282 matches
-
4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma; Ulrich, Miorița (coordonatori), Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008. Tecumseh Fitch, W., The Evolution of Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Tesnière, Lucien, Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 19591, 19882. Tetel Andresen, Julie, Linguistics and Evolution. A
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editori), Ăn Introduction to Language and Linguistics, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Fînaru, Dorel, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului. Cîteva observații, adnotări și sistematizări, în vol. Limbaje și comunicare, X-1, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Iași, 2009, pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XVI, nr. 1, 2010, Editura Universității, Suceava, 2011, pp. 43-57. Fînaru, Dorel, Universaliile limbajului, în rev. "Meridian critic". Annals "Ștefan cel Mare" University
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XIV, nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XVI, nr. 1, 2010, Editura Universității, Suceava, 2011, pp. 43-57. Fînaru, Dorel, Universaliile limbajului, în rev. "Meridian critic". Annals "Ștefan cel Mare" University of Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
198, 284, 328 marwari 285 materialitate 33 maya 95, 223, 268, 275, 285, 295, 318, 323, 351, ~ clasică 109, ~ yucateco 328, proto-~ 285 mehri 169, 170, 285 meitei (manipuri) 188, 285, 325 mende 212, 285, 333 meroitică 209 meru 286 metalimbaj 29, 71, 133, 356 metalingvistic 232, plan ~ 42, metoda 18, 26, 69, 73, 74, 101, 158, ~ comparativa 208, 214, 217, 228, 249, 356, 360, 362, ~ comparativ-istorică 49, 51, 52, 55, 136, 137, ~ de formare a cuvintelor 189, ~ statistică 63, ~a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele mai importante ale Emmei Tămâianu amintim: Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001; Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cântecele toamnei, Foi îngălbenite și Creionări a înțeles înzestrarea sa modică pe terenul poeziei (lirice) și, în consecință, și-a pus în valoare adevăratul talent. Suspinului minor i-a preferat - semn de inteligență artistică - voluptatea râsului și a jocurilor de metalimbaj. Scriitorul a tatonat și scena, dar fără a insista. Împreună cu Adrian Maniu semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
face posibilă cercetarea semiologică a unor sisteme duble, de acest tip, unde unul constituie planul conținutului sau planul expresiei celuilalt, adică a unor sisteme în raport de denotație sau conotație unul cu celălalt, ori în raporturi de limbaj obiect și metalimbaj. Totuși cazul Modei este mai complicat: dacă mesajele limbajului articulat sunt în mod normal saturate prin două sisteme - denotație-conotație -, Moda introduce un al treilea sistem "natural", constituit printr-un cod extralingvistic, a cărui substanță este obiectul sau imaginea. Ansamblul Modei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și al altor sisteme de acest tip, prezintă două articulații diferite: una, prin trecerea de la codul "real" (de obiecte) la sistemul denotant al limbii; cealaltă face trecerea de la sistemul denotant la sistemul conotant al limbii. Adică limba apare ca un metalimbaj, ca un sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
paralogie și cere ca accentul să fie pus de acum înainte pe dezacord, nu pe consens. Lyotard critică aici paradigma cunoașterii moderne, care, o dată cu generalizarea, cu abstragerea din multiplicitate, devalorizează eterogenitatea. Postmodernismul refuză orice formă de metanarațiune legitimatoare: "principiul unui metalimbaj universal este înlocuit de un principiu al pluralității sistemelor formale și axiomatice". Ceea ce critică el nu este rațiunea în general, ci numai acea formă a ei care se bazează pe excluderea eterogenului. Iar ceea ce propune postmodernității este de a face
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru că face ca totul să fie, dacă nu text, atunci cu siguranță "scriitură". Căci nu numai gândirea, dar și scrierea și chiar construcția arhitecturală sunt moduri ale deschiderii drumurilor prin lume, o "scriere" a lumii. Peste tot aici, prin metafizică, metalimbaj și arhitectură, modernitatea și-a exercitat tendința spre o dominație absolută a multiplicității vieții, limbilor și populațiilor. Postmodernul este probabil constatarea sau experiența sfârșitului acestui plan de dominare. Semiologia clasică era încă legată de o metafizică a prezenței. Dar semnul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
doar la limbajul oral, sau doar la limbajul verbal, ci la toate formele pe care le utilizează omul în exprimarea limbajului său, iar acestea sunt, deopotrivă, limbaj interior, limbaj scris, limbaj matematic, limbaj al semnelor, limbaj muzical, mimică, paralimbaj 109, metalimbaj 110 etc. Nu este vorba doar de faptul că subiectul vorbește greșit, adică se exprimă greșit în vorbire, dar și că el nu este capabil să scrie corect după dictare, și că, deși bun la toate disciplinele de învățământ, nu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
citata, p.332. 53 larității copilul învăța limba fără gramatica, cu ajutorul a ceea ce se numește "simțul limbii” adică tendința sa proprie de a „gândi” asupra limbii, în școala se lovește de reguli și norme, căci gramatica, se știe, este un metalimbaj, o „abstracție a abstracțiilor” care obligă gândirea copilului să se miște din sfera concretului în cea a abstractului. 0 dezvoltare armonioasă a limbajului înseamnă o îmbogățire a "zestrei" lingvistice cu care copilul vine la Școală. Profesoral de Limba română trebuie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive comune 2.3. Substantivele abreviate 2.4. Substantivele la plural, fără determinanți 2.5. Termenii din metalimbaj 2.6. Substantivele care desemnează locutorul 2.7. Termenii inclusivi 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă 2.8. Pronumele și locuțiunile pronominale de politețe 3. Subiectul non-nominal 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în post. Vreau să merg la fructe și legume. - Raionul lactate și brânzeturi nu mă atrage d. Scăderi salariale este prevăzut în planul anticriză al guvernului pe 2010, nu mărirea taxelor. - Scăderi salariale, asta este prevăzut... 2.5. Termenii din metalimbaj În metalimbaj, trăsăturile de gen, număr și persoană ale unui nominal nu se transmit prin acord, termenul respectiv fiind recategorizat ca un substantiv la singular. Prin urmare, verbul se acordă la singular, persoana a III-a: (77) a. "Copiii" este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Vreau să merg la fructe și legume. - Raionul lactate și brânzeturi nu mă atrage d. Scăderi salariale este prevăzut în planul anticriză al guvernului pe 2010, nu mărirea taxelor. - Scăderi salariale, asta este prevăzut... 2.5. Termenii din metalimbaj În metalimbaj, trăsăturile de gen, număr și persoană ale unui nominal nu se transmit prin acord, termenul respectiv fiind recategorizat ca un substantiv la singular. Prin urmare, verbul se acordă la singular, persoana a III-a: (77) a. "Copiii" este un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denumește conceptul în care se încadrează referentul numelui propriu (Tulcea, întemeiat în anul... - Orașul Tulcea, întemeiat în anul...). În capitolul despre acordul predicatului cu subiectul, au fost discutate mai multe tipuri de subiecte (nominale colective, nume proprii, abrevieri, termeni din metalimbaj, termeni inclusivi, pronume și locuțiuni pronominale de politețe, subiecte non-nominale). Dacă subiectul este un substantiv colectiv la singular, acordul semantic la plural nu este permis. În schimb, este acceptat acordul la plural al verbului dacă substantivul colectiv face parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sine, își cunoaște semenii, propria cultură. I.1.4. Funcția metalingvistică Funcția metalingvistică este focalizată pe limbă, "subliniază" codul. Mesajul trimite la cod. În opoziție cu "limbajul obiect" (prin "limbaj obiectual" lingvistica înțelege limbajul concret, care spune ceva despre referent) "metalimbajul" este utilizat în investigarea și discutarea "limbajului obiect". Metalimbajul transmite informații despre limbaj și/ sau despre un anumit cod, devine el însuși obiect de descriere în enunț. În enunțul: "Nu se spune "el sunt", ci "ei sunt", contextul referențial al
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Funcția metalingvistică Funcția metalingvistică este focalizată pe limbă, "subliniază" codul. Mesajul trimite la cod. În opoziție cu "limbajul obiect" (prin "limbaj obiectual" lingvistica înțelege limbajul concret, care spune ceva despre referent) "metalimbajul" este utilizat în investigarea și discutarea "limbajului obiect". Metalimbajul transmite informații despre limbaj și/ sau despre un anumit cod, devine el însuși obiect de descriere în enunț. În enunțul: "Nu se spune "el sunt", ci "ei sunt", contextul referențial al mesajului (acordul dintre subiect și predicat) este codul limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
secolul al III-lea. Cuprinde în partea a treia o listă cu 227 de cuvinte din latina vulgară, majoritatea forme sincopate, corectate cu variantele corespunzătoare, existente în latina clasică. În analiza limbajului obiectual al latinității târzii sunt utilizate forme de metalimbaj, de tipul: oculus non oclus; columna non colomna; viridis non virdis; rivus non rius; speculum non speclum; auricula non oricla etc. I.1.5. Funcția poetică Funcția poetică (numită și funcție estetică) a fost definită de Roman Jakobson ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Astfel, imaginea autoturismelor din gama Ford B-MAX este - prin poziția autoturismului, prin dispunerea acestuia în centrul imaginii, prin luminozitatea discretă - prezentată panoramic, tridimensional, perspectivă ce asigură o percepție pragmatică. Potențarea raționalului este susținută de prezența textului lingvistic și /sau a metalimbajului: "FORD B-MAX de la 8699 euro + TVA. Prin politica de flote BDT Ford". I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară Așa cum am arătat și cu altă ocazie (D. Butiurca, 2013), stategiile persuasive utilizate de creatorii de imagine, în reclamele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limbajului ["toate scrierile de calitate (...) sunt clare, ușor de citit, folosesc un limbaj proaspăt, stimulează și distrează cititorul", ibidem]. Scriitura "e ca un mușchi, va fi mult mai puternică dacă exersezi zilnic" - notează cercetătorul, într-o metaforă devenită celebră în metalimbajul literaturii de specialitate. Caracterul nedeterminat, variabil al echivalențelor "inima României", "Băieții deștepți" lasă deschisă libertatea de opțiune a publicului, căruia îi inspiră sentimentul de a adera la ideile transmise prin mesaj. Tehnica ambiguității îl transformă pe receptor în coparticipant (alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele legislative, care conțin frecvent, ca anexă, o listă a definițiilor termenilor utilizați în cuprinsul legii. În comunicarea cotidiană, metalimbajul este folosit spontan, ori de câte ori emițătorul și receptorul simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod (sintagme uzuale: „Mă înțelegi?“, „Vreau să spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]