92 matches
-
carne vine să scîncească./ Mă rog, pentru că tăcerea ta mi-e frate/ Pe care-l am, trunchi de ocean, pe brațe./ Exilat în caliciu/ îngenunchez printre mulțimile/ Imnului" (Către soare șvariantăț). Frate cu Fundoianu, cu Voronca, cu Virgil Gheorghiu, autorul Metopei e un împătimit al vieții ușor melancolizate din pricina prea marii sale intensități și din această pricină cochetînd cu imaginile crizei și cu tentațiile austerității, consemnate mai sus. S-ar zice că-n această îmbelșugare solară a sufletului ce se închină
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
S-ar zice că-n această îmbelșugare solară a sufletului ce se închină, oarecum panteistic, "omnipotenței" naturale, avem fața cea mai caracteristică a poetului trăitor la Chartres, fața sa mediteraneană pe care am glosat-o cu altă ocazie. Miron Kiropol: Metopă, Ed. Signata, Timișoara, 2001, 128 pag., preț neprecizat.
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
cred că orice curios de Grecia sau orice turist știe ce înseamnă cuvântul hriselefantin ("de aur și fildeș"). În asemenea ediții - consacrate unui public larg - ar fi utile note ale traducătorului. Volumul rămâne actual și pentru că abordează teme "la modă": metopele de pe Acropole au devenit subiectul unei mult mediatizate controverse de "redobândire" între greci și britanici. Sau, de curând, pe Yahoo a apărut un articol de senzație despre cea mai veche epavă grecească găsită în Marea Neagră (secolele 3-5 î.e.n.): dusese amfore
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
se folosește de informațiile surselor literare ale vremii (printre care se remarcă lucrarea lui Cassius Dio), ale surselor epigrafice și, nu în ultimul rând, ale celor arheologice. Nu putem trece neobservat modul meticulos în care autorul analizează imaginile redate pe metopele columnei lui Traian și felul în care corelează imaginile în cauză cu evenimentele istorice (spre exemplu menționăm episodul sinuciderii regelui Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
METOPĂ I Domneșten aer liniște și pace. Case Împrejmuite-n spațiul dac Stau risipite-n șes ori pe coline. Știuleții râd la soare din cerdac. Între hambare, morile descântă Litanii monotone În colind, Afară stau În stoguri, prăvălite, Paiele galbene-n
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Litanii monotone În colind, Afară stau În stoguri, prăvălite, Paiele galbene-n căpițe adormind. Pe undeva stau oamenii la umbră Sau poate e o zi de sărbătoare Căci nu se vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul dac, vin năvălind Sălbaticele triburi Înzăuate În solzi metalici zăngănind. Pe câmpul pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau spre cer Incendiind imperial maidane, Ca-n urma lor să nu se-nfiripeze Capcane pentru oștile romane. METOPĂ V În haine lungi și Înfricoșătoare De mare preot, marele-mpărat Spre sacrificiul de purificare A oștilor, solemn s-a-mpresurat Când sângele porni să curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre saturarea zeului Baal. Apoi, gândind
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre saturarea zeului Baal. Apoi, gândind cu toții că aceste Au fost primite, sfat ținu cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
pentru nevoile casei).Sunt multe de spus despre înaintașii noștrii (sigur suntem urmașii lor, sunt prea multe dovezile!). Uitați-vă la monumentul de la Adamclisi. Da este un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu milenii!). Metopele monumentului nu sunt române, sunt mult mai vechi și povestesc despre un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu milenii!). Metopele monumentului nu sunt române, sunt mult mai vechi și povestesc despre un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii (românii nici nu au fost învinși la Tropheum Traiani, Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim limba în totalitate, măcar gramatică limbii române de
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
poveste își așteaptă finalul? Plimbându-mă pe marele bulevard al orașului nostru, elimin în gând elementele pe care am decis să nu le iau în considerație. Trec pe lângă clădirea unui minister, cu fațada încărcată cu cariatide, coloane, balustrade, socluri, console, metope, și simt nevoia s-o reduc la o suprafață verticală netedă, la o placă de sticlă opacă, la o diafragmă care să delimiteze spațiul, fără a se impune vederii. Dar chiar simplificată, clădirea continuă să mă apese într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Urmau ștampila și semnăturile de rigoare. Vijelie mare, fraților, la Cernăuți! Stopăm și noi recrutările! A conchis inspectorul general. Huțulii Noi sîntem urmașii dacilor liberi, asemănători cu cei pe care îi puteți contempla pe basoreliefurile de pe cunoscuta Columnă și pe metopele de la Tropaeum Traiani, dar ținem să se știe că înaintașii noștri munteni n-au fost îngenuncheați sau înlănțuiți vreodată și nici trecuți prin foc și sabie nu au fost. Noi sîntem stăpânii munților, văilor și ai plaiurilor înalte de la izvoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și din aer" (Iată mă sting, sunt iubit...). Un astfel de elan vital de factură edenică dobîndește însă pulsații extrem de puternice, convulsii dionisiace, încît figura oraculară a lui Hölderlin, se întîlnește cu cea năvalnic instinctuală a lui Nietzsche: " Pe chipul metopei / Se așază viziune a ghimpilor ce mă înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea să rîd de mine și de aștri, / Aș vrea să fiu un joc infantil / În lunca peste care cîntă veștejirea. Bîlbîi în genunchi focul
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
cu neputință să ți-o închipui pe Bușulenga scriind în transă, sub robia unei dispoziții de care nu poate scăpa, sau sub apăsarea unei întîlniri de care nu se poate elibera decît prin cuvinte năvalnice. Autoarea e protocolară ca o metopă și austeră ca un capitel. Fraza îi curge în volute rotunde, amintind de șablonul encomioanelor comemorative. Energia îi este precumpănitor teoretică, cu intersecții conceptuale și dese referiri culturale, dar fără tresăriri care pot atinge pragul unor scăpări emotive. Cînd totuși
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
pe de alta, rezerva de marmură roșie, aflată pe terminate, a cărei exploatare a umplut subsolul de galerii ce se surpă amenințător. Pe măsură ce resursele se epuizează în dealurile învecinate, este amenințat chiar orașul Metopolis, așezat pe o comoară neștiută de metope, al căror secret Milionarul crede că-l deține numai el, deși locurile sunt bântuite periodic de societățile de geologie și arheologie ce caută alte filoane. Unul dintre ultimii exploratori, Emil Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
Unul dintre ultimii exploratori, Emil Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra orașului", amintind că un poet bizantin ,numise Metopolisul oraș al apusurilor" și citează presupuse versuri care ar face parte dintr-un text profetic: ,Oraș al metopelor roșii, oraș hrănit cu apusuri,/ Aici își cioplea Bizanțul pietrele imperiale de mormânt./ Aici se băteau monede calpe pentru cumpărarea și uciderea vrăjmașilor" etc. (în capitolul 10, Păcatele lumii). Aceasta este, de fapt, tema esențială a romanului: crepusculul unei lumi
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă cu un câmp de ruine, cu un puzzle din care unele piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mireasa pierdută dezbrăcată pentru o noapte se plimba pe cer alene ca o doamnă din bizanț avea ochii obosiți de nesomn buzele de anilină ne privea de sus frumoasa capul gol de lună plină răsărit din orizonturi ca o falnică metopă cu diademe de aur și pietre de mărgărint noi înfășurați în noapte ca într-o mătase moartă nu știam ce ne așteaptă și ce zodie ce soartă rătăciți de-atunci prin lume am rămas doi muritori ce se caută într-
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a primului corn celtic, trecând apoi în revistă, cronologic, toți compozitorii români care scriseseră pagini muzicale- indiferent de gen -, consacrate unor evenimente istorice (prezentând și opera), până în zilele noastre (de atunci). M-am cufundat în
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
visele mele În trecuturi mă întoarnă. Ce frumos mai sună frunza, Ce frumos mai bate vântul, Trec cucoarele pe zare, Iar prin inimă, cuvântul. De când mie îmi sunt eu, Umbra mea trece prin tine, Tu ești propriul meu zeu În metope bizantine. Cântă toamna dulce vaer În nuanțe de culori, Trece un miros prin aer, Brume ce ucid la flori. Trece gândul prin seraiuri Și se pirde-n narghilea, Dați-mi tot mai multe raiuri Și o ceașcă de cafea. luni, 8
CE FRUMOS... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364909_a_366238]
-
spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol dragostei frânte-a zeiței Isthar, Sau fertilitatea Innanei, slăvita. A fos însuși Zeus dorind Europa, A Feniciei fiică și lui Agenor, Purtată pe spate spre al Cretei decor Plătind îndrăzneala-și află-n slavă metopa. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Cadranul se-nvârte ș-apoi Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]