14 matches
-
și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
activității mentale exprimate prin anumite atitudini față de societate și raporturile de putere din interiorul acesteia. Consider că gândirea s-a coagulat, la scara istoriei naturale a umanității, prin structurarea dinamică a anumitor ipostaze pe care le denumesc: protologică, paralogică, logică, metalogică, regăsibile, de altfel, la fiecare individ normal (Carpinschi 1995, 41-43). Modelul ipostazelor gândirii prezintă, astfel, o dublă deschidere: spre devenirea în timp a gândirii umane și, totodată, spre structurarea dinamică a gândirii în relațiile acesteia cu lumea. În felul acesta
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a metalogicului îi conferă acestuia capacitatea testării rezonabilității elaboratelor ideologice și a acțiunilor politice. Dar, cum se poate produce, efectiv, această testare? În opinia mea, prin ipostaza protologicului deschidem poarta realității cotidiene, prin ipostaza logică exersăm raționalitatea, iar prin cea metalogică aspirăm spre valorile spirituale și conduita morală. În acest fel, prin practicarea ideologicului "bine temperat" ne putem conecta la realitate, raționalitate și morală. Aceste trei dimensiuni oferă celor ce se situează pe pozițiile ideologicului "bine temperat" șansa testării rezonabilității politice
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
s.n.). Din unghi, am spune, epistemologic, descrierea aceasta cu "statut" de definiție presupune o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană se întemeiează pe o comparație metalogică 173, însă aceasta nu ambiguizează mesajul, ci plasticizându-l, îi întărește sensul denotativ. Desigur că decodarea corectă depinde, esențialmente, de orizontul cognitiv al cititorului și de disponibilitatea sa de a traduce imaginea în argument. Pentru Arghezi, teoretizarea în sensul de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe care logica sub toate aspectele și oricare i-ar fi fost vicisitudinile și adaptările a avut sarcina să le decodifice și cărora nu le-a fost decât organon"308. Panlogismul hegelian de tip conflictual duce, din păcate, la o metalogică. Fără s-o știe, Hegel a transpus logica în sistemul fizic al entropiei, ortodialectica sa fiind omogenizantă ca mișcare către spiritul absolut, dovadă că a fost lesne adoptată de materialismul dialectic marxist, atrage atenția Petru Ioan309. De aceea, logica dialectică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cunoaștere este și ea fundamentală pentru gândirea modernă. De altfel, de mult Charles Maurice de Talleyrand-Périgord spusese că limbajul este mai util să ascundă, decât să prezinte realitatea. Nici procesele raționale nu sunt scutite de o anumită contestare. Studiile de metalogică au aruncat un val de îndoială asupra performanțelor mecanismelor logice de tratare a informației. Încrederea în valoarea operațiilor logice a fost zguduită de descoperirea antinomiilor semnalate încă din antichitate de Zenon din Eleea și apoi de Immanuel Kant. Faptul că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ea"880. Logica clasică rămâne indispensabilă pentru a efectua controlul fragmentar, pas cu pas, al discursului. Dar ea devine un obstacol în fața unor enunțuri complexe, de genul celor heracleiteene. În aceste cazuri, este necesar un meta-punct logic de vedere, o metalogică în care contradicția să nu mai fie exclusă. Logica clasică este necesară, dar insuficientă gândirii. Ea nu poate supune legilor ei mișcarea dialogică a gândirii, buclele recursive, complexele hologramatice, solidaritățile, organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 591 Ibidem, p. 114. 592 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în op. cit., pp. 251-252. 593 Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în op. cit., p. 180. 594 Ibidem, pp. 79-80. 595 Ibidem, p. 80. 596 Ibidem. 597 Ibidem, p. 83. 598 Werner Heisenberg, "Conceptul de "teorie închisă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Fondane, vibrînd de pasiune pentru ființă și cunoaștere. Lupasco scrie în mărturia sa: "Pentru Fondane [...] eu logicizam, închideam în universul contradicției, esențialmente logic, tocmai lucrul prin care credea că scapă de logic pentru a ajunge în acea oază de libertate metalogică, care era Dumnezeu însuși, Dumnezeul lui Abraham, din Ierusalim, prin opoziție cu acel Dumnezeu din Atena, care nu era unul [...] Se înțelege, fără îndoială, că eram cel mai tulburător adversar al său. Iar violența discuțiilor noastre, pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mod de a vorbi că socotim semnificația drept obiectul filozofiei? Vorbim noi, oare, despre ceva de o însemnătate mai generală decât scaunele etc., astfel încât să putem considera chestiunile referitoare la semnificație drept probleme centrale ale filozofiei? Este semnificația o idee metalogică? Nu.“40 Dacă filozofii s-au interesat îndeosebi de anumite cuvinte - „semnificație“ sau „propoziție“ sunt asemenea exemple, dar și „timp“ sau „spirit“ -, motivul este că atunci când sunt considerate în afara folosirii lor în „fluxul vieții“, în afara legăturii lor cu activitățile omenești
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care se realizează studiul logicii (= structurilor mentale) implicate într-o expunere și cu care se constituie sistemele deductive, adică teoriile logice. Ca atare, cu ajutorul limbii se realizează procesul logic (= gîndirea), studiul procesului logic (= logica) și structurarea teoriilor despre procesele logice (= metalogica). Se poate conchide de aici că participarea limbii la constituirea proceselor logice coincide cu participarea logicului la funcționarea obișnuită a limbii, căci, dacă este adevărat că orice gîndire logică se realizează cu ajutorul unei limbi, la fel de adevărat este că orice limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vorbi că socotim semnificația drept obiectul filozofiei? Vorbim noi, oare, despre ceva de o însemnătate mai generală decât scaunele etc., astfel încât să putem considera 214 GÂNDITORUL SINGURATIC chestiunile referitoare la semnificație drept probleme centrale ale filozofiei? Este semnificația o idee metalogică? Nu.“40 Dacă filozofii s-au interesat îndeosebi de anumite cuvinte - „semnificație“ sau „propoziție“ sunt asemenea exemple, dar și „timp“ sau „spirit“ -, motivul este că atunci când sunt considerate în afara folosirii lor în „fluxul vieții“, în afara legăturii lor cu activitățile omenești
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]