69 matches
-
MODUL DE RECOLTARE, AMBALARE ȘI EXPEDIERE A PROBELOR DE TRUNCHI CEREBRAL I. PRELEVĂRILE SELECTIVE ALE FRAGMENTELOR DE CREIER 1. Pentru precizarea diagnosticului de ESB: a) Se recoltează în lichid fixator special - formol salin - fragmente de bulb rahidian, protuberantă annulară și mezencefal astfel: ... b) Creierul se scoate din recipientul cu formol salin și se așează pe un suport, cu emisferele în jos, pentru a se evidenția trunchiul cerebral. ... c) Se detașează cerebelul, din care se recoltează 1-3 fragmente de țesut, care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
la nivelul obexului și alte 2-3 secțiuni în continuare, în sens cranial, astfel încât și din bulbul rahidian se rețin 2-3 fragmente de țesut, care de asemenea vor fi refixate ... e) Se prelevează apoi fragmente de protuberantă annulară și fragmente de mezencefal, de aceeași manieră ca și la bulb; se recoltează totodată și fragmente de cortex cerebral; refixarea se efectuează tot în formol salin. ... 2. Pentru precizarea diagnosticului de scrapie: a) Se procedează la fel ca și pentru ESB. ... b) în plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
diagnosticului de scrapie: a) Se procedează la fel ca și pentru ESB. ... b) în plus se prelevează fragmente de măduvă rahidiană. ... 3. Pentru precizarea diagnosticului de encefalopatie spongiformă felină Din trunchiul cerebral se prelevează aceleași fragmente, bulb rahidian, pons și mezencefal. În plus, se prelevează fragmente de țesut din lobul frontal și cerebel. 4. Pentru precizarea diagnosticului de rabie. a) Se recoltează în lichid fixator (acetonă, lichid Dubosq - Brasil, Bouin) fragmente proaspete de: ... 1. cerebel de la bovine, ovine, caprine și alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
de proteze implantabile cu ancorare osoasă Indicații medicale Principii de adaptare protetică Evaluarea câștigului protetic 13. Proteze auditive implantabile - 2 ore Strategii de procesare a sunetului Implantul cohlear - indicații, tipuri, adaptarea protetică, evaluarea rezultatelor Implantul auditiv nuclear, implantul auditiv de mezencefal: descriere, indicații 14. Electrofiziologia implantului cohlear - 2 ore Evaluarea integrității dispozitivelor Răspunsul telemetric neural - ECAP Potențialele evocate electrice 15. Restaurarea audiției binaurale: - 2 ore Localizarea sunetelor complexe Efectele hipoacuziei asupra auzului stereofonic Protezarea convențională bilaterală Protezarea implantabilă unilaterală versus bilaterală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
de proteze implantabile cu ancorare osoasă Indicații medicale Principii de adaptare protetică Evaluarea câștigului protetic 13. Proteze auditive implantabile - 2 ore Strategii de procesare a sunetului Implantul cohlear - indicații, tipuri, adaptarea protetică, evaluarea rezultatelor Implantul auditiv nuclear, implantul auditiv de mezencefal: descriere, indicații 14. Electrofiziologia implantului cohlear - 2 ore Evaluarea integrității dispozitivelor Răspunsul telemetric neural - ECAP Potențialele evocate electrice 15. Restaurarea audiției binaurale: - 2 ore Localizarea sunetelor complexe Efectele hipoacuziei asupra auzului stereofonic Protezarea convențională bilaterală Protezarea implantabilă unilaterală versus bilaterală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
naștere. Vederea binoculară este de fapt un reflex condiționat, stbilit pe baza unor reflexe necondiționate (cele de postură, interesând musculatura sau cele vestibulare, dar și reflexul de fixație maculară). Aceste reflexe necondiționate există și la animale și sunt subcorticale (în mezencefal își au centrii). Reflexul de fixație e monocular și e declanșat de lumină; se consolidează la 5-6 săptămâni. La 3 luni un copil urmărește cu privire un obiect, la 6 luni poate fixa obiectul 1-2 minute. Tot acum apare și
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
înotătoare (scrumbia nu are vezică), care este umplută cu o mulțime de gaze, în special oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice densitatea corpului. Sistemul nervos central la pești constă din encefal și măduva spinării. Encefalul se caracterizează printr-un mezencefal mare, în care se localizează terminațiile neuronilor ce pornesc de la retină, și hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular și un cerebel, de regulă foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori și micști. Nervii rahidieni
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
mesager de ordinul III, vezi sinapsa) spre nucleu unde modulează expresia genelor. Aceasta poate avea implicații serioase în activitatea celulei, de exemplu la nivelul răspunsurilor mediate de hormoni și neurotransmițători. Dopamină(DA), prin acțiunea să în sistemul mezocorticolimbic (vezi: cortex, mezencefal, sistem limbic), este moleculă cel mai direct implicată în formarea dependenței de diferite substanțe, datorită efectului ei de recompensare. Zona ventral tegmentală și nucleus acumbens au fost asociate cu formarea dependentelor, prin input-urile glutamatergice venite de le cortexul prefrontal
Efectele etanolului asupra organismului () [Corola-website/Science/302156_a_303485]
-
care blochează fie ambele tipuri de receptor fie câte unul) pentru receptorii µ și δ de opioizi, ceea ce sugerează o interacțiune între etanol și receptorii opioizi. Se presupune că această interacțiune este mediata de DA, si ca neuronii DA din mezencefal au funcția de a converti semnalele motivaționale care prezic recompensă, în comportamente direcționate spre obținerea stimulilor recompensatorii. Administrarea unui antagonist pentru receptorii cannabinoizi poate reduce ingestia voluntară de etanol la șobolani și previne formarea comportamentului obsesiv de consum de etanol
Efectele etanolului asupra organismului () [Corola-website/Science/302156_a_303485]
-
revine norepinefrinei. Astfel, drogurile prin inhibiția sintezei norepinefrinei suprimă somnul rapid, dieta bogată în fenilalanină (precursor al norepinefrinei) provoacă o tulburare atât a somnului, cât și a memoriei. Blocarea căilor noradrenergice de către 6-hidroxi-dopa, care diminuează conținutul de noradrenalină (NA) în mezencefal, reduce starea de veghe și perioada somnului paradoxal. Amfetamina micșorează durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
creșterea nivelului mineralocorticoizilor. Se presupune, că hipersecreția îndelungată a catecolaminelor sub acțiunea factorilor stresanți în cadrul nevrozelor induce micșorarea funcției sistemului hipofizar suprarenal, datorită secreției excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implică și structurile serotoninergice ale hipotalamusului și a mezencefalului (nivelul serotoninei crește doar în stresul de scurtă durată, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine rămâne pe parcurs stabilă). În procesele de activare aferentă a scoarței paralel cu mecanismele adrenergice se implică și cele colinergice. Experimental s-a determinat
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni median și ventral și vor forma primul arc branhial. În stadiile următoare (embrion de 25-26 zile), în partea sa dorsală, proeminența mandibulară apare
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe. Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. "medulla oblongata"), puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană, ce se termină cranial printr-o depresiune triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
fascicule ascendente și descendente, o parte dintre ele formând decusații la acest nivel. Trunchiul cerebral, ca și restul segmentelor sistemului nervos central, se dezvoltă din tubul neural. La polul rostral, tubul neural va dezvolta o serie de 3 vezicule: prozencefalul, mezencefalul și rombencefalul. Prozencefalul și rombencefalul se vor divide la rândul lor în câte două vezicule fiecare. Din prozencefal se va forma telencefalul și diencefalul. Din rombencefal se vor forma metencefalul și mielencefalul. Mezencefalul se va dezvolta din vezicula mezencefalică, puntea
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
dezvolta o serie de 3 vezicule: prozencefalul, mezencefalul și rombencefalul. Prozencefalul și rombencefalul se vor divide la rândul lor în câte două vezicule fiecare. Din prozencefal se va forma telencefalul și diencefalul. Din rombencefal se vor forma metencefalul și mielencefalul. Mezencefalul se va dezvolta din vezicula mezencefalică, puntea din metencefal, iar bulbul rahidian din mielencefal.
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară. Creierul anterior este împărțit în două jumătăți reprezentate de emisfera cerebrală dreaptă și emisfera cerebrală stângă. Creierul la vertebrate este alcătuit din: În împărțirea didactică a creierului rhombencefalul și mezencefalul sunt de multe ori tratate împreună ca "truncus cerebri" (trunchiul cerebral).
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
sa, Maria Niculescu, și cu un șir de alți colaboratori contribuții importante în domeniul organizării morfologice și fiziopatologiei formațiilor extrapiramidale, în problema sensibilității proprioceptive, în domeniul patologiei cerebelului și, în special, în vastul câmp de studiu anatomic și clinic al mezencefalului, hipotalamusului și talamusului. Ultima perioadă a vieții și-a dedicat-o redactării tratatului de "Morfopatologie a Sistemului Nervos" (1957) și atlasului privind "Aspectele morfologice ale terminațiilor nervoase viscerale", apărut în 1958 și sintetizând un număr de peste 20 de lucrări originale
Ion T. Niculescu () [Corola-website/Science/297520_a_298849]
-
transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub neural. Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul realizându-se prin intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior. Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal. În săptămâna a 6-a, prozencefalul se împarte în telencefal și diencefal, iar rombelcefalul în metencefal și mielencefal. Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500 g. Este legat de corp prin 12 perechi de
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
sensul muscarinic sau nicotinic al efectelor acetilcolinei. Extinderea cercetărilor de neurochimie de la structurile vegetative periferice la căile polisinaptice centrale a dus, pe de altă parte, la identificarea acetilcolinei (Benetato și Munteanu, 1940) și catecolaminelor (Vogt, 1954) în hipotalamus, nucleul caudat, mezencefal, bulb etc. Astfel s-a ajuns la noțiunea de mediație chimică centrală de natură colinergică și necolinergică, reprezentată în primul caz de acetilcolină, iar în cel de al doilea, de serotonină, GABA și catecolamine. În sfârșit, descoperirea polipeptidelor vasoactive de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Mediația chimică este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu originea în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare, căile aferente spinale (simpatice) sunt sensibile la injuriile produse de variațiile mecanice, chimice și termice. Aferențele viscerale sunt proiectate prin stația de releu a nucleilor tractusului solitar și parabrahial din bulb la punte, mezencefal, hipotalamus, talamus și cortexul cerebral. Aferențe senzoriale ajung la creier și prin intermediul nervilor spinali simpatici și a parasimpaticului sacrat. Integrarea aferențelor viscerale sosite pe diverse căi la nivelul nucleului bulbar al tractusului solitar talamusului și hipotalamusului are loc la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2/3 mediale ale întregii formații reticulate; nucleii pontini caudali și orali, ce continuă rostral și oral nucleul gigantocelular până la nivelul regiunii caudale a mezencefalului (nucleii rafeului și tegmentului, nucleul pedunculopontin, cuneiformis, subcuneiformis etc.). Ocupând spațiul median dintre substanța cenușie a nucleilor specifici din trunchiul cerebral și tractusurile calotei pedunculare pontine și părții dorsale a bulbului, ea constituie de fapt continuarea rețelei reticulare periependimare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]