24 matches
-
gândirii corecte. Istoria logicii de la Organon-ul aristotelic la pluralismul logic contemporan demonstrează capacitatea acesteia de generalizare metodologică și deschidere tematică. Deschiderea logicii spre realitate, acțiune, istorie, societate, politică, precum și examinarea propriei substanțe și interiorități, au făcut posibilă apariția ipostazei metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie a logos-ului, nu mai este doar gândire-despre-gândire
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie a logos-ului, nu mai este doar gândire-despre-gândire, ci mai mult, gândire-despre-ființa-care-gândește. Astfel, metalogicul atinge limita logicului și, în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie a logos-ului, nu mai este doar gândire-despre-gândire, ci mai mult, gândire-despre-ființa-care-gândește. Astfel, metalogicul atinge limita logicului și, în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger 2003). Depășire a limitelor logicului, metalogicul este, totodată, deschidere câtre ființă și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
gândire-despre-gândire, ci mai mult, gândire-despre-ființa-care-gândește. Astfel, metalogicul atinge limita logicului și, în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger 2003). Depășire a limitelor logicului, metalogicul este, totodată, deschidere câtre ființă și sens, câtre filosofie și semiotică, logos și ethos, ordine și libertate, gândire și credință. Dar, unde ar putea fi plasat ideologicul în dinamica ipostazelor gândirii? Există o formă specifică a gândirii ideologice care ar
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
câtre filosofie și semiotică, logos și ethos, ordine și libertate, gândire și credință. Dar, unde ar putea fi plasat ideologicul în dinamica ipostazelor gândirii? Există o formă specifică a gândirii ideologice care ar putea pătrunde printre straturile protologic, logic și metalogic ale gândirii umane? Există un anume obiect, modalități și funcții specifice care să justifice prezența gândirii ideologice inserate printre celelalte ipostaze ale gândirii? În opinia mea, ideologicul este o formă de gândire implicată. Spre deosebire, atât de gândirea reflexiv-contemplativă cu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un anume obiect, modalități și funcții specifice care să justifice prezența gândirii ideologice inserate printre celelalte ipostaze ale gândirii? În opinia mea, ideologicul este o formă de gândire implicată. Spre deosebire, atât de gândirea reflexiv-contemplativă cu efecte psihoterapeutice, specifică ipostazei metalogice, cât și de gândirea științifică a adevărului, specifică ipostazei logice, ideologicul este o gândire "cu tendință", angajată în rezolvarea unor interese de grup, substratul motivațional-volitiv al acțiunii interesate a unei parțialități sociale. Exprimând poziții, interese și motive, idealuri și opțiuni
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
opțiuni ale unor parțialități sociale în problemele contradictorii ale devenirii, în scopul exercitării unei dominații sau, cel puțin, a unei influențe asupra acestei deveniri, ideologicul este departe de pozitivitatea și neutralitatea logicului, dar și de reflexivitatea și detașarea contemplativă a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând ipostazei logice a gândirii sunt "exploatate" și deturnate de gândirea ideologică, fiind folosite pentru argumentarea pozițiilor unor parțialități sociale angajate politic, respectiv, pentru contracararea demersurilor ideologice ale altor parțialități sociale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
paralogic, blocat în deturnările, dezinformările și manipulările propagandistice, rămâne un ideologic închis. De aceea, din perspectiva paradigmei comprehensivității și a remodelării eco-sistemice a conceptului de ideologie, se impune, cred, deschiderea paralogicului spre celelalte ipostaze ale gândirii. Deschiderea spre protologic, logic, metalogic ar însemna conexarea mai diversificată și complexă a ideologicului la mediul său ambiant, gândirea și, totodată, la problemele realității, căci, fiecare din ipostazele amintite asigură o interfață a gândirii cu realitatea. Deschiderea spre celelalte ipostaze ale gândirii ar permite contracararea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din care nu lipsesc erorile și sofismele voite și manipulatorii. O asemenea disciplinare logică ar deschide ideologia, fără pierderea propriei specificități, spre știință și exigențele raționale ale cunoașterii. Și, mai este vorba despre ceva foarte important: distanțarea terapeutic-protectivă prin ipostaza metalogicului reflexiv, cu alte cuvinte, deschiderea ideologiei spre marile teme etico-spirituale ale reflecției filosofice. Prin căutarea măsurii și înțelepciunii, acestea ar putea oferi profesioniștilor ideologiei și oamenilor politici un plus de luciditate și discernământ. Remodelarea și îmbogățirea ideologicului prin deschiderea concomitentă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
filosofice. Prin căutarea măsurii și înțelepciunii, acestea ar putea oferi profesioniștilor ideologiei și oamenilor politici un plus de luciditate și discernământ. Remodelarea și îmbogățirea ideologicului prin deschiderea concomitentă a acestuia spre protologicul realității cotidiene, raționalitatea logicului și înțelepciunea filosofică a metalogicului ar însemna, în opinia mea, autentica reinventare a ideologicului. Aceasta presupune, în primul rând, deplasarea atenției de la ideologie și ideologii la ideologic, schimbarea perspectivei de la observatorul extern al ideologiilor spre subiect-obiectul trăirii ideologice, ființa umană capabilă de (auto)cunoaștere și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la ideologic, schimbarea perspectivei de la observatorul extern al ideologiilor spre subiect-obiectul trăirii ideologice, ființa umană capabilă de (auto)cunoaștere și acțiune politică și, în al doilea rând, deschiderea ipostazei paralogice a ideologicului spre celelalte ipostaze ale gândirii: protologicul, logicul și metalogicul. Obținem, astfel, un concept nou, îmbogățit și comprehensiv pe care îl denumesc ideologicul "bine temperat". Îmbogățit și comprehensiv, ideologicul "bine temperat" nu rămâne doar un concept rece și abstract. El se exprimă prin stări, atitudini și direcționează acțiuni. Prin analogie
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rezonabilitatea politică presupune implicarea necesară a raționalității în acțiunea politică. Implicarea raționalității înseamnă participarea gândirii, prin ipostazele sale, la acțiunea politică. Participarea gândirii la o anumită acțiune politică se realizează prin implicarea în grade variate a ipostazelor acesteia: protologicul, logicul, metalogicul și, desigur, paralogicul. Protologicul în calitate de gândire naturală, imediată, este primul care se confruntă cu problemele vieții, inclusiv ale vieții politice pe care le exprimă și încearcă să le rezolve prin observații, estimări, judecăți directe și tranșante sau prejudecăți moștenite și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
urmașilor. Logicul ordonează, explică, descoperă tendințe și regularități și, pe baza acestora, oferă soluții respectivelor probleme prin concepte, judecăți, raționamente, demonstrații și argumente, operații și procese de gândire ce dau conținut științelor, în cazul nostru, științelor politice și aplicațiilor acestora. Metalogicul, la rîndul său, prin distanțare și reflexivitate oferă deschiderea spre cerul valorilor spirituale și al principiilor morale, dar și spre profunzimile psihicului uman individual și colectiv. Nici una dintre aceste ipostaze, însă, nu se poate erija într-un test al rezonabilității
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
specifică a celorlalte ipostaze ale gândirii, totodată interfețe ale realității, rezonabilitatea acțiunilor unui partid sau om politic, ale unei ideologii sau doctrine etc. Deschiderile ideologicului "bine temperat" față de raționalitatea naturală a protologicului, raționalitatea sistematică a logicului și cea reflexiv-interpretativ-normativă a metalogicului îi conferă acestuia capacitatea testării rezonabilității elaboratelor ideologice și a acțiunilor politice. Dar, cum se poate produce, efectiv, această testare? În opinia mea, prin ipostaza protologicului deschidem poarta realității cotidiene, prin ipostaza logică exersăm raționalitatea, iar prin cea metalogică aspirăm
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și memorarea produsului unor veacuri și milenii de căutare și omologare a schemelor de inferență, pe apropierea mecanismelor de generare aproape „instantanee“ a unor asemenea structuri, altfel spus: pe Învățarea rețetei uimitor de simple după care „se fabrică“ produsul gândirii metalogice, drept mod al raționării valide. Ca atare, În orizontul inteligenței artificiale, logica nu mai este un inventar, mai mult sau mai puțin riguros și mai mult sau mai puțin complet, al structurilor de raționare; ea devine știința căilor de generare
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
la credință și nu la cunoașterea intelectuală. Intelectul are ca obiect adevăruri generale sau necesare, credința întâmplări sau fapte singulare. Dogmaticul se referă la ceva unic269. Dogmaticul nu operează cu categorialul, dar este un produs al intelectului extatic. El este metalogic (antilogic) și categorial implicând transfigurarea. Oricum, formula dogmatică vrea determinarea unui mister, conservându-i caracterul de mister în toată intensitatea sa270. Ca termen generic al componentei teoretice a experienței religioase, doctrina 271 se diferențiază de dogmă 272 atât bazal cât
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Momentul confesiunii, tipic feminin, lipsește din discursul Parizienei. Ea însă îl poate simula: "Des choses très simples, racontées par elle, semblaient des confidences" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. Teatralizarea verbalului constă, de asemenea, în folosirea figurilor retorice de ordin metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o formă de gândire care nu îmi poate fi accesibilă, mi-am văzut de drum, fără a fi tulburat în nici un fel. La întoarcere, două doamne, cu sacoșe de piață, examinau cărțile, interpretându-le sui generis. A gândi "astfel", ilogic, metalogic, absurd, toate aceste ipostaze mi se par foarte interesante, ca expresii ale funcțiilor gândirii, dar nu mă pot pronunța despre forțele care, dincolo de gândirea mea, pot exista. Deocamdată mă minunez la gânduri mult mai potrivite pentru mintea mea care este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se așează în dezacord cu funcțiile logice ale intelectului, fără a renunța la utilizarea de categorii sau concepte 342. Altfel spus, dogmaticul nu operează cu acategorialul, ci e categorial, dar antilogic sau metalogic. În al doilea rând, dogmele nu se pot traduce prin determinări precum "indiferența între realități polare" sau "coincidența antitetică în acategorial" pentru că acestea sunt perfect inteligibile, logice, pe când dogmele se vor expresia unor realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că această problemă a realului "nu poate fi tratată decât la modul nu doar metafizic, ci de asemenea metalogic (înglobând/depășind logica)"877. În acest sens, Edgar Morin formulează "dublul principiu al complexității logice a realului și complexității reale a logicii": "Complexitatea logică a realului (...) semnifică faptul că orice încercare de a sesiza non-mutilant sau non-manipulator realul duce la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Momentul confesiunii, tipic feminin, lipsește din discursul Parizienei. Ea însă îl poate simula: "Des choses très simples, racontées par elle, semblaient des confidences" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. Teatralizarea verbalului constă, de asemenea, în folosirea figurilor retorice de ordin metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine În poem. Problema ce ne interesează este de altă natură: În ce măsură retorica exprimă o tendință a spiritului creator, o atitudine a imaginarului?! Toți cei care au scris despre stilul poetului au remarcat, de pildă, predilecția pentru comparațiile sinecdotice și metalogice și tendința mai generală de a Înnoi limbajul poetic prin valorificarea elementului popular. Au toate acestea o legătură cu sensibilitatea poetului, reprezintă ele o cale spre cogito-ul creatorului? Metafora hugoliană, observă Jean-Pierre Richard, are În primul rînd funcția de a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]