388 matches
-
de Diotima în Banchetul lui Platon este potrivită și poemelor adunate în acest volum: „Toate artele sunt poihseiz, însă nu toți artiștii sunt numiți poeți, fiindcă din ansamblul creației (poeziei) am extras un singur gen, cel care privește muzica și metrica și numai pe acesta l-am numit poezie...” (Banchetul, 205C). Poemele lui Vassilis Vitsaxis „privesc muzica”, fiind făcute din acea materie translucidă care folosește tăcerile, parte din fluxul repetitiv. În căutarea de exprimare a inexprimabilului, ecouri din Blake, Novalis, Tagore
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
și simbolistica unui poem redactat pe o formulă prozodică de tip clasic afișează modernitatea, caracterizând un stil și un om. Asemenea transferuri - cu dus / Întors - găsim și În poemele: Gândurile mele, Portocala. Mai sus, semnalam cantabilitatea unor poezii, a căror metrică vine de la Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga și a imitatorilor - cel puțin la acest nivel, nu și al tematicii, al vocabularului folosit. Bunăoară, Rugă se alătură fericit unor poeme semnate de Grigore Vieru: „Hoarde roșii Încă / Sunt la răsărit/ Unde ești
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
țara adoptivă, scriitorul Își balansează rațional viața. În ciuda multor realizări, inclusiv financiare, omul Își resimte precaritatea vieții, pe care o reculege de la cei din preajma sa. Instaurarea inechității sociale Îl determină pe poetul Alex Cetățeanu să clameze, deloc consolator, tot În metrică folclorică: „Fie Doamne, numai fie / Draga de copilărie, / Portocale tu să-mparți/ La săraci și la bogați// Toată-această lume goală / E-un surâs de portocală!” Răsucirea spre simbol și semnificație, din ultimele două versuri, trimite spre o filosofie a
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu în timpul popasului blăjean; unul din prietenii blăjeni ai poetului își amintește că, prin a doua jumătate a lunii septembrie, "pentru ultima oară când a venit la
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
-lea, nu numai în ceea ce privește versificația, ci și în dimensiunea axiologică, selecția versurilor fiind reprezentativă și pe planul estetic" (Valeriu Nițu, Traian Vedinaș, Timotei Cipariu, Arhetipuri ale permanenței românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 107), cartea lui Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860, cu semnătură proprie, cu localizare și datare "M. Eminescu, Blaj 1866" este un al doilea izvor de inspirație al poemului "Epigonii" după Lepturariul... lui Aron Pumnul.
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
facilă, câteva poezii sunt simple prostioare fără pretenții (de genul: ,Făzănița-i de friptură,/ mândra de țucat în gură.// Viața mea-i de umplutură./ Mândra, de țucat în gură."), un fel de copilărire poetică, după aceea imaginară. Tiparul popular, în metrică și vocabular, întărește impresia că avem aici o pauză de respirație, un interludiu necesar între cele două secvențe dramatice. Fiindcă dorința regresivă a personajului e de fapt îmbibată de suferință, suferința neîmplinirii ei. Exaltările poetului, ca și extravaganțele sale, acoperă
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
îmbrace în penumbră), estetoerotismul ("șoldurile mele prind din senin tumultul plutei ce supraviețuiește unui fluviu/ capricios îți aprind cu vîrful degetelor o elipsă în jurul frunții/ și deîndată Bach ne recuperează ritmul ca pe un pește somnoros/ trezit prea devreme din metrica altei era geoerotice" - preludii la Pasiunile după Sfîntul Matei). Dacă, așa cum s-a constatat (cu ușurință), lirismul Angelei Furtună e dezinhibat, impetuos, marcat de-o forță interioară caracteristică, în aceeași măsură am putut observa că funcționează precum o frînă, precum
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a fost, probabil, analogia, diverse similitudini, dintre metrica jocului nostru popular și aceea a versului grec. Cu o intuiție proprie genialității, el vede în pașii, timpii și măsurile acestui joc, dactili, spondei, trohei, anapești, iambi, tribrachi etc.; apoi fraze, strofe, perioade etc., tot; și - este o vorbă încă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ceva mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un secret că linia melodică nu se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor, ci mai ales pe valoarea și durata lor expresivă. Dar aceasta e altă istorie. Ipoteza că noi am fi luat de la grecii vechi, între multe altele, metrica lor poetică, pentru a o aplica la joc - și numai la joc, întrucît n-o aflăm în stih și muzică decît numai doar în hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
din binecuvîntatul avînt de independență, pentru... metoda „libertății” care, însă, niciodată n-a fost și nu va fi valabilă fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
biografie". Poet sau prozator, Cărtărescu își impune, într-un stil absolut unic, sigiliul propriului destin. La Leonid Dimov (un muzical prin definiție) este oarecum la îndemînă să găsim "ritmuri" eminesciene: "La un semn triunghiuri vide / vor sui, ciudat de jos" (metrica și ritmul trohaic sînt aidoma cu acelea din Scrisoarea III, iar dacă desființăm înțelesul cuvintelor ce urmează binecunoscutului "La un semn", murmurînd "deschisă-i calea și se-apropie de cort", putem percepe linia aceluiași suport auditiv). "Farmecul" legănării eminesciene reînvie
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
totalizator Scientia Litterarum. E o ediție de 600 de pagini, format mare, ce străbate meticulos domeniile scrisului literar ciparian: poetica, publicistica, discursurile, confesiunile, poezia, folclorul, istoria literară și traducerile. E pentru prima dată restituit (p. 9-142) tratatul Elemente de poetică, metrică și versificațiune, datând din 1860, ce avea în românește numai precedentul lui Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o traducere după o compilație. E interesant nu doar pentru erudiție (sunt referințe la peste 200 de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
precedentul lui Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o traducere după o compilație. E interesant nu doar pentru erudiție (sunt referințe la peste 200 de surse), ci și prin sistematizarea originală a problemelor de poetică, metrică și versificație, despre "natura poeziei" (lirică, epică, dramatică și subdiviziunile lor) și despre "forma poeziei" (limbă, stil, elocuție, prozodie etc.). Orientalistul Cipariu are considerații despre "versificare arăbească", iar exemplificările poeticianului se întind de la greci și latini la clasicii francezi, germani
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
implică și sintetizează toate nuanțele creației eminesciene: Luceafărul. În orice caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
dintre toate geometriile posibile, geometria euclidiană oferă «în prima aproximație» cel mai bun model pentru «spațiul fizic». Fundamentarea noțiunii de spațiu fizic avea să fie dată de teoria relativității generale, prin modele geometrice mult mai generale de spații riemanniene cu metrică hiperbolică“ - se subliniază în același articol publicat de prestigioasa revistă editată de Academia Română. În perioada cât a stat la Timișoara, în intervalul 1823-1826, János Bolyai a elaborat și o schiță sistematică a geometriei neeuclidiene pe care a intitulat-o „Teoria
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]
-
pildă. În același spirit, optînd pentru topica firească a limbii-țintă, fie că porneau de la originalul în limba maternă sau de la cel în mult mai sintetică engleză de adopție, ei au dat pregnanta sensului prin juxtapuneri adecvate sau printr-o dispunere metrica diferită de a originalului: Să nu ne mai gandim./ Maine vom afla din ziare ce s-a intamplat cu adevarat. // Non pensiamoci più. / Coș’è în realtà accaduto lo sapremo domani dai giornali. („Post meridiem”). În „Metamorphosis” terțina devine catren
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]