8 matches
-
tare pentru a demonstra sau confirma orice prepoziție. Ulterior s-a constatat că acest tip de probleme nu sunt de natură pur matematică, ci mai degrabă de limbaj și de structură a matematicii. Astfel se naște o disciplină logico-matematică, numită "metamatematică", acesta reprezentând cel mai mare progres din domeniul epistemologiei datorat paradoxului lui Russell. Printre fondatorii acestui nou domeniu se pot enumera: David Hilbert (prin "programul lui Hilbert", 1920 - 1922), Kurt Gödel (prin "teorema de incompletitudine", 1931) și Willard Van Orman
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot mai rarele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intuiționismul nu a urmărit reorganizarea matematicii și, de aceea, nu îl ia în discuție. 78 Editorii articolului lui Lakatos (1976) (J. Worrall și G. Currie) atrag atenția ca filosofia lui Hilbert nu este cel mai bine încadrată în euclidianism deoarece metamatematica nu are structura deductivă cerută pentru a fi considerată un sistem euclidian. 79 Există, desigur, mai multe cai pe care le poate urma cineva și / sau care au fost urmate pentru a susține viziunea potrivit căreia matematica ar avea un
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
frază li se precizează proveniența?) sau că Anglia a provocat criza poloneză ca să producă un pretext credibil pentru intrarea sa în război contra Germaniei (pag. 57). Indianismele de tot soiul, cuvinte folosite cu mult în afara contextului lor originar (fractali, geomagnetism, metamatematică) și în grupuri insolite (algoritmul transformărilor poliedrale prin care elementalii produc eflorescențe), galopul de referințe pseudo-erudite și parada barbarismelor (luciferizant) completează cu succes savoarea absurdă a acestui tip de discurs. Meditând asupra naturii simulacrului, Baudrillard constată că fuziunea dintre adevăr
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
sub singurul aspect care-l interesează, așa-numita teorie a demonstrației. Într-o definiție scurtă, utilă aici, dată chiar de Hilbert, Teoria Demonstrației înseamnă un acompaniament formal la procesele gândirii demonstratoare. Pe lângă matematică, Hilbert introduce două sisteme deosebite: formalismul și metamatematica. O idee sumară dar adecvată despre relațiile dintre aceste sisteme o căpătăm împrumutînd algebrei moderne unul din limbagiile ei. Vom zice deci că formalismul și matematica sunt reprezentări homomorfe ale matematicii însăși. M-MM-F, la care anumite relațiuni logice se păstrează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Vom zice deci că formalismul și matematica sunt reprezentări homomorfe ale matematicii însăși. M-MM-F, la care anumite relațiuni logice se păstrează. Formalismul e tehnica compunerii relațiilor abstracte, independente de orice idee de conținut: problema lipsei de contrazicere e exterioară formalismului. Metamatematica este formalismul anumite axiome relative la un conținut logic, dar nu constructiv. Problema lipsei de contrazicere se pune în acest sistem, însă sub o formă destul de slabă și în aparență paradoxală. Un capitol de metamatematică e lipsit de contrazicere când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de contrazicere e exterioară formalismului. Metamatematica este formalismul anumite axiome relative la un conținut logic, dar nu constructiv. Problema lipsei de contrazicere se pune în acest sistem, însă sub o formă destul de slabă și în aparență paradoxală. Un capitol de metamatematică e lipsit de contrazicere când demonstrarea oricărei ziceri din acel sistem e imposibilă. Așadar contradictoriu coincide în matematică cu universal-demonstrabil. Firește prin demonstrabil trebuie să înțelegem aici putința de a decide în sensul "adevăr" sau în sensul "fals". Litigiul între
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în matematică cu universal-demonstrabil. Firește prin demonstrabil trebuie să înțelegem aici putința de a decide în sensul "adevăr" sau în sensul "fals". Litigiul între logicieni și intuiționiști revine în definitiv la chestiunea dacă săgeata de mai sus, dintre matematică și metamatematică nu e inversabilă, dacă cumva cele două sisteme sunt izomorfe sau numai homomorfe. Încercările lui Hilbert și a câtorva din elevii apropiați de a aplica teoria demonstrației la tranșarea celei de a doua probleme din Paris: lipsa de contrazicere a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]