27 matches
-
de folosință și acces asupra terenurilor necesare activității miniere; 3. posibila restricționam a accesului la tehnologii competitive economic și prietenoase cu mediul, din cauza costurilor; 4. competiția internațională în creștere. Resursele de grafit Grafitul*70) este un element nativ, rezultat prin metamorfismul regional al seriilor cărbunoase premetamorfe, localizat în metamorfite de grad scăzut (varietățile sunt-grafitul cristalin și grafitoidul fin cristalizat, impropriu denumit și grafit amorf). Are multiple utilizări. A fost exploatat în Munții Parâng între anii 1948 și 1994. Au fost conturate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
Constantinescu, Nicolae Anastasiu, Denisa Jianu, Izabela Mariș, Editura Academiei Române, 2015, 2017, 2019; Grafitul se află pe lista de materii prime strategice identificate prin C.R.M.A. Analiza SWOT pentru resursele de grafit Puncte tari: 1. este un carbon nativ rezultat prin metamorfismul regional al rocilor cu conținut de materie organică; 2. în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia, dar și Turcia, dar nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ; 3. grafitul se
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
în fața ariei carpatice (Badea et al., 1983). Cele două componente din alcătuirea Platformei Moldovenești, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară, reflectă stadii diferite de evoluție: fundamentul reprezintă etapa mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneze, metamorfism, magnetism), finalizate într-un sistem orogenetic, iar cuvertura, o etapă de stabilitate (platformică) în care depozitele acumulate în cicluri marine, succesive n-au suferit deformări tectonice, rămânând cvasiorizontale (Ionesi, 1994). În acest lung interval stratigrafic au existat mai multe etape
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
în principal din roci dure, puternic metamorfozate. Seria de Someș (cristalinul de Someș) - reprezintă orizontul cel mai profund al șisturilor cristaline prehercinice. Din punct de vedere tectonic și structural, el aparține Autohtonului de Bihor și include șisturi cristaline cu un metamorfism avansat, dar este anterior ca geneză comparativ cu magmatitele banatitice din Vlădeasa. Formațiunile care îl compun apar în partea sudică a teritoriului studiat, în bazinul superior al pârâului Brătcuța și pe versantul stâng al văii Iadului, la ieșirea din localitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
și staurolit, la care se adaugă amfibolite și șisturi amfibolice. În mare parte, ansamblul cristalinului de Someș este străbătut de corpuri migmatitice metablastice. Seria de Arada se suprapune peste cristalinul de Someș, situație în care se poate observa discordanța de metamorfism între șisturile cristaline, foarte dure mezometamorfice ale seriei de Someș și sișturile cristaline, mai puțin dure, epimetamorfice, ale seriei de Arada. La alcătuirea cristalinului de Arada participă mai multe tipuri de roci: șisturile sericito-cloritoase și șisturile sericito-cuarțitice în principal, la
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pe care sistemul morfologic aristotelician o include alături de altele. În fond, nu există vreun scenariu de mișcare a unei cetăți printre formele politice care să fie propriu-zis imposibil, și, de aceea, nu există nici vreun parcurs necesar. Cu alte cuvinte, metamorfismul unei cetăți este identic cu spațiul logic dezvoltat de morfologia politicului. Toate trecerile sunt logic incluse în el, dar, conform teoriei „înclinației”, din punct de vedere strict practic, unele treceri sunt „mai realizabile” decât altele. Revenind la cetatea care decade
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte grupuri etnice, „conștient sau inconștient, ei au transplantat și adaptat la realitatea noii lor țări modelul existențial pe care Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
formării lor, din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic; - petrografia: descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătura genetica cu acesta. Descrierea va cuprinde structura, textura, compoziția mineralogică, zonele de metamorfism etc.; - tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea completa a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării straturilor, cutelor, faliilor, săriturilor faliilor și blocurilor tectonice; - regimul gazo-dinamic; - substanța minerală utilă: compoziția chimica, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
o anumită vârstă sunt deja niște individualități conturate, pentru care începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi în folosul cuiva. Explicând acest metamorfism, care rămâne în ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte grupuri etnice, „conștient sau inconștient, ei au transplantat și adaptat la realitatea noii lor țări modelul existențial pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și paleontologic, împărțite în subunități, în ordinea formării lor; ... b) petrografia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta și compoziția mineralogică, structura, textura, zonele de metamorfism etc.; ... c) tectonica zăcământului cuprinzând descrierea detaliată și caracterizarea completă a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării stratelor, cutelor, faliilor, a săriturilor faliilor și blocurilor tectonice; ... d) regimul gazo-dinamic, dacă este cazul, în funcție de substanța minerală
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Documentaţiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172466_a_173795]
-
și paleontologic, împărțite în subunități, în ordinea formării lor; ... b) petrografia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta și compoziția mineralogică, structura, textura, zonele de metamorfism etc.; ... c) tectonica zăcământului cuprinzând descrierea detaliată și caracterizarea completă a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării stratelor, cutelor, faliilor, a săriturilor faliilor și blocurilor tectonice; ... d) regimul gazo-dinamic, dacă este cazul, în funcție de substanța minerală
ORDIN nr. 177 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Documentaţiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172465_a_173794]
-
clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice. 2. Structuri primare ale
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice. 2. Structuri primare ale rocilor sedimentare și magmatice
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice. 2. Structuri primare ale
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. Geologie structurală și geotectonica 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice. 2. Structuri primare ale rocilor sedimentare și magmatice
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
alcătui sedimentele de carbonați de pe fundul mărilor. Aceste sedimente vor fi în următoarele perioade geologice prin mișcări tectonice vor ajunge în interiorul straturile pământului. Prin procesele de vulcanism sub acțiunea unei presiuni și temperaturi ridicate reacționează carbonatul de calciu cu cuarțul (metamorfismul carbonaților). Astfel iau naștere din nou prin eliminarea bioxidului de carbon silicații. Determinarea carbonaților se face prin reacția efervescentă a carbonatului de calciu cu acidul clorhidric. ul de calciu este prezent în calcare, ciment, beton, sau îngrășăminte chimice (amendamente). De
Carbonat () [Corola-website/Science/308622_a_309951]
-
la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație i-a permis geologului Gh. Munteanu Murgoci să schițeze structura în pânză de șariaj a cristalinului din această zonă și să o numească "Pânza getică". În
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație i-a permis geologului Gh. Munteanu Murgoci să schițeze structura în pânză de șariaj a cristalinului din această zonă și să o numească "Pânza getică". În anul 1901 devine membru
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație i-a permis geologului Gh. Munteanu Murgoci să schițeze structura în pânză de șariaj a cristalinului din această zonă și să o numească "Pânza getică". În anul 1901 devine membru corespondent al Academiei Române, fiind ales în anul
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]