58 matches
-
cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele și țesuturile ce corespund și sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alăptare etc.) își au originea în ectoderm sau mezoderm-ul noului creier. În momentul producerii conflictului - șoc, țesuturile organelor corespondențe acestei zone a creierului răspund prin degenerare celulară. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt situații care apar doar atunci când persoană se
Descoperiri uluitoare despre adevaratele cauze ale CANCERULUI. Corpul se vindeca singur, daca bolnavul intelege CAUZA BOLII by http://uzp.org.ro/descoperiri-uluitoare-despre-adevaratele-cauze-ale-cancerului-corpul-se-vindeca-singur-daca-bolnavul-intelege-cauza-bolii/ [Corola-blog/BlogPost/92906_a_94198]
-
și a celulelor musculare limfatice. Țesuturile limfatice încep să se dezvolte pe la sfârșitul celei de a cincea săptămâni de dezvoltare embrionară. Vasele limfatice se dezvoltă din sacii limfatici care apar din venele în curs de dezvoltare, care sunt derivate din mezoderm. Primii saci limfatici care apar sunt cei doi saci limfatici jugulari aflați la intersecția venelor jugulare și subclaviene. Din sacii limfatici jugulari, se răspândesc plexurile capilare limfatice către torace, membrele superioare, gât și cap. Unele dintre plexuri se lărgesc și
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
a acestui mod de formare rectul și canalul anal superior sunt de origine endodermală și au vascularizație provenită din artera mezenterică inferioară, în timp ce canalul anal inferior (anatomic) este de origine ectodermică și vascularizat de ramuri din artera iliacă internă. Din mezodermul somatic se dezvoltă de o parte și de alta a membranei anale câte un tubercul; tuberculii se unesc “în potcoavă” înapoia rectului și apoi se unesc cu corpul perineal; din această structură se formează sfincterul anal extern. Tubul intestinal primitiv
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
Spongierii și celenteratele sunt organime animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu ectoderm și endoderm și din această cuză se numesc animale didermice (diploblaste). Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice). Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele de
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
inferior. Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului facial, participând la formarea a două etaje ale feței: etajul mijlociu și etajul inferior. În fapt, maxilarul este format dintr-o pereche de oase care se dezvoltă independent din mezoderm în cursul ontogenezei, dar care se sudează pe linia mediană între ele , precum și cu osul incisiv ( numit și osul intermaxilar), formând osul maxilar propriu-zis. Din punct de vedere anatomic, fiecare jumătate a osului maxilar este formată dintr-un corp ( care
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
între bază și boltă este reprezentată printr-o linie care formează o circumferință sinuoasă și care pleacă de la depresiunea naso-frontală până la protuberanța occipitală externă. Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
Neurocraniul cartilaginos (condrocraniul) - baza craniului Oasele bazei craniului se dezvoltă din condrocraniu prin procesul de osificare endocondrală. Condrocraniul este o structură formată din diferite nuclee cartilaginoase osteogenice separate (condrocraniul precordal își are originea în creasta neurală iar condocraniul cordal în mezodermul paraxial). Fontanelele - craniul nou-născutului La naștere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate și sunt separate de spații ocupate de țesut conjunctiv fibros (provenit din creasta neurală) care în viitor va contribui la formarea definitivă a oaselor și a
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
dură este impregnata cu săruri de calciu. Este forma în care scheletul se află în interiorul corpului, fiind întâlnit la "Cordate", "Echinoderme" și "Bureți" (Porifera).Acest schelet asigura stabilitatea și ținută corpului asigurând mobilitatea organismului.ul cordatelor și echinodermelor provine din mezoderm (din faza de embriogeneza fiind una dintre cele tre straturi embrionale: Endoderm, Mesoderm și Ectoderm). Scheletul Spongierilor care sunt animale acvatice este alătuit din elemente microscopice numite "spongină" o proteină de natură colagenică și "spiculi" care alcătuiesc de fapt scheletul
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
de sclerocite care se află în spongină. Din această categorie fac parte "Stelele de mare" (Asteroidea), care au schelet compus în mare parte din calcită și un procent mai redus de oxid de magneziu, scheletul se află sub epiderma în "mezoderm", sclerocitele produc o formațiune poroasa ușoară (Stereom) din care vor lua naștere plăci (Ossikel), orientate în toate direcțiile, astfel că la pierederea unei părți a corpului, aceasta poate fi oricând refăcuta. Este reprezentat de notocord sau coardă dorsala Scheletul "vertebratelor
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
spinii, țepii, dinții reprezintă armături cuticulare ale aparatului copulator. În general sunt hermafrodiți și paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar există și specii care trăiesc liber în apă (ex. planarii). Viermii lați au 3 straturi de celule diferențiate: ectoderm, endoderm și mezoderm și 4 sisteme de organe cu țesuturi slab diferențiate. Plathelminții sunt viermi clasificați ca protostomieni cu simetrie bilaterală, turtiți pe axa dorsoventrală și cu cavitatea corpului de origine blastoceliană. Aceasta este plină cu un parenchim mezenchimatic ce reprezintă mediul intern
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
dintre acestea aparatul genital se repetă, asigurând hiperfecunditatea. Tegumentul poate fi infranucleat, sincițial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele libere (Clasa Turbellaria) sau cu o cuticulă (la formele parazite din celelalte clase)și care împreună cu musculatura derivată din mezoderm formează ""teaca" musculo-cutană" În general, la formele libere, tegumentul prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formațiuni derivate din cuticulă și care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
în dialectul madrilean al spaniolei are sensurile de penis și pui de găină. În vocabularul copiilor mai este denumit și "puță" sau "cuc". În dezvoltarea sa ontogenetică, sistemul genital își i-a naștere, alături de sistemul urinar, dintr-o porțiune a "mezodermului (nefrotom)", segmentat ca și somitele, și din care se vor forma trei etape succesive: "pronefrosul", "mezonefrosul" și "metanefrosul". Pronefrosul se resoarbe, lăsând numai niște organe accesorii. Mezonefrosul (sau corpul lui Wolff), de asemenea se resoarbe, dând naștere gonadele (testiculele și
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
de la țesuturi către sistemul venos îndeplinind astfel o funcție esențială în homeostazia organismului. În ciuda acestui fapt, anatomia și fiziologia lui e puțin înțeleasă de majoritatea medicilor practicieni, iar patologia sa cu atât mai puțin cunoscută. Sistemul limfatic ia naștere din mezodermul lateral, prin dezvoltarea mugurilor limfatici, ce au originea în stratul intern al venelor de vecinătate. Există șase muguri limfatici primari: doi jugulari, doi iliaci, unul retroperitoneal și unul care se va dezvolta formând cisterna chyli. În timpul dezvoltării embriologice, prin creșterea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
membri care au în comun proprietatea de a lega heparina (HBGF - heparin binding GF). Reprezentanții cei mai importanți sunt FGF acid, FGF bazic, int2. FGF sunt mitogeni pentru celulele mezenchinale, neuroectodermale și epidermice: în perioada dezvoltării embrionare intervin în inducerea mezodermului și a angiogenezei [83]. Familia factorilor insulinici. În afara efectelor metabolice cunoscute, insulina stimulează sinteza ADN și creșterea celulară. IGF (I și II) au efecte asemănătoare insulinei asupra țesuturilor muscular și adipos, dar, principala lor caracteristică este stimularea replicării celulare prin
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
membri care au în comun proprietatea de a lega heparina (HBGF - heparin binding GF). Reprezentanții cei mai importanți sunt FGF acid, FGF bazic, int2. FGF sunt mitogeni pentru celulele mezenchinale, neuroectodermale și epidermice: în perioada dezvoltării embrionare intervin în inducerea mezodermului și a angiogenezei [83]. Familia factorilor insulinici. În afara efectelor metabolice cunoscute, insulina stimulează sinteza ADN și creșterea celulară. IGF (I și II) au efecte asemănătoare insulinei asupra țesuturilor muscular și adipos, dar, principala lor caracteristică este stimularea replicării celulare prin
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
câtorva factori. Celulele stem embrionare (ES) care derivă din masa de celule interne a blastocistului de la mamifere, au capacitatea de a crește nedefinit, păstrându-și pluripotența și capacitatea de a se diferența în celule ale celor trei foițe embrionare ectoderm, mezoderm și endoderm (Evans și Kaufman, 1981; Martin, 1981). Celulele stem embrionare (ES) umane ar putea fi utilizate în tratarea unor boli foarte grave precum boala Parkinson, afecțiuni ale măduvei spinării și diabetul (Thompson și colab., 1998) și a altor afecțiuni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creatorilor, mai evidente fiind cele din lumea scriitorilor. Ideile lui Kretschmer au fost reluate de către Sheldon, care a propus o fundamentare teoretică. Cele trei tipuri de bază ar avea ca fundament dezvoltarea celor trei foițe embrionare: ectoderm (picniculă, endoderm (leptosomulă, mezoderm (atleticulă. S-au reluat măsurătorile corporale și psihologice, s-a procedat la fotografierea multor cazuri și la suprapunerea fotografiilor pentru a se obține o „fotografie tip”, sintetică, dar această doctrină și drumul pe care ea s-a angajat nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipuri de tumori cu celule germinale și câteva încercări de sistematizare a acestora. Clasificarea tumorilor mediastinale germinale (după G. Pearson) Date generale Reprezintă tumora germinală cea mai frecventă, formată din elementele a una, a două, sau trei foițe embrionare: endoderm, mezoderm și ectoderm. Se clasifică în: chist epidermoid, chist dermoid, teratom. Chistul epidermoid are un singur epitelui cu celule scuamoase. Chistul dermoid este format din epiteliul scuamos și anexe ale tegumentelui: păr și glande sebacee, iar teratomul este solid sau chistic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Pornind de la premiza că pielea cu toți senzorii ei este întro relație strânsă cu sistemul nervos, din primele zile ale încuibăririi noastre în matricea maternă corpul nostru ce urmează a fi este format din trei feluri de celule. Unele constituie mezodermul ce formează mușchii și oasele, altele organele interne (endodermul) și al treilea fel (ectodermul) conduc la formarea pielii și sistemului nervos. Deci ontogenetic pielea se dezvoltă din aceleași celule cu sistemul nervos. Deci pielea poate fi privită ca un alt
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Helwig, 1974) se împart, după histogeneza lor, în: I.Tumori epiteliale, dezvoltate din epiteliul de suprafață și glandele sudoripare (derivate din ectoderm); II.Tumori conjunctive, formate prin hiperplazia țesutului conjunctiv adult sau embrionar, ca și a țesuturilor derivate din mezoderm (țesut adipos, vase sangvine sau limfatice, nevi, musculatură netedă); III.Tumori ale sistemului melanogen. TUMORI BENIGNE PRIN HIPERPLAZIE EPIDERMICĂ Tumori epiteliale virale, sunt formațiuni de natură virotică, care au ca substrat anatomic hiperacantoza și papilomatoza [55]. Nevul verucos circumscris (nevus
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
miocardică sunt celulele stem embrionare (CSE) și celulele stem adulte (CSA). CSE provin din masa celulară internă a blastocistului anterior implantării și sunt celule pluripotente, apte a se diferenția în derivative ale tuturor celor trei straturi germinative: ectoderm, endoderm și mezoderm. CSE pot fi menținute în stare nediferențiată prin cultivare în condiții specifice. În absența acestor condiții favorabile, CSE se diferențiază, ceea ce permite manipularea lor genetică în favoarea generării de cardiomiocite (CMC). CMC astfel obținute au un fenotip imatur, ceea ce le face
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
La sfârșitul celei de-a 3-a săptămâni de gestație, mezodermul embrionului se diferențiază într-o porțiune para-axială, o porțiune intermediară și o porțiune laterală. Cele două cavități pleurale se formează din celomul intraembrionar care ia naștere prin separarea mezodermului lateral, de fiecare parte a embrionului, în câte două straturi: mezoderm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
La sfârșitul celei de-a 3-a săptămâni de gestație, mezodermul embrionului se diferențiază într-o porțiune para-axială, o porțiune intermediară și o porțiune laterală. Cele două cavități pleurale se formează din celomul intraembrionar care ia naștere prin separarea mezodermului lateral, de fiecare parte a embrionului, în câte două straturi: mezoderm somatic (somatopleură) și mezoderm splanhnic (splanhnopleură). Spațiul cuprins între aceste două foițe reprezintă celomul intraembrionar care până la formarea pereților trunchiului comunică cu celomul extraembrionar. Celomul intraembrionar servește ca spațiu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
mezodermul embrionului se diferențiază într-o porțiune para-axială, o porțiune intermediară și o porțiune laterală. Cele două cavități pleurale se formează din celomul intraembrionar care ia naștere prin separarea mezodermului lateral, de fiecare parte a embrionului, în câte două straturi: mezoderm somatic (somatopleură) și mezoderm splanhnic (splanhnopleură). Spațiul cuprins între aceste două foițe reprezintă celomul intraembrionar care până la formarea pereților trunchiului comunică cu celomul extraembrionar. Celomul intraembrionar servește ca spațiu conținător al viscerelor [8]. În placa cardiogenă apare un spațiu ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
într-o porțiune para-axială, o porțiune intermediară și o porțiune laterală. Cele două cavități pleurale se formează din celomul intraembrionar care ia naștere prin separarea mezodermului lateral, de fiecare parte a embrionului, în câte două straturi: mezoderm somatic (somatopleură) și mezoderm splanhnic (splanhnopleură). Spațiul cuprins între aceste două foițe reprezintă celomul intraembrionar care până la formarea pereților trunchiului comunică cu celomul extraembrionar. Celomul intraembrionar servește ca spațiu conținător al viscerelor [8]. În placa cardiogenă apare un spațiu ce comunică cu spațiile laterale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]