22 matches
-
la nivelul palmelor, tălpilor, pe pavilioanele urechilor și pe aripile nazale. Ea scade în procesele de scleroză (cicatrici, scleroze secundare, sclerodermii esențiale). Pielea este constituită din 3 învelișuri: epidermul de origine ectodermică, dermul și hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermică (mezenchimală). Epidermul este alcătuit dintr-un epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat, celulele sale fiind în permanență regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriția celulelor are loc prin difuzarea limfei interstițiale din derm, prin intermediul membranei bazale și prin spațiile înguste
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
de smalț, care este un țesut ectodermic format în perioada embriogenezei. Stratul de smalt este mai subtire înspre rădăcină, și are în compoziția sa substanțe minerale, apă și substanțe organice. Rădăcina prezintă la suprafață cement, o substanță organo-minerală de origine mezodermică, proliferat pe întreaga perioadă a existenței dintelui și dispus sub formă de fibre de colagen. Atât în rădăcină cât și în coroană există la interior o altă substanță de origine mezodermică numită dentină, formată în perioada embrionară. Profund în dinte
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
prezintă la suprafață cement, o substanță organo-minerală de origine mezodermică, proliferat pe întreaga perioadă a existenței dintelui și dispus sub formă de fibre de colagen. Atât în rădăcină cât și în coroană există la interior o altă substanță de origine mezodermică numită dentină, formată în perioada embrionară. Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
s-au format și fără a invada țesuturile învecinate. Există totuși situații de tranziție de la forma benignă la forma malignă a tumorii. Cele peste 100 de tipuri de neoplazii umane sunt recunoscute și clasificate după originea lor, ca derivați ectodermici, mezodermici și endodermici. Cele mai multe se încadrează în trei grupe majore: carcinoame, sarcoame și leucemii/limfoame (Cooper, 1995). Dezvoltarea neoplaziilor maligne reprezintă un proces multistadial complex în care celulele dobândesc un fenotip pe deplin neoplazic, ca urmare a desfășurării unei serii de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de Li și colaboratorii săi (1992), s-a constatat că reducerea activității metiltransferazei determină expresia alelei paterne H19 normal silențiată și inactivarea alelei paterne IGF2 normal activă. Ambele gene prezintă enhaceri localizați în regiunea situată în aval de H19, enhancerii mezodermici (M) fiind situați mai departe decât cei endodermici (E) (fig. 31.5). În cromozomul patern, IGF2 interacțonează cu enhancerii și astfel este inactivată H19, în timp ce în cromozomul matern H19 interacționează cu enhancerii și astfel este inactivată IGF2 (Peters, 2000). În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dintre aceste regiuni este situată la nivelul DMD și silențiază gena H19 a cromozomului patern, iar celelalte două regiuni silențiază IGF2 din cromozomul matern. Regiunea localizată între IGF2 și H19 silențiază IGF2 în mușchi, în timp ce DMR1 acționează în alte țesuturi mezodermice (Peters, 2000). Când DMR1 este inactivat prin knockout se pierde funcția de silențiator, iar IGF2 se exprimă atât în cromozomul matern cât și în cel patern (Peters, 2000). 31.2. IMPRINTING-UL ȘI BOLILE GENETICE Alterarea mecanismelor imprintingului genetic constituie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acest nivel, dar, de asemenea, din cauza tendinței de a produce neoformații fibroase, responsabile de bride retractile. Pielea, datorită dublei sale origini embriologice, prezintă două mijloace de cicatrizare: epiteliul ectodermic se reface de la marginea plăgii, iar dermul și hipodermul de origine mezodermică, prin proliferarea țesutului conjunctiv a cărui rol este de a umple rapid dehiscența cutanată [139]. Chirurgul trebuie să aibă în vedere mobilitatea feței și a pleoapelor, ca și menținerea inervației faciale. VII.1. CHIRURGIA TUMORILOR LA NIVELUL PLEOAPELOR Tumorile pleoapelor
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și inferioare. Ele sunt foarte aderente la parțile laterale al canaliculelor lacrimale și se inseră îndărătul crestei lacrimale posterioare. Scheletul fibros palpebral este constituit din formațiuni rigide, cele două tarsuri, ligamentele palpebrale și septul palpebral. Septul și tarsurile constituie stratul mezodermic. Tarsurile sunt constituite din colagen și fibre elastice; ele măsoară 29 mm lungime și 1 mm grosime. Înalțimea în partea centrală este de 10-12 mm la pleoapa superioară și de 5-6 mm la pleoapa inferioară. Tarsurile se intind de la comisura
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
neoformații fibroase aderente de planurile alăturate). Pielea pleoapelor are două modalități de cicatrizare: epiteliul, de origine ectodermică, care se reconstituie plecând de la marginea plăgii, care proliferează și acoperă progresiv țesutul subiacent, pe care se sprijină dermul și hipodermul, de origine mezodermică care, prin proliferarea țesutului conjunctiv formează un țesut de granulație, cu rolul de a umple rapid dehiscența cutanată. Suturile se vor face cu grijă, apropiind cât mai mult punctele (2-3 mm) sau recurgând la un fir de însăilare (surjet). Ținând
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
15.2. Neurofibromul 16. METASTAZELE INTRACRANIENE 16.1. Metastaze intraaxiale 16.2. Metastaze-extraaxiale IV. Aspectele microscopice ale meningioamelor În ceea ce privește meningioamele, numărul mare de clasificări reflectă o serie de incertitudini încă existente asupra histogenezei lor. Incertitudinile încep cu divergențele asupra originii mezodermice sau neuroectodermice a meningelor. Principalele clasificări folosite succesiv au fost cele alcătuite de: - BAILEY și BUCY - GLOBUS - CUSHING și EISENHARDT (20 de subvarietăți ) (6) - CUSHING și BAILEY (9 tipuri histologice) - BLAND și RUSSEL - DEL RIO-HORTEGA Acestea au fost înlocuite de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de descoperiri care duc la identificarea inhibitorilor steroidogenezei, a receptorului de steroizi și a inhibitorilor acestora. Embriologie Glandele suprarenale sunt formate din zone cu embriologie și funcție distinctă: corticosuprarenala, care produce steroizi, și medulosuprarenala, care sintetizează catecolamine. Corticosuprarenala are origine mezodermică și se formează de la 8 săptămâni de gestație, moment în care devine funcțională sub controlul ACTH. Corticosuprarenala fetală este deosebit de bine reprezentată morfologic și prezintă o zonă specifică numită zona X, care produce dehidroepiandrosteron, care la nivelul placentei este convertit
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Anatomie Suprarenalele sunt structuri cu aspect piramidal (lungime: 4-6 cm, lățime: 2-3 cm, grosime: 1 cm) situate deasupra polului superior al rinichilor și cântăresc 4-5 g. Sunt delimitate de o capsulă fibroasă și sunt formate din zona corticală de origine mezodermică, ce reprezintă 90% din volumul glandular, și medulară derivată din ectoderm. S-a decelat țesut corticosuprarenal ectopic în hilul splinei, în aria plexului celiac, în apropierea ovarului și testiculului. Vascularizația arterială este reprezentată de 11-12 ramuri care pleacă de la nivelul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ganglioni pelvini, lomboaortici în localizările fundice; - hematogenă: pulmon. HISTOLOGIE - CIS - Adenocarcinom Gradul 1 - endometrial bine diferențiat; Dradul 2 - moderat diferențiat; Gradul 3 - slab diferențiat, - adenoacantom; carcinom scuamos asociat cu adenocarcinom; - tumori mezenchimale: - sarcom stromal endometrial; - leiomiosarcom; - sarcom botrioid; - tumori mixte mezodermice (mulleriene); - metastaze și extensie directă locală. MARKERI PROGNOSTICI - receptori progesteronici: G1 > 100 fmol/ mg proteină tumorală, G2 50-100 ng fmol /mg, - CA 125, CA50. DIAGNOSTIC ȘI EVALUARE PRETERAPEUTIC) - Anamneză - Examen clinic - Prelevări intrauterine: - citologic - aspiratorie, - histologic - canula Nowak sau chiuretaj
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
epiblast, se unesc și dau naștere celui de al treilea strat aerminativ - mezodermul intraembriona Datorită proceselor de aastrulație, se formează populații celulare care vor sta \a baza formării precursorilor țesuturilor ce intră în structurile aparatelor și sistemelor: - un arup celular mezodermic situat în partea cranială a liniei mediane care va forma placa precordială; -în timp ce structura mediană formează procesul notocordal. Ultimele două structuri stau la baza formării plăcii neurale (5, 8). Totodată, inducția mezodermului prin endodermul înconjurător determină formarea vaselor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
liniei mediane care va forma placa precordială; -în timp ce structura mediană formează procesul notocordal. Ultimele două structuri stau la baza formării plăcii neurale (5, 8). Totodată, inducția mezodermului prin endodermul înconjurător determină formarea vaselor sanauine și a altor oraane mezodermice (peretele trunchiului, sistemul uro-aenital, etc). La sfârșitul procesului de aastrulație cele trei foițe embrionare sunt: ectodermul, mezodermul, endodermul - din fiecare dintre acestea se vor diferenția țesuturile și oraanele viitorului individ. Discul embrionar tridermic este înconjurat la periferia sa de un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
axială, este cea mai activă în ceea ce privește proliferarea celulară, iar zona periferică rămâne relativ fixă (aspect ce stă la baza închiderii corpului embrionar în etapele următoare). Săptămâna a treia este importantă pentru formarea somitelor și a plăcii neurale. Somitele sunt condensări mezodermice sub formă de mase celulare dezvoltate în mezodermul paraxial, de fiecare parte a notocordului. Prin diviziunea somitelor în sclerotoame, mioame și dermatoame se vor forma: coloana vertebrală, musculatura și dermul. Placa neurală se formează datorită unei înaroșări a ectodermului pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
întinde între cele două membrane didermice - bucală și cloacală; mezodermul paraxial edifică somitele, și placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral și posterior al trunchiului; -dermatoame - din care se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă; astfel, embrionul are o formă externă cilindrică tridimensională. în procesul de miarare a mezenchimului un rol determinant îl joacă elementele vasculare - ca structuri directoare ale miarației celulelor mezenchimale; acestea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două porțiuni: - una cranială și alta caudală - care se termină în fund de sac: intestin anterior/posterior; între acestea două se va forma viitorul intestin subțire datorită faptului că marainile laterale ale discului embrionar continuă să se alipească. Placa laterală mezodermică dă naștere la membranele seroase care mărainesc celomul: - somatopleura, ce îmbracă suprafața internă a peretelui corpului; - splanhnopleura, care învelește tubul intestinal. Porțiunea abdominală a intestinului subțire este suspendată în celom prin foița reflectată bistratificată numită mezenter dorsal. în săptămâna a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
112 - 1200 pagini, al IV-lea pe care îl va publica singur, Aparatul Asimilator, Aparatul urinar și genital 128 - 674 pagini,), ultimul rămas în manuscris și care ar fi trebuit să cuprindă sistemul sangvinolimfatic și locomotor, ca aparate aparținând structurilor mezodermice (foto pg. 24 jos). Între anii 11-121 publică succesiv cele trei volume ale Tratatului său de Fiziologie; vol. I, 11, 448 pagini; vol. II, 120, 732 pagini; vol. III, 30 pagini, tratat considerat până astăzi un unicat în materie de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine și de a le distruge prin procese enzimatice de digestie intracelulară. Fenomenul fagocitozei (În limba greacă phagein - a mânca) a fost descoperit de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reprezintă brațul mijlociu al literei S, iar atriile brațul inferior. Recesurile dorsolaterale ale stratului pericardic splahnopleural adiacente miocardului se adâncesc și se apropie unul de celălalt, pereții opuși fuzionează, completând spațiul dintre miocard și peritoneul parietal. Această plică de țesut mezodermic numit mezocard dorsal este tranzitorie, dispare precoce a 4-a săptămână, stabilind un pasaj în lungul cavității pericardice dintr-o parte în cealaltă, dorsal de inimă care persistă la adult sub formă de sinus transvers al pericardului. Segmentele ansei cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]