92 matches
-
mireasa pierdută dezbrăcată pentru o noapte se plimba pe cer alene ca o doamnă din bizanț avea ochii obosiți de nesomn buzele de anilină ne privea de sus frumoasa capul gol de lună plină răsărit din orizonturi ca o falnică metopă cu diademe de aur și pietre de mărgărint noi înfășurați în noapte ca într-o mătase moartă nu știam ce ne așteaptă și ce zodie ce soartă rătăciți de-atunci prin lume am rămas doi muritori ce se caută într-
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_romantica_ion_ionescu_bucovu_1380099560.html [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol dragostei frânte-a zeiței Isthar, Sau fertilitatea Innanei, slăvita. A fos însuși Zeus dorind Europa, A Feniciei fiică și lui Agenor, Purtată pe spate spre al Cretei decor Plătind îndrăzneala-și află-n slavă metopa. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Cadranul se-nvârte ș-apoi Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1495954812.html [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones, Trapezunt, Phasis, Dionysopolis, Cu băi la care n-ai mai fost, Esope, Dar ne-au rămas până acum metope: Kimmerike, Panticapaion și Tyras. Parthenopolis și Apollonia Făcut-au Pontul ospitalier Și să mai frângă-n vremi din dihonia Ăstui pământ pe post de vechi străjer Ce trage-se din vechea Omonia Ca să ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
pentru nevoile casei).Sunt multe de spus despre înaintașii noștrii (sigur suntem urmașii lor, sunt prea multe dovezile!). Uitați-vă la monumentul de la Adamclisi. Da este un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu milenii!). Metopele monumentului nu sunt române, sunt mult mai vechi și povestesc despre un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu milenii!). Metopele monumentului nu sunt române, sunt mult mai vechi și povestesc despre un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii (românii nici nu au fost învinși la Tropheum Traiani, Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim limba în totalitate, măcar gramatică limbii române de
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani în apropiere de Sibiu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Toate Articolele Autorului Religie Dor nestins, mamă - zvon de zefir deschizând uși la altar Osuar hieratic Parfum de stele sub așternut de stele sălaș de oase Acuarelă Umbra fantomei chinuită de mister văzduh descărnat Autodafe Secunde suind dinspre crug de metopă timp incendiat Referință Bibliografică: stare de spirit / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STARE DE SPIRIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stare_de_spirit.html [Corola-blog/BlogPost/359291_a_360620]
-
liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a primului corn celtic, trecând apoi în revistă, cronologic, toți compozitorii români care scriseseră pagini muzicale- indiferent de gen -, consacrate unor evenimente istorice (prezentând și opera), până în zilele noastre (de atunci). M-am cufundat în
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nicio_societate_nu_poate_functiona_fara_buni_profesionisti_.html [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a primului corn celtic, trecând apoi în revistă, cronologic, toți compozitorii români care scriseseră pagini muzicale - indiferent de gen -, consacrate unor evenimente istorice (prezentând și opera), până în zilele noastre (de atunci). M-am cufundat în
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
visele mele În trecuturi mă întoarnă. Ce frumos mai sună frunza, Ce frumos mai bate vântul, Trec cucoarele pe zare, Iar prin inimă, cuvântul. De când mie îmi sunt eu, Umbra mea trece prin tine, Tu ești propriul meu zeu În metope bizantine. Cântă toamna dulce vaer În nuanțe de culori, Trece un miros prin aer, Brume ce ucid la flori. Trece gândul prin seraiuri Și se pirde-n narghilea, Dați-mi tot mai multe raiuri Și o ceașcă de cafea. luni, 8
CE FRUMOS... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_frumos_ion_ionescu_bucovu_1349676779.html [Corola-blog/BlogPost/364909_a_366238]
-
de sclavi, care traumatizau sufletele sclavilor. Astăzi mă cutremur când mă gândesc ce simțeau acele ființe omenești ajunse în această stare, fără nicio perspectivă de schimbare în decursul vieții lor. Și sufletul meu se întristează de fiecare dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439863454.html [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor noștri. Poate că sufletele lor nu au fost atât de zbuciumate și nici simțămintele nu le-au fost atât de dramatice, cum ne-am închipui noi astăzi, știind că acele precepte ale credinței zamolxiene le
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439863454.html [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
a faraonului egiptean Ramses al II-lea. Celebra Piatră de la Rosetta, adusă din Egipt cu ocazia expediți-ei lui Napoleon I (1798), a permis savantului Champollion, după îndelungate studii, să descifreze vechile hieroglife, la începutul secolului al XIX-lea. Frizele și metopele de pe marele templu, Parthenon, de pe Acropola grecească, se află aici în toată măreția lor marmoreică spre delectarea turiștilor și satisfacția cercetătorilor. Statul grec le revendică ca loc de origine... Marea Britanie amână retrocedarea. Litigiile continuă ca multe altele. Biblioteca deține circa
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
închinare aceluiași demon, incub, care chinuiește creatorul, tendința spre perfecțiune. Sunt în volum creații de certă valoare artistică, într-un limbaj propriu autoarei, rod al unui travaliu îndelungat sau al unui puseu de inspirație cu totul excepțional. Iată câteva mostre: Metopă // Înlănțuite în piatră,/ febrile,/stele de mare-/ mâini albe,/ căutătoare în abisuri/ ostile -,/ ursitoare-n oglinzi/ cu chip de cocori/ sfâșiind falsa cortină/ de sori,/ a zidi - zidire/ a muri - murire/ cu fiece bocet/ de neiubire. Sau, Toamnă în derivă
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_mare_onoare_al_florin_tene_1351602449.html [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
10 lei; - formă: rotundă; - diametru: 37 mm; - metal: argint; - titlu: 999 la mie; - greutate: 31,103 g; - calitate: proof; - margine: zimțată. Aversul prezintă, în jumătatea superioară, stema României, valoarea nominală - 10 LEI și inscripția semicirculară "ROMÂNIA"; în jumătatea inferioară, 3 metope înfățișând imagini ale războiului dintre români și daci, iar dedesubt anul emisiunii - 2009. Reversul prezintă, în prim-plan, portretul împăratului român Traian și inscripția semicirculară cu numele acestuia, iar în plan secund, monumentul triumfal de la Adamclisi; sus și jos, inscripțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216297_a_217626]
-
cu o fațadă îngustă pe latura de vest peste care se înalță un turn-clopotniță. Soclul este înalt, iar pe fațada de vest ies în relief patru pilaștri cu capiteluri dorice, ce susțin un antablament cu arhitravă, decorat cu friză de metope și triglife și sprijinită pe clopoței. Deasupra antablementului fațada are un fronton triunghiular peste care se ridică un turn zvelt, de formă pătrată, cu ferestre în toate cele patru puncte cardinale și deasupra cărora se află câte un orologiu. Turnul
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
care datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit. Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
în anul 1982, beneficiind de cronici favorabile. Mihai Grmatopol a declarat: „Trofeului de la Adamclisi, Coloanei de la Roma, artei traianice și contextului ei cultural i-am dedicat o carte, "Arta imperială a epocii lui Traian", București, Meridiane, 1984. Demonstram acolo că metopele Monumentului de la Adamclisi, dedicat lui Marte răzbunătorul, reprezintă pe hemiciclul nordic sângeroasa bătălie de pe platoul dobrogean, iar pe cel sudic, cel de-al doilea război dacic (105-106), care constituia răzbunarea înfrângerii de la Adamclisi ce a și determinat respectivul război, neprevăzut
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
hemiciclul nordic sângeroasa bătălie de pe platoul dobrogean, iar pe cel sudic, cel de-al doilea război dacic (105-106), care constituia răzbunarea înfrângerii de la Adamclisi ce a și determinat respectivul război, neprevăzut de Traian. Am dat și prima seriere logică a metopelor ce rezumă în genere, pe hemiciclul sudic, mulțimea scenelor Columnei dedicate celui de-al doilea război, în vreme ce scenele specifice hemiciclului nordic nu se regăsesc pe jumătatea inferioară a fusului acesteia (înfățișând primul război). Demonstram că programele iconografice ale Monumentului și
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]