16 matches
-
1-5 Tip habitat Subtip habitat Descriere habitat Salinitate suprafață/ fund Temperatură suprafață/ fund Oxigen dizolvat fund pH fund Structura si funcții (indicatori ecologici) Valoare/ Evaluare (M-AMBI) Bună Moderată Neadecvată Necunoscută Valoare EI / Evaluare EI Simper (Primer) / Evaluare Microbiologie (1180) Bacterii metanogene Bacterii metanotrofe Evaluare calitate habitat Stare conservare Structura și funcții Favorabil Nefavorabil - Neadecvat Nefavorabil-Rău Necunoscut Metoda utilizată stare conservare Inventarieri complete sau o estimare statistică solidă Estimări prin extrapolari și/sau modelari bazate pe date parțiale Bazat în principal pe opinia
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
obținerii de către bacterii a grupărilor -SH necesare biosintezei aminoacidului esențial cisteina, printr’un proces foarte costisitor din punct de vedere energetic. Faptul că aceste bacterii sunt întâlnite și în zona periferică a zăcămintelor de țiței [16], le apropie de bacteriile metanogene (și ele strict anaerobe), deci pledează pentru valoarea rH optimă reducătoare pe care noi le-am recunoscut-o; aceasta este cu atât mai plauzibilă cu cât și metanogenele și sulforeducătoarele se situează printre primele organisme apărute pe Pământ [32], adaptate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în zona periferică a zăcămintelor de țiței [16], le apropie de bacteriile metanogene (și ele strict anaerobe), deci pledează pentru valoarea rH optimă reducătoare pe care noi le-am recunoscut-o; aceasta este cu atât mai plauzibilă cu cât și metanogenele și sulforeducătoarele se situează printre primele organisme apărute pe Pământ [32], adaptate la mediul reducător de atunci. Prezența cromatului inhibă aceste bacterii [3]. Cât se poate de firesc: este vorba de un oxidant care le creează exact condițiile de mediu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene, parazitat carevasăzică, produce numai acetat și CO2, deci utilizează superior resursele. Și aș mai spune că, chiar lupoaia, care parazitează floarea-soarelui, ori cuscuta, aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1065 - Euphydryas aurinia; 1052 - Euphydryas maturna; 4035 - Gortyna borelii lunata; 4048 - Isophya costata (Cosaș); 4050 - Isophya stysi (Cosaș); 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean) 233. ROSCI 0237 - Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe Tipuri de habitate: 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze Specii de mamifere: 1351 - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare); 1349 - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu boț gros) Specii de pești: 4125 - Alosa immaculata; 4127 - Alosa
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
1065 - Euphydryas aurinia; 1052 - Euphydryas maturna; 4035 - Gortyna borelii lunata; 4048 - Isophya costata (Cosaș); 4050 - Isophya stysi (Cosaș); 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean) 233. ROSCI 0237 - Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe Tipuri de habitate: 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze Specii de mamifere: 1351 - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare); 1349 - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu boț gros) Specii de pești: 4125 - Alosa immaculata; 4127 - Alosa
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin
ORDIN nr. 1.249 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277961_a_279290]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel
ORDIN nr. 1.249 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277961_a_279290]
-
6 luni Două încercări de toxicitate pe termen lung asupra organismelor din sedimente 6 luni Încercare de toxicitate asupra microorganismelor: 6 luni - încercări asupra nămolului activat din locurile de producere - încercare de inhibare a nitrificării - încercare de inhibare a bacteriilor metanogene 7 4,4´-metilendianilină2 D Încercare de toxicitate pe termen lung asupra organismelor din sedimente (Chironomus spec.) 6 luni Încercare de toxicitate pe termen lung asupra organismelor din sedimente (Hyalella azteca) 6 luni 8 cadmiu 1 B Încercări de ecotoxicitate
32005R0642-ro () [Corola-website/Law/294150_a_295479]
-
început să se împrăștie în armata otomană când calcula sumele aproximative el impunea anumite constrângeri pentru ca sumele să stabilească cu precizie limita inferioară și superioară activitatea vulcanică impacturile cu posibile corpuri cerești și existența vieții sub forma unor microorganisme ca metanogenele reprezintă posibile surse orezul este în acest exemplu un bun inferior absolut deoarece este înlocuit cu produse mai valoroase numărul de doctori a crescut atât de repede pe cât a permis capacitatea învățământului medical și a facilităților medicale un alt dispozitiv
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează în procesele vitale
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz metan în straturile profunde de nămol din apele stătătoare, care se ridică sub forma unor bule la suprafața apei. Bacteriile metanice (metanobacteriile) sunt bacterii care oxidează metanul (CH) în dioxid de carbon (CO) cu eliberare
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
apă. Atmosferă este prăfoasa, oferind cerului marțian o culoare maroniu-roșcată. Existența metanului indică faptul că pe planetă a existat, sau există, o sursă de gaz. Activitatea vulcanică, impacturile cu posibile corpuri cerești și existența vieții sub forma unor microorganisme, ca metanogenele, reprezintă posibile surse. În lunile de iarnă, cănd polii sunt permanent în umbră, suprafața îngheață atât de puternic încât 25-30% din întreaga atmosferă se condensează în bucăți groase de gheață din CO. Marte are anotimpuri ce se aseamănă celor de pe
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
reacțiile chimice nu mai au loc, iar proteinele sunt distruse. De aceea, în interiorul vulcanilor sau în izvoarelor hidrotermale, în care temperatura la peste 400 de grade Celsius, viața nu poate exista. Totuși, cercetătorii au descoperit o specie de bacterii hipertermofile metanogene, care trăiesc în apropierea izvoarelor hidrotermale, la o temperatură de 122 de grade Celsius. Temperatura scăzută nu pare să fie o problemă pentru bacterii, anumite specii trăind și la -10, sau chiar -20 de grade în permafrostul din Siberia și
Unicul loc de pe Terra unde nu există viață - FOTO-VIDEO () [Corola-website/Journalistic/105130_a_106422]