85 matches
-
deja organizate în familii lexicale, chiar dacă elementele nu sînt (toate) derivate în interiorul românei: master, masterat, masterand, masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este și includerea unor nume proprii: vorbitorul poate verifica, de exemplu, pronunțarea diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile, Chianti. Dicționarul reflectă
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
influența lui Dostoievski (ca toți romancierii noștri de forță!), despre tehnica fragmentarismului menit să creioneze un "desen în mișcare", despre rolul "martorilor confesori" care vin să "diminueze rolul naratorului", în fine despre modernitatea montajului în "mozaic". Această suprasolicitare în mediul metalingvistic al romanului ar fi mină de aur pentru critic, o mină de altfel din plin exploatată cam în tot ce am citit despre acest autor. Lucrurile mi se par a sta mult mai simplu. Bujor Nedelcovici folosește într-adevăr o
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
mistic atunci când pohetul mai spune câte ceva.[...] Dar cum tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice, metalingvistice etc. etc." Toți sînt deci niște snobi exaltați, habar n-au să deosebească poezia de vorbărie, trebuia să vină cineva să le spună adevărul verde în față și obscurul colaborator al Luceafărului n-are nici o îndoială că el e singurul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
cum este, pentru un vorbitor popular, chiar cuvîntul codru : "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie"). A analizat raportul dintre oralitate și scris, dintre caracterul spontan și cel controlat al comunicării. A urmărit comentariile metalingvistice ale vorbitorilor ("cum se zice la noi", "pe țărănește"), alegerea între dialect și limba standard în cursul anchetelor, preluarea unor elemente ale limbii standard și încadrarea lor în uzul oral real. A respins multe clișee ideologice, printre care și "dispariția
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
-lea nu prea a făcut obiectul unor preocupări filologice (de explicare a termenilor, prin note și comentarii lexicale). Termenul apare, cum bine se știe, în Patul lui Procust (1933), și nu doar rostit în treacăt, ci subliniat de un dialog metalingvistic între personajele Emilia și Fred Vasilescu: "Un tip pe care nu-l cunoști... Era puțin cam haloimăs, dar era simpatic. Surîde strîmt. - Ce e haloimăs? - Nu știi... serios? - Spune-mi! Nu știu cum să-ți spun... Dar se zice de cineva care
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
situații de comunicare Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
volumul reprezintă o bună dovadă. Apoi, nici aici, nici în altă carte a sa (începând chiar cu debutul pe linie din 1957) nu știu să existe vreo referire la uneltele scrisului. O definiție poeziei, Ion Gheorghe dă și nu are. Metalingvistic, în fapt, din creștet până-n tălpi, el nu a conceput literatura decât ca pe-un act direct de reprezentare. Când descompune cuvintele, n-o face pentru că sunt cuvinte, ci pentru că, din punctul lui de vedere, sunt naturi. E ceea ce mă
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
se situează sub semnul exemplarității, chiar atunci cînd experiența coboară pînă spre frontierele biograficului. Tonul polemic al unora dintre poeziile lui Liviu Georgescu vine tocmai din această nevoie de a proiecta experiența dincolo de biografic, în simbolic și exemplar, și dincolo de metalingvistic. Și, mai mult, de a propune o salvare. Ca la romanticii de odinioară, cuvîntul instituie lumea, face istoria; înregistrînd atrocitatea, poetul gîndește tot timpul în viitor. Vede chiar atrocitatea drept o condiție a iluminării. Poezia nu este limbaj, ne spune
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situat, cum ar spune Marin Mincu în „interstițiile spațiului metalingvistic”. Am observat, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text), că tinerii poeți care urmează metoda lui Nichita Stănescu scriu o poezie în care afirmă că realitatea înseamnă mai mult decât limbajul, cuprinzând potențele preverbale. Ei cred că realitatea este doar
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound, Pessoa sau Kavafis. În același timp ne atrage atenția că: 1. „depoetizarea programată, crudă, nu este automat poezie tranzitivă”; 2. „antipoezia, avangardele și formele de lirism metatextual și metalingvistic fac parte din alt tip de poezie modernă; 3. „să nu o confundăm cu limbajul comun”. Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și impune conceptul de poezie tranzitivă pentru a apăra generația optzecistă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în „interstițiile spațiului metalingvistic“. Am observant, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text ), că tinerii poeți care urmează metoda lui Nichita Stănescu, poezia lor afirmă că realitatea înseamnă mai mult decît limbajul, cuprinzând potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în ” interstițiile spațiului metalingvistic“. Am observant, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text ), că tinerii poeți care urmează metoda lui Nichita Stănescu, poezia lor afirmă că realitatea înseamnă mai mult decît limbajul, cuprinzând potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în ” interstițiile spațiului metalingvistic“. Am observant, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text ), că tinerii poeți care urmează metoda lui Nichita Stănescu, poezia lor afirmă că realitatea înseamnă mai mult decît limbajul, cuprinzând potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
de plecare sau pentru a investiga un reper teoretic să ofere contexte teoretice și practice valoroase pentru elevi. Abordarea conceptelor de teoria literaturii are însă rol orientativ în exersarea contextuală a limbii, înțelegerea acestora având rolul de a susține gândirea metalingvistică și de a motiva preocuparea pentru exprimarea creatoare. Foarte multe exerciții de scriere creativă pot avea un aspect ludic evident, dar acest lucru nu trebuie să însele: scrisul este o disciplină exigentă, care necesită antrenament constant la toate nivelurile limbii
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
funcționalistă (o altă premieră la noi), pe care o descrie într-un amplu și documentat preambul teoretic, B.-D. dedică fiecărei funcții câte un capitol, unde sunt enumerați operatorii prin care funcțiile ajung la concretizare. Un loc aparte revine celei metalingvistice, considerată, pe drept cuvânt, dominantă în limbajul criticii literare, privit în raporturile sale cu limbajul-obiect, adică cel literar. Un interes particular pot prezenta funcția poetică și manifestările ei în critică, a căror investigare arată limpede că funcția a fost asumată
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
înnoitor, modern în poezia lui Eminescu nu este Luceafărul, ci Odă în metru antic. O idee asumată de S. în teoria lui despre al patrulea tip de poezie, acela pentru care optează în cele din urmă. Este vorba de tipul „metalingvistic” care, fără a le elimina total pe cele anterioare, deschide poezia spre altă „vedere” și spre alt limbaj liric. E o sinteză a modernității care nu se mai simte bine în spațiul ei de mișcare, mai precis o conștiință a
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
repertoriilor celor doi agenți ai comunicării, ci au în vedere și permanenta preocupare a interactanților de a înțelege și de a se face înțeleși prin ceea ce comunică. Această a doua condiție a unei bune comunicări constituie, în fapt, substanța funcției metalingvistice a comunicării. Conținutul funcției metalingvistice la nivelul celor doi agenți se prezintă astfel: - pentru emițător: în procesul comunicațional suntem siliți să facem unele precizări „de suprafață”, de ordin formal, care să faciliteze orientarea atenției celui care recepționează către ceea ce ne-
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
comunicării, ci au în vedere și permanenta preocupare a interactanților de a înțelege și de a se face înțeleși prin ceea ce comunică. Această a doua condiție a unei bune comunicări constituie, în fapt, substanța funcției metalingvistice a comunicării. Conținutul funcției metalingvistice la nivelul celor doi agenți se prezintă astfel: - pentru emițător: în procesul comunicațional suntem siliți să facem unele precizări „de suprafață”, de ordin formal, care să faciliteze orientarea atenției celui care recepționează către ceea ce ne-am propus să-i comunicăm
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
precizări, se fac clarificări) sau de liniile de pauză, ori de punctele de suspensie, pentru delimitarea unei explicații suplimentare. Impactul acestei funcții în procesul educațional este major, respectarea ei influențând succesul comunicării, prin decodificarea exactă a mesajului. Precizările de ordin metalingvistic nu conțin o informație științifică, nu constituie esența comunicării, dar absența lor conduce la neînțelegeri și la interpretări eronate sau la reinterpretări. Până la un punct, aceste reinterpretări, de multe ori subiective, pot stimula gândirea, imaginația (prin jocul ideilor), dar perpetuarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
calificativelor utilizate, folosind pauzele în vorbire sau apelând la expresii suplimentare; - precizarea punctelor de vedere, a perspectivelor din care cadrul didactic abordează o situație, de învățare normală sau de criză, obișnuindu-i pe elevi să practice și ei același stil metalingvistic; - anticiparea încă din timpul proiectării conținutului informațional a multor nelămuriri care pot apărea în timpul desfășurării activității. Încercarea de depășire a situației se va face ținând cont de volumul vocabularului elevilor și de stadiul dezvoltării gândirii acestora. De cele mai multe ori, elevii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
puțin radicale, pe care Coșeriu le aduce teoriei lui Jakobson. Pe de o parte, cercetătorul român contestă existența funcției fatice, fiindcă, în realitate, „această luare de contact (...) este numai partea inițială a funcției de apel”210 și, deopotrivă, a celei metalingvistice (făcând remarca, esențială din perspectiva demonstrației noastre, că „între lucrurile pe care limbajul le poate reprezenta găsim și limbajul”211, nejustificându-se, în consecință, postularea unei funcții metalingvistice, distinctă de funcția reprezentativă. Cu privire la așa-zisa funcție poetică, Eugen Coșeriu emite
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]