51 matches
-
Șeherazadă, își spune la un moment dat: cînd nu o să mai povestesc, o să pier. Abundă așadar ocaziile de a constata lecturile și preocupările teoretice ale Daciei Maraini și dorința ei de a face poiesis, de a pune laolaltă ficțiunea și metaliteratura. Deși, asemenea multora din ultimele creații ale autoarei, și de data aceasta se pornește de la un fapt de cronică neagră, citind romanul, reparcurgem peste o sută treizeci de ani de istorie, prezentată prin efectele avute asupra destinelor a șase generații
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
trece după realismul social la un soi de reîncadrare a literaturii în sfera imaginarului, eliminând tot ceea ce sa numit influență a sferei politice în literatură. Terminolgia utilizată de critica literară în ceea ce privește abordarea textelor literare din 1970, 1980 variază de la experiment, metaliteratură, literatură autoconștientă de statutul său ficțional, literatură livrescă. Ambele spații literare consideră că noul tip de literatură vine ca o dezvoltare a teoriilor tel-queliste prin punerea accentului în textul narativ pe procesul narării. S-a considerat că pot exista două
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
motivația uriașului său succes, cartea evită limbajul tipic al literaturii religioase - când didactic și moralizator, când sufocat de referințe biblice și patristice, preferând o naturalețe profund umană, în care exemplară e situația de viață prin care omul se sfințește, nu metaliteratura care o comentează. Fiindcă, o spune simplu arhimandritul (idee pe care tradiția Bisericii a afirmat-o cu multe secole în urmă), sfinții nu se nasc cu atributul sfințeniei, ci îl dobândesc prin viața pe care o duc. Despre acești sfinți
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Didu se regăsește din plin în volumele sale ,,Stele în fântânile dorului’’ (2008, eseuri, reflecții, maxime), ,,Teatru’’ (2010), ca și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură (roman de idei), metaliteratură (diaristică), animate de un interesant suflu epic, liric, memorialistic, pendulând între ficțiune și realitate, dar și de un fuior de speculații filosofice. Om al cărții, pentru care pasiunea și vocația cititului constituie un act reflex, asemenea respirației sau bătăilor inimii
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
mai apropiați de textualismul cu față umană à la Groșan decât de radicalismul unui Nedelciu-Iova. „Surâsul cailor”, cea mai amplă nuvelă din volum, e chiar un exercițiu de scriere pe urmele „Caravanei cinematografice”. Dincolo de tema comună (subversiunea veselă de la sat), metaliteratura e îmblânzită de comicul de situație și de caracterele extrem de vii. Inginerul Virgil Toderiță, profesoara Irina Dorcioaia, bibliotecara Patricia sau metodistul la Căminul Cultural Relu Mogâldea reprezintă - chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de culoare în cenușiul umanității
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
apropiați de noi, de Rosetta Loy și Niccolo Ammaniti. Scriitor lombard (născut la Sondrio în 1937, stabilit în Anglia la Brighton), Gianni Celati este prezent în lumea literară de mai mult de trei decenii. Critic, prozator, traducător de beletristică și metaliteratură din engleză și franceză, profesor de literatură anglo-americană, el a debutat în 1971 cu volumul Comiche, urmat de Le avventure di Guizzardi, 1973, Finzioni occidentali. Fabulazione, comicita e scrittura, 1975, La banda dei sospiri, 1976, Lunario di paradiso, 1976, Narratori
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
predomină, ca în cartea de debut, Tata n-a fost comunist (Il papŕ non č stato comunista, Guanda, Parma; premiul Bellonci-Inedit, 1996). Mai mult, în Pictorul de sfinți palizi (Il maestro dei santi pallidi, Guanda, Parma, premiul Campiello în 2003), metaliteratura nu intră ca ingredient. Nu același lucru se întîmplă, în schimb, cu două dintre romanele profesorului din Pisa, unde intertextualitatea este exibată. Modalitatea de folosire este însă total diferită de a lui Umberto Eco. Autor al unei remarcabile ediții critice
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Ulise și umbra, dar și al unor „file de jurnal” (Febra). Povestirile lui Mircea Horia Simionescu se caracterizează, și ele, printr-un amestec indisociabil de fantezie, spirit ludic și reflex ironic și parodic, constituindu-se în tot atâtea avataruri ale metaliteraturii. Autorul intră în scenă cu dezinvoltură, recurgând la numeroase elemente de regie textuală, prin care sunt puse în lumină personaje, situații, scene, dar și, în egală măsură, procedee și ticuri ale literaturii. Teatralitatea acestor produse ale ficțiunii epice este indiscutabilă
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
original", punct de vedere ce, în timpul unui modernism obsedat de „noutate", exploziv, aduce o adiere clasică. Așadar Gabriel Tarde devine o figură majoră a ideii de relație între inovație și tradiție, mergînd pînă la aspectele sale recente de intertextualitate sau metaliteratură. Nu l-am putea omite nici referitor la dezbaterile din țara noastră, caracteristice ultimilor ani, despre canon și canonizare, provocate de eseul lui Harold Bloom, Canonul occidental. În ochii unor comentatori, canonizarea ar fi cu preponderență o formă conflictuală, o
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
literaturii și creației literare. O reflecție în cercuri concentrice, cu dese reveniri din diverse unghiuri, într-un demers de tipul celui denumit de Ortega y Gasset, în stilul său metaforizant, „metoda Heliconului” și într-o formă generică hibridă, care îmbină metaliteratura și autoficțiunea. Nucleul creației vilamatiene îl constituie cele patru romane de maturitate artistică -dintre care două accesibile și în limba română, grație distinsei hispaniste Ileana Scipione -, considerate de critica spaniolă o „tetralogie a scriiturii”: Bartleby y compañía, 2000; El mal
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
parodică (Trilogia laturii mele feminine..., Secretul fotoliului optzecist ș.a.). Chiar dacă personajul său e genul „loser”, specific prozei de underground, trebuie să fi Vladimir Makanin ca să îl poți pune și în action și să mediteze pe teme existențiale sau să facă metaliteratură cu aceeași grație. Grație care se câștigă în timp. Poate că timpul va avea răbdare cu proza noastră scurtă.
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
sensul ficționalității. Nu că problemele pe care le urmărește autorul nu s-ar regăsi în interiorul unor astfel de opere și că o analiză atentă nu le-ar putea decupa explicativ; dar Mircea Iorgulescu preferă în cazul de față să disece metaliteratura, ceea ce se scrie - și se trăiește - pe marginea cărților. În cele mai bune pagini ale sale, critica pe care o întreprinde nici nu este una propriu-zis literară, ci culturală în sens larg, angajând competențe diverse (în sfera istoriei, psihologiei, sociologiei
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
ca personaj literar episodic în „Fericiri pămîntene”, romanul autobiografic al scriitoarei băimărene Marina Angela Glodici (2008). Actualmente contribui cu materiale sporadice pentru enzinele de literatură & cultură clujene „EgoPhobia” și „Europe's Times and Unknown Waters”, ori propun revistei de specialitate „Metaliteratura” (editată de Academia de Științe a Republicii Moldova și Facultatea de Filogie a Universității „Ion Creanga”) incursiuni critice în literatura actuală. Am obținut Premii naționale și regionale pentru proză scurtă, poezie și eseu. Igor URSENCO Maramureș 22 iulie 2012 Referință Bibliografică
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
Arghezi și Ion Pena din Romania. Volumul găzduiește creația prozatorilor: Ovidiu Creangă, Maria Tonu (Canada) și Dumitru Crudu (Republica Moldova). Scriitorii Dumitru Ungureanu (România), Maria Tonu (Canada) și Dan Verejanu (Republica Moldova) sunt prezenți cu Biobibliografia. Aliona Grati, doctor habilitat, prezintă revista Metaliteratură a AȘ a Republicii Moldova. Melania Rusu Caragioiu și Maria Tonu prezintă activitatea Cenaclelor literare “Mihai Eminescu” (Montreal) și “Grigore Vieru” (Toronto) din Canada. Maria Neblea, bibliotecară, Găești, Dâmbovița, România, descrie activitatea instituției sale. Antologia este bilingvă: româno-engleză. Traducerea a fost
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
text în stăpânire, deoarece, asemeni unei parabole biblice, poemul nu poate fi disecat, anatomizat, sensul său degajându-se din întreg. Alteori, poemul construiește o singură metaforă, care, asemeni unui atractor, cosmicizează elementele unei mici drame existențiale, deopotrivă familiare și înstrăinate... (...) Metaliteratura e un loc geometric al postmodernității, dar Ionuț Caragea nu pare interesat de afiliere stilistică, ci de modul analogic, al complementarității, în care prelucrează metafora centrală. Dedicând poemul Eu simt și presimt Dumnezeirea Anei Blandiana, el îl construiește astfel încât să
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > POSTMODERNISMUL: ÎNTRE ONIRISM ȘI METALITERATURĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Conceptul de literatură este un fapt socio-cultural, destul de vast și multidirecțional, este o condiție transcedentală, metafizică, simbolică și onirică a experienței. Studiul de față consemnează
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
a produs europenizarea deplină a literaturii române, sincronizarea ei cu literatura europeană. E neîndoielnic faptul, că prin traduceri (Dumitru Țepeneag fiind un prolific traducător în limbile franceză și română), dar și prin scrierea unor Jurnale de călătorie, creându-se o metaliteratură cu profunde tangențe și referințe la aspectul social. Am citit cu ceva timp în urmă Juralul parizian. Apoi citisem și Jurnalul (2004-2010) de Mircea Cărtărescu, cărți la care m-aș întoarce cu mare drag și ardoare să le recitesc. Aceasta
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
profunde tangențe și referințe la aspectul social. Am citit cu ceva timp în urmă Juralul parizian. Apoi citisem și Jurnalul (2004-2010) de Mircea Cărtărescu, cărți la care m-aș întoarce cu mare drag și ardoare să le recitesc. Aceasta este metaliteratura, în esența ei, de la țara de origine spre țara în care călătorești, dar și despre ceea ce contează mai mult în această viață socială a Parisului, (dacă e să -l citez pe Eugen Simion), contează cultura, literatură, scriitorii. Când publica “ Timpul
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
că omul locuiește poetic”. Iar despre existența actuală și proliferarea unei literaturi onirice, cât și despre un alt current neo-, alternativ, se va demara un alt studiu literar. Lilia Manole, Poet, eseist, cercetator literar Referință Bibliografică: POSTMODERNISMUL: ÎNTRE ONIRISM ȘI METALITERATURĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
de mai orbecăiam, când ai sosit,Și libera, că pasărea, esti visul meu ciudat..." Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară,La trup, la gânduri și la insomnii, Vezi, visul meu, ce noapte solitara...... XXVIII. POSTMODERNISMUL: ÎNTRE ONIRISM ȘI METALITERATURA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. Conceptul de literatură este un fapt socio-cultural, destul de vast și multidirecțional, este o condiție transcedentală, metafizica, simbolică și onirica a experienței. Studiul de față consemnează, în parte, una
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
timpului scurt, a istorie“6; timpul sacru este atemporal, el nu cunoaște curgerea timpului istoric, care este trecător. Mircea Eliade, asemenea marilor artiști, va recrea un univers nou pentru opera lui. Deoarece Adrian Marino nu crede în literatură, ci în metaliteratură, va analiza „hermeneutica ideilor intrinsec creatoare“7, afirmând că autorul „pleacă totdeauna de la «text » și «documente», examinate în vederea rezolvării unor probleme bine definite. Hermeneutica sa se aplică în mod sistematic numai unor situații precise, riguros situate teoretic și istoric. Mircea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
O artă remarcabilă a montajului reține în schimb atenția în O sută de ani de zile la porțile Orientului - în mod neașteptat, un roman. O supratemă a memoriei epice adună și împletește abil firele - la alți autori disparate - ale fabulației, metaliteraturii, istoriografiei, actualității politice și livrescului în textura uneia dintre puținele cărți optzeciste care validează cotitura postmodernistă târzie și mai curând anemică a literaturii române. Două lucruri sunt cu adevărat notabile în acest roman, imposibil de povestit sau de rezumat. Mai
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
unei aventuri captivante. Nu întâmplător, autorul decide să exploateze resursele consacrate ale eposului de călătorie și ale taifasului de popas, care - în istoria literaturilor europene, cu precădere în secolul al XVIII-ea - oferiseră pretexte generoase fraternizării dintre proza de observație și metaliteratură. Groșan este printre puținii creatori de școală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
este literatura de propagandă sau «de partid», care nu constiuie decât unul dintre avatarurile producției ideologice de literatură, inclusiv prin critici, istorici, eseiști, traducători (etc.) se declară câteodată explicit Împotriva oricărei subordonări ideologice a literaturii. Experții literări numesc această producție metaliteratura, un tip de discurs care se folosește de literatură, dar a cărui clasificare printre genurile literare tradiționale nu este decât cu greu acceptată. Trebuie reamintit aici că În mod paradoxal hegemonia impusă de ideologia «științifică» este cea care a permis
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca și treptata lor armonizare, născătoare (la propriu) de speranțe pentru omenire. Poetul își continuă însă, după debutul fulgurant, căutările în umbra tăcerii, revenind surprinzător, după decenii de discretă creație experimentală, cu volumul Inima rezistentă (1981). Într-un text teoretic, Metaliteratura auxiliară, își expune principiile (și artificiile), în continuarea inovațiilor barbiene, în direcția unei „ciberliteraturi” apropiate în structură de căutările grupului OULIPO, condus de Raymond Queneau în vederea creării „literaturii potențiale”. Merită evidențiată, în cuprinsul teoriei poetice schițate de R., lauda limbii
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]