a aceluiași Manet, transformînd metalepsa în omagiu adus apărătorului ei; nu lipsesc aici alte nume și pînze celebre semnate de un Velasquez, de un Greuze sau de un Van Eyck, care asociază metalepsa cu punerea în abis și efectul de specularitate; un loc deosebit îi
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
lui Emile Zola, în care apare pînza Olympia a aceluiași Manet, transformînd metalepsa în omagiu adus apărătorului ei; nu lipsesc aici alte nume și pînze celebre semnate de un Velasquez, de un Greuze sau de un Van Eyck, care asociază metalepsa cu punerea în abis și efectul de specularitate; un loc deosebit îi revine „ekphrasis-ului” ca descriere metaleptică a unui tablou real sau imaginar asumată de un text literar. Datorată, desigur, unei priviri democratice asupra domeniilor și genurilor, este de semnalat
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
totul însă presărat cu umor (lui Aristotel i-ar fi plăcut, cu siguranță, cinematograful), ironie și autoironie (cutare informație ar putea proveni din somn sau din vis), cu un simț al ludicului nicidecum reprimat. Astfel autorul vorbește de operatori de metalepsă, creează adjectivul „metaleptic”, asociindu-l unor termeni precum efect, practică, ocazie, tratament, intruziune, transgresiune, manevră, alunecare sau chiar lovitură de forță, dar nu se oprește aici și născocește și adverbul corespunzător - „metalepticamente”, am putea spune în românește -. Ici și acolo
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
locuiește cu o vedetă italiană, reacția fetiței unei cunoștințe în sala de teatru) și grațioase recomandări adresate cititorului (de evitat filmele dublate, de preferat cele subtitrate). Deși respinge pretenția de exhaustivitate, Genette nu uită nici situațiile mai rare, speciale de metalepsă, prilejuite de nebunie, delir, vis, coșmar, fantasmă, reverie, viziune onirică, fie ele înglobate într-o creație artistică sau nu. Știm din volumele anterioare că noțiunea de „efect”, aflată în vecinătatea și consecuția figurii îi este dragă lui Genette, care a
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
efect”, aflată în vecinătatea și consecuția figurii îi este dragă lui Genette, care a imaginat, rînd pe rînd, „efectul Jupien”, „efectul Ménard”, „efectul Berma”, „efectul Arnolphe”, fabricîndu-și, adeseori, concepte pornind de la personaje literare; acum este rîndul lansării unui efect de metalepsă și anume „efectul de prezență”, care vine să nuanțeze și corecteze mai vechiul „efect de real” propus de Barthes prin anii ’60; „efectul de prezență” provine din introducerea în mod fictiv a autorului, un Flaubert, un Michelet, într-un loc
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
într-un loc în care logica povestirii nu i-ar permite să o facă, pentru a prezenta sumedenie de „lucruri văzute”, încălcînd sobrietatea povestirii neutre și distante. Prin toată această „plimbare” propusă de autor printre formele, figurile și efectele de metalepsă, aceasta se dezvăluie ca o figură a insolitului, a bizareriei, apropiată de paradox, de punerea în abis, în stare să producă un efect enigmatic și tulburător și să pună în cauză mijloacele de reprezentare. Genette o asociază, de asemenea, cu
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
volum exprimă, și în acest fel statistic, interesul crescînd pentru ludic și ludicitate, care știm dintr-un interviu, constituie o formă de ficțiune și creativitate pentru Gérard Genette. Numită de autorul însuși, «plimbare», «foc de artificii» sau «labirint» prin ținutul metalepsei, ultima lucrare a lui Genette este un strălucit exemplu de carte incitantă, plăcută despre o figură interesantă, captivantă. Deși explorează cele mai complicate și greu sesizabile specii și subspecii ale metalepsei, ea nu este o coborîre tensionată în subteranele minei
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
însuși, «plimbare», «foc de artificii» sau «labirint» prin ținutul metalepsei, ultima lucrare a lui Genette este un strălucit exemplu de carte incitantă, plăcută despre o figură interesantă, captivantă. Deși explorează cele mai complicate și greu sesizabile specii și subspecii ale metalepsei, ea nu este o coborîre tensionată în subteranele minei, în puțul îngust al specializării într-o unică figură, ci o hoinăreală tonică și tonifiantă prin munți și văi metaleptice. Într-un cuvînt, o carte vie despre o figură vie.
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Lunetistul, a tematicii "sforilor istoriei": nu mi se pare o miză estetică de exploatat. Dar Marian Drăghici o abandonează repede, după ce-și va fi satisfăcut ambiția poemului total. Incitante devin însă începînd de acum intertextualitățile tot mai frecvente, autoglosele, metalepsele, semne ale unei schimbări de perspectivă asupra sinelui. Dar ludicul și autoironia de care poetul dă dovadă în ultimele poeme, cele din Addenda - tot mai puțin interesate de o înscriere generică cît de o scriere autentică de sine - nu pot
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
Berger, Rousseau, Raymond Queneau etc. - ne conduce la ideea că Epilogul genettian se referă nu doar la ultimele trei volume autobiografice ci la toate cărțile anterioare ale autorului de la Figuri la Opera artei, trecînd prin Praguri, Ficțiune și dicțiune sau Metalepsă. Altfel spus, el îi vizează în aceeași măsură pe „Gérard Genette” și pe „Fréderic Genette”, iar daca luăm în considerare ludicitatea-i2 specifică, strecurată mai peste tot în cărțile sale, și pe cel atît de inspirat numit de un cronicar 3
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la celebra Casă Buddenbrook în care un personaj descoperă la un moment dat ce înseamnă durerea de măsele... Abundă demonstrațiile care, după mine, își aveau rostul acum vreo zece ani: nu e clar că metalepsele din Diderot nu sînt identice cu cele din textele optzeciste? nu se știe că autenticismul interbelic e diferit de cel al unui Nedelciu, spre exemplu? Mai e nevoie să demonstrăm că Insula lui Groșan este postmodernă cînd ea este făcută
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
a procesului metaforic: într-o secvență narativă, ultima situație sau ultimul eveniment constituie repetiția parțială a primeia sau primului; cu alte cuvinte, există o relație de similitudine între cele două. ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METONOMIE, TRANSFORMARE. metalepsă [metalepsis]. Intruziunea într-o DIEGEZĂ (diégèse) a unei ființe din altă diegeză; împletirea a două NIVELE DIEGETICE distincte. Dacă un narator EXTRADIEGETIC intră brusc în universul de situații și evenimente povestite, de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și METONOMIE, TRANSFORMARE. metalepsă [metalepsis]. Intruziunea într-o DIEGEZĂ (diégèse) a unei ființe din altă diegeză; împletirea a două NIVELE DIEGETICE distincte. Dacă un narator EXTRADIEGETIC intră brusc în universul de situații și evenimente povestite, de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
80. Strategii transgresive (2000-2003) constituie o cercetare nuanțată a prozei românești din intervalul 1980-1995. Utilizând metodele puse la dispoziție de naratologie și de teoria textului, autorul face numeroase observații pertinente cu privire la rolul obiectelor, al personajelor și al stărilor liminale, la metalepsă, reciclarea postmodernă a unor specii desuete sau a unor formule paraliterare (în primul volum, Trafic de frontieră) și la „metaficțiunea istoriografică”, principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
sub diferite forme: ca ficțiune literară, ca reprezentație teatrală, ca pictură sau ca sculptură. Explicația cea mai la îndemână ar fi că entitățile aparținând unor regimuri sau ordine diferite sunt reunite printr-un procedeu care presupune tocmai ștergerea granițelor ontologice - metalepsa metaficțională 159. În mod întrucâtva similar, Umberto Eco admite, în Limitele interpretării, că, deși frustrează așteptări și transgresează limitele raționalității, lumile imposibile pot fi menționate (așa cum sintagma „cerc pătrat” poate fi pronunțată), reprezentând o reală provocare pentru „Cititorul Model”: Există
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o fecioară flamandă, la care propoziția relativă adaugă o proprietate. Mai simplu, punerea în relație poate fi de tip metonimic. În acest caz, obiectul descris este asemănat cu alte obiecte, din punct de vedere spațial (metonimia contactului propriu-zis) sau temporal (metalepsă). Astfel, în exemplele (3) și (7), dacă mustața lui Charlot reprezintă o parte din personaj, la fel ca ochii și pomeții servitorului chinez elemente care pot fi analizate prin procedura de aspectualizare -, pălăria melon a lui Charlot, costumul, papionul și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]